1,319 matches
-
așa cum în cazul Paștelui salvator din Vechiul Testament, pentru ca salvarea să aibă loc, a fost nevoie de totala credință a evreilor în cuvântul Domnului Dumnezeu și punerea în practică a rânduielii implicate, la fel, pentru ca Învierea lui Hristos să devină eficientă, mântuitoare pentru noi, este nevoie de credința noastră totală, necondiționată și de împlinirea rânduielilor ce decurg din această credință potrivit tradiției apostolice și a Bisericii ortodoxe. Al treilea tip de trecere ce poate avea loc numai în și prin învierea lui
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
rămâne-Mama Lui! Vindecătoare fie-aceste ploi, Clipa de-Aici miroase a tămâie, Tu roagă-L să se-ndure pentru noi, Apocalipsa lumii s-o amâie... Copilului IISUS poate i-e Dor Dumnezeiesc la piept să îl poți strânge, La căpătâiul tău mântuitor De bună seamă că acum El plânge... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Maică făcătoare de minuni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2054, Anul VI, 15 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
MAICĂ FĂCĂTOARE DE MINUNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379308_a_380637]
-
Mântuitorului adusă pe Golgota, pentru mântuirea și împăcarea neamului românesc. Prin Cruce înțelegem „arma păcii”, floarea mântuirii, lemnul Domnului, „ușa Tainelor” prin care se deschid și se revarsă în sufletele noastre izvoarele harului. Prin Cruce înțelegem suferința ispășitoare, sfințitoare și mântuitoare. Prin Cruce înelegem steagul de luptă, altarul de jertfă și semnul de biruință al creștinilor” (Pr. Ilarion V Felea, Spre Tabor..., vol. II, p. 238). Cunoașterea absolută pentru Omul creștin ortodox este susurul Tainei mistice ce țâșnește din Evanghelia iubirii
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
vedea mai departe de propria persoană. • Cel ce-a ales, sau a fost ales de Dumnezeu să fie credincios nu-și mai poate urma propria cale. Acesta trebuie să meargă de acum cât mai aproape de adevărată Cale. • Există o suferință mântuitoare și o suferință de răzvrătire. Suferință mântuitoare aduce bucurie și viața în adevăr, pe când suferință de răzvrătire duce la anxietate, întunecare sufletească, la păcat. • În această lume necazuri vom avea. Să ne rugăm însă că Dumnezeu să ne dea darul
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
ce-a ales, sau a fost ales de Dumnezeu să fie credincios nu-și mai poate urma propria cale. Acesta trebuie să meargă de acum cât mai aproape de adevărată Cale. • Există o suferință mântuitoare și o suferință de răzvrătire. Suferință mântuitoare aduce bucurie și viața în adevăr, pe când suferință de răzvrătire duce la anxietate, întunecare sufletească, la păcat. • În această lume necazuri vom avea. Să ne rugăm însă că Dumnezeu să ne dea darul de a converti durerea trupeasca și cea
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
de răzvrătire duce la anxietate, întunecare sufletească, la păcat. • În această lume necazuri vom avea. Să ne rugăm însă că Dumnezeu să ne dea darul de a converti durerea trupeasca și cea sufletească în lumina și mărturie a gloriei Sale mântuitoare. Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre urcușul duhovnicesc / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
Toate încercările noastre de a ne depăși condiția de muritori, s-au terminat în moarte. După câte știm însă, cel puțin Unul a învins moartea și istoria. Și aceasta pentru că El era deopotrivă om și Dumnezeu adevărat. ● Libertatea spirituală, irenica, mântuitoare, propovăduita de Iisus s-a dovedit a fi mai reală, măi eliberatoare și mai de folos decât toate libertățile politice și sociale aduse de toate revoluțiile sângeroase ale istoriei la un loc. Contradicția dintre istoria lumii acesteia și istoria “eternă
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
reevaluări a istoriei înșiși este cu atât mai acută pe cat istoria însăși a devenit un câmp de rezistență inert și pasiv, indiferență față de cei care de fapt fac istoria. Retragerea din astfel de istorie fără sens și intrarea în istoria mântuitoare este un act chenotic de pocăința, de negare a tot ceea ce este fals, de asumare a unei căi noi care duce la lumină visatei și adevăratei libertăți spirituale, la viață. Hipnotizat de magia cunoștințelor raționale și științifice ori rătăcit prin
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
pe noi să o facem în predica Sa de pe munte, prin lecția Sa de pe cruce, izvoare de inspirație, ale redeșteptării și învierii noastre în duh și adevăr, ale adevăratei libertăți spirituale. Negreșit, biserica este chemată spre o astfel de politică mântuitoare, pentru că noi nu putem să privim lumea condamnată, torturată și ucisă pe nedrept, răstignită pe crucea suferințelor de tot felul și, fățarnic și fariseic să pretindem că biserica nu face politică. Falsul pretext că biserica n-ar face politică îngăduie
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
te-am ascultat și în ziua mântuirii te-am ajutat... Să lepădam așadar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să umblăm cuviincios, ca ziua..." (II Corinteni 6, 2; Romani 13, 12), căci se apropie pomenirea Patimilor celor mântuitoare ale lui Iisus Hristos și marele Paști, cel duhovnicesc și nou, răsplată a nepatimirii, poartă a veacului ce va să vină. Și se vestește aceasta prin Lazăr, care se întoarce din străfundurile Iadului, sculându-se el din morți după patru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și înlăturați de la vrednicia de fii, de la binecuvântarea Sa și de la rangul de ucenici ai Săi, și să nu cădem cumva, pierzând nădejdea pe care o avem și fericita apropiere de Mirele cel duhovnicesc. Așa precum, înainte de patima Sa cea mântuitoare, nu numai poporul își așternea veșmintele înaintea Domnului Care intra în Ierusalimul cel de jos, dar și cei ce erau cu adevărat căpetenii ale neamurilor, adică Apostolii Domnului, tot astfel și noi, cârmuitori și cârmuiți, să așternem veșmintele noastre înnăscute
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Hristos, lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Stăniloae, Dumitru, Trărea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Stăniloae, Dumitru, Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie, Editura Paideia, București, 1992 Stăniloae, Dumitru, Sfânta Treime, creatoarea, mântuitoarea și ținta veșnică, în Ortodoxia, nr. 2/1986. Stoleru, Nicoale, Spiritualitatea ortodoxă și slujirea cerștină, în Ortodoxia, anul XLII, nr. 2,3/1990. Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: „Spiritualitatea românească nu poate fi concepută fără Ortodoxie
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
la Cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiți de durerea despărțirii. Învierea și Înălțarea sunt două acte mântuitoare distincte, dar aflate în strânsă legătură. Nu se poate vorbi de Înălțarea Domnului fără a face referire la Înviere și invers. În Hristos omul este condus de Dumnezeu spre îndumnezeirea în care se află El. Înălțarea Domnului ne dăruiește, pe
ÎNĂLŢAREA CA O ÎNTOARCERE „ACASĂ” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378682_a_380011]
-
amăgire! Când vei veni, La judecată, chemați la tine, În chinuri, veșnic se vor căi!. Cât timp mai este, cât se mai poate, Să Te primească-n sufletul lor, Ajută-i, Doamne, le poți pe toate, Ești Creatorul vieții noastre, mântuitor!. - Dragomirna - Bucovina - România - ... Citește mai mult E Ș T I C R E A T O R U LMărite stăpâne, numai Tu,Ești Creatorul, a tot ce-i viu! Dar nu-nțelege întreg poporul,Ce eu și alții, acuma știu
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
amăgire! Când vei veni,La judecată, chemați la tine, În chinuri, veșnic se vor căi!. Cât timp mai este, cât se mai poate,Să Te primească-n sufletul lor,Ajută-i, Doamne, le poți pe toate,Ești Creatorul vieții noastre, mântuitor!. . .- Dragomirna - Bucovina - România -... XV. IZVOR DE DOR, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013. Neprețuită, dulce muză, Dor nesfârșit, IZVOR DE DOR, Mi-i viața scurtă și confuză Să-ți dovedesc cât te ador!. Ah
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
nu este reală și serioasă, dar aceasta dovedește că toate combinațiile pe cari le lega de dânsa foile austro-ungare nu erau decât o ficțiune ce s-a stins la cea dintâi suflare a realității... [ 4 aprilie 1880] ["IDEEA GENEROASĂ ȘI MÎNTUITOARE... "] Ideea generoasă și mântuitoare care-a dat naștere Senatului a fost desigur aceea de-a prezerva legislațiunea de surprinderile ce i-o pot pregăti patimele momentane ale claselor, căci din suferințele momentane, acute, însă adeseori fără nici o gravitate organică pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
serioasă, dar aceasta dovedește că toate combinațiile pe cari le lega de dânsa foile austro-ungare nu erau decât o ficțiune ce s-a stins la cea dintâi suflare a realității... [ 4 aprilie 1880] ["IDEEA GENEROASĂ ȘI MÎNTUITOARE... "] Ideea generoasă și mântuitoare care-a dat naștere Senatului a fost desigur aceea de-a prezerva legislațiunea de surprinderile ce i-o pot pregăti patimele momentane ale claselor, căci din suferințele momentane, acute, însă adeseori fără nici o gravitate organică pentru binele societății și prosperarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din incest. Actul dublei alegeri - cuvânta Al. I. Cuza în fața Adunării muntene, la 10 februarie 1859 - „este și va fi în ochii istoriei mai mult decât înălțarea pe tron a unui om devotat cauzei naționale; el este triumful unui principiu mântuitor și înălțarea unei nații întregi”. În legătură cu notațiile de mai sus, ținem să mai facem câteva remarci. Mai întâi, politica faptului împlinit practicată de români în 1859 nu este, iertată-mi fie banalitatea, o inovație în istorie, ea se particularizează însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos. Dar el semnifică și ansamblul condițiilor neevidente prin ele însele, forțele ascunse care determină acțiunea superlativă a unei persoane sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat împlinirea destinului său și poate chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă în a preveni catastrofa: neantul valorilor. Astfel, "legiuitorul" (cel care propune evaluări noi, imagine schematică a supraomului) are o apariție fulgurantă, nepregătită de cauze speciale și fără a împlini o misiune sau o finalitate ordinare. Totuși, rolul său este mântuitor; el aduce salvarea lumii înstăpânite; el ne va mântui de idealul de până acum și de tot ceea ce urmează din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această lume (culturală) poate fi mântuită prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
comite deicidul. Și, într-un fel, dacă urmăm logica eternei reîntoarceri, refacerea omului (reumanizarea lui) înseamnă reînvierea lui Dumnezeu. Regăsim aici, cred, termenii primari ai creștinismului, reprobat, uneori în termeni violenți, de Nietzsche: mântuirea ca re-umanizare și învierea ca act mântuitor. Atingerea condiției de creator face din om un fel de coincidentia oppositorum, pentru că el strânge în existența sa, pe lângă această condiție, și condiționarea naturală. Omul nu se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, ca ipostazele personalității din filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă și pătimirea, "speranța fără speranță", e, în această febră a trăirii, un privilegiu, pentru că înseamnă, în fond, o intensificare a omenescului. Înseamnă viață... și, deplasînd accentele în celălalt registru, poate să însemne o eliberare de supliciul normelor impuse și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și edifică, liniștește și alungă setea căutărilor fără sfârșit. Cunoașterea sărăcește pentru că acționează ca un atentat la tainele lumii, iar iubirea Îmbogățește pentru că are la bază și adâncește propriul mister. Prima este dramatică și Înrobitoare; a doua este mângâietoare și mântuitoare. Cunoașterea nu se mai satură de propria semeție; iubirea Își face un hotar din cumințenia ei. Cunoașterea este ambițioasă și trufașă, vrând să normeze definitiv cele ce țin de om și lume; iubirea este chibzuită și Îndurătoare față de lucruri sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să-și altereze fondul dogmatic sau liturgic, Înnoindu-și discursul cu strategii expresive pe care timpul le-a creat la un moment dat. Suporturile ce vehiculau cuvântul revelat au sporit impactul spiritual și au dilatat câmpul de răspândire al Învățăturii mântuitoare. Din perspectivă sociologică, observăm faptul că o comunitate se definește astăzi nu numai pe baza unor constante spațio-temporale, a unor identificări destul de exacte din punct de vedere geografic sau cronologic. Dimpotrivă, comunitatea actuală, odată cu delocalizarea și desincronizarea aduse de noile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
graals inaccessibles qui [...] nous empoignent țel un vol d'oies sauvages, nous aidant à supporter leș grands vents du siècle et le fer des épines.847 Îl y a un côté messianique dans cette vision du poète-guérisseur des mots (" poet mântuitor al cuvintelor "). Bien qu'agnostique, Blaga utilise maintes fois des images empruntées à la théologie orthodoxe. En ce sens, la prière ultime adressée aux lecteurs est celle de respecter să mutité, să décision de revenir au silence du cygne, puisque
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]