2,090 matches
-
se amuze. Plecând de la motivul clasic al păcălitorului căzut în plasa propriilor urzeli, Nevasta lui Cerceluș pune în mișcare un frivol comic de situații. Pivotul comedioarei Funcționarul de la Domenii este quiproquoul, și nu se poate spune că L. nu-l mânuiește cu oarecare abilitate. Altfel, cele două compuneri sunt firave de tot. SCRIERI: Nevasta lui Cerceluș, București, 1910; Funcționarul de la Domenii, București, 1911; Cincizeci figuri contimporane, cu desene de Iser, București, 1913; Suntem nebuni..., București, 1914; Comisarul Străjescu, București, [1915]. Antologii
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
faptelor narate, pe coincidențele neverosimile. Ambele romane sunt structurate în jurul câte unei obsesii ajunse blestem: dorința de înavuțire sau obstinația unei femei de a se împlini în plan erotic. Și într-un caz, și în altul, personajele par simple marionete mânuite de autor, care leagă și dezleagă destinele după capriciosul său impuls de moment. În schimb, romanele ce s-au succedat la scurt timp, Partea din care bate vântul (1970) și Al doilea motiv (1972), potențează virtuțile narative evidențiate în nuvele
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
trucuri”, fără profunzimea și tragismul creațiilor marilor reprezentanți ai curentului), cu ambiții filosofice și morale, însă cu redusă consistență ideatică și relativ modestă ținută artistică, notabile mai mult prin vioiciunea construcției, prin percutanța replicilor, printr-o anumită abilitate de a mânui lirismul și bufoneria; cealaltă este materializată în piesele cu subiect istoric și sens patriotic și moral, în care faptele trecutului sunt privite prin grila prezentului. Textele din prima categorie formează partea cea mai interesantă a operei de dramaturg a lui
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
pentru ceea ce ne spune textul aici? Fenomenul obiect Îl văd - dacă vrei - În partea de jos, ca un fel de corp; obiectul ar fi o păpușă marionetă și stimulii perceptivi cele două bețigașe care țin marioneta, iar eul, cel care mânuiește bețigașele. Nemulțumirea mea de privitor al schemei a fost că acest eu care e elementul sintetic, de fapt, nu intră În relație cu celelalte două elemente În schema ta. Dacă e „sintetizatorul”, trebuie să ajungă la ele, cred eu; el
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sale. Atunci când se eliberează de clișee, el reușește să creeze chipuri plauzibile, mai ales psihologii sau comportamente de indivizi ciudați, ieșiți din normă ori pitorești, cum sunt cei doi escroci (doctorul Russu și Lucia Gârlan) în Zăpada niciodată stinsă. Prozatorul mânuiește cu abilitate stilul indirect liber, scrie cursiv și agreabil, are o notabilă ușurință a verbalizării. SCRIERI: Memoria lirei, București, 1976; Septembrie, Craiova, 1977; Zăpada niciodată stinsă, București, 1979; E târziu pe steaua polară, București, 1982; Râu cu cerb în frunte
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
și realismul (47/1964) Nicolae Manolescu procedează la o altă temerară demolare a „idolilor”, încercând punerea în legătură a conceptului de lirism obiectiv cu marile experiențe poetice universale. Lupta dată de literatura română cu „îngerul” său roșu, în stare să mânuiască secera și ciocanul ca pe niște arme apocaliptice, se dovedește un fenomen complex; adesea scriitori de primă mână pot fi surprinși în posturi cel puțin stânjenitoare, care au fost sau vor fi folosite împotriva lor în timpurile care vor veni
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și prefațat ediții din Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu Premiul „George Coșbuc” al Academiei RSR (1969) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Încă din adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
un scop superior didactic, R. descrie universul tematic, pune în relief contribuția autorului la viața cultural-artistică și insistă mai puțin asupra originalității scrierilor. E un cercetător bine informat, nu contrazice în esență documentul, are talent de evocator și de portretist, mânuiește un stil narativ plăcut, știe să recompună atmosfera de epocă, mai ales a Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Remarcabilă în acest sens este Viața lui Ion Ghica. Celelalte biografii suferă, totuși, de politizare și de interpretări sociologiste, proprii, de
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
bucovineană. Scriitorul nu este preocupat de finalizarea povestirii, de narațiunea propriu-zisă, ci de implicațiile umane pe care le provoacă analizarea unor evenimente care, aparent, nu au nici o însemnătate, dovedind de multe ori calități remarcabile de stilist tocmai prin modul cum mânuiește situații lipsite de consistență epică și personaje adesea vag conturate, aflate într-o fluctuație permanentă. După Capcana albă (1984) autorul va continua să-și valorizeze calitățile scriitoricești în Corabia de piatră (1988), povestea vieții unui aviator, roman ce surprinde tocmai
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
muncă și viață. Jocul este forma de manifestare a copilului care Îi satisface În cel mai Înalt grad nevoia de activitate. Prin joc se dezvoltă procese psihice de reflectare mijlocită a realității: percepțiile, reprezentările, memoria, imaginația, gândirea, limbajul. Dacă copilul mânuiește În procesul jocului obiecte, materiale i se dezvoltă percepțiile de mărime, culoare, greutate, distanță etc. În strânsă legătură cu procesele de cunoaștere, prin joc se dezvoltă și limbajul copilului. Copilul gândește cu voce tare În timpul jocului și asta Întrucât un
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
epave de comori”. Cu toate că poartă „mănuși de petale”, poezia este totodată de o duritate de diamant. Foarte larg este și sufletul poetului, victimă și călău în același timp: „Am pe umeri capul unui animal fugărit, / mâinile sunt gata oricând să mânuiască sabia”, damnat și „țintă grației”; blestemat, el strânge cu disperare la piept „rămășițe de Hristos”. „Nu mai am în minte/ decât vocea descărnată a inexprimabilului”, mărturisește poetul. Rareori însă „inexprimabilul” s-a exprimat mai bine în limba română. Diotima este
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
general, junimiștii se remarcau în scrierile lor prin corectitudinea, proprietatea și sobrietatea exprimării. Supunând unei examinări severe literatura vremii, critica junimistă a îndrumat-o spre respectarea unor principii artistice clare. Ironia fină, caricarea defectelor și atacul global constituiau procedee favorite, mânuite cu măiestrie de Maiorescu și P.P. Carp, de I. Negruzzi, Șt. G. Vârgolici, A.D. Xenopol, M. Pompiliu, P. Th. Missir, I. Slavici. Ca o reacție față de excesul de politică din literatura timpului, critica junimistă a afirmat specificitatea esteticului, dar fără
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
de Medici și Naturaliști din Moldova, al Astrei și al Societății Junimea din Cernăuți, în 1868 este ales membru al Societății Academice Române. Fiica lui S., Marica, a devenit soția lui Mateiu I. Caragiale. Cu nonșalanță de poligraf, S., care mânuiește pana cu multă, chiar cu prea multă ușurință, trece de la articole pe teme politice, sociale, economice, culturale la beletristică - poezii, schițe satirice, impresii de călătorie, traduceri, găzduite fie în volume, fie în publicații precum „Foaie pentru minte, inimă și literatură
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
să va scula, va popi și el pre unii”. Raționamentul celor din jur, înfiorați de trecutele performanțe actualizate de aceste făgăduieli, transformă moarte Voievodului în rezultat al unei crime. Ruxandra, soția cu veleități de stăpână absolută, își asumă responsabilitatea și mânuiește otrava. Ureche ne povestește această „crimă de palat” (neuitând să precizeze că este vorba de o știre conservată în tradiție - „zic unii...”): „Mai apoi episcopii și boierii înțelegându acestu cuvântu și mai cu dinadinsul Roxandra, doamnă-sa, temându-să de un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ceaprăzar”) trebuie să se fi aflat și croitori ai Curții, probabil cei mai calificați (agenți ai „triumfului aparențelor”), și, indiscutabil, croitorese, cusătorese și lenjerese, răspunzătoare de straiele Doamnelor și domnițelor. La fel vor fi stat lucrurile și cu blănarii (mânuind, ca și croitorii, un lexicon cu multe turcisme - Nicolae Iorga - și prelucrând blănuri scumpe pentru Vodă, pentru Doamnă și pentru boieri 300) între ale căror îndatoriri trebuie să fi intrat și căptușirea hainelor Doamnelor, și cu cojocarii, și ei atestați
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
slujnicele însărcinate cu pieptănătura Doamnelor aveau mai puțin de lucru (coafura femeilor s-a arătat mult mai atașată de aranjamentele tradiționale, fără a obstrucționa pătrunderea noutăților complicate), „cosmeticienele” care trebăluiau în iatacul de lângă camera Doamnei erau mult mai ocupate. Ele mânuiau, în fața unei oglinzi de cristal, fardurile, „sulimanurile” (care trebuie să fi existat, de vreme ce Neagoe Basarab se întreabă într-un loc în învățături...: „Unde sânt unsorile și zulufiile cele cu miros frumos?”, iar predicatorii, prețuitori ai obrazului curat al Sarei le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi înnumără, în cronică, cutremurat, pățaniile provocate de această solidaritate exemplară), un devotat „om de casa”lor302. Lui Constantin - viitorul mare stolnic (rang la care a ajuns în anii 1675, după ce fusese, pe rând, postelnic al doilea, postelnic apoi, după ce mânuise uneltele lui Marte la Ujivar, în 1663, și pe cele ale savanților la Constantinopol și la Padova, după ce își salvase viața de mânia unor Domni intempestivi, prin fugă, după ce suportase un exil în insula Creta) - i-a fost adusă prima
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este legată îndeosebi de colaborarea lui G. Ibrăileanu. Cu titlul Note sau Din caiet, el publică (sub pseudonimul Cezar Vraja) interesante încercări filosofice-literare: sunt meditații provocate de lecturi din Kant, Lessing, Feuerbach, Nietzsche, Max Nordau, într-o interpretare nuanțată și mânuind o frază surprinzător de sigură și concisă, apropiată de formula aforismului. Cât privește estetica, opta pentru realism și, pe urmele lui C. Dobrogeanu-Gherea, scria despre tendință și moralitate în artă. Articolul Naturalism și pornografie, în care naturalismul este apărat de
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
numele de Joker, pe acela al lui Mephiticus. Parabolă ingenioasă, mizând pe o simbolistică a paradoxurilor: istoria pare un joc de pocher sângeros, în care Hitler se străduiește să fie „eternul Joker” (cartea care „dă sens și câștigă toate partidele”), mânuit din umbră de un alt Joker malefic, un soi de personaj-idee, luând în piesă diferite măști, de la cea de actor la cea de oglindă inversă a dictatorului, și care se dovedește a fi în cele din urmă Moartea. A treia
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
acționeze pripit în nici o împrejurare, ci să se chibzuiască adânc înainte de a se lua o hotărâre importantă. Există și un sens implicit, mai larg, privitor la puterea și importanța „literaturii”, a meșteșugului de a folosi cuvântul și de a-l mânui ca pe o armă sau ca pe un scut. În procesul de îndelungată și amplă circulație, Sindipa a înglobat elemente din folclorul mai multor popoare, pe de altă parte unele secvențe ale cărții au intrat în circuitul literaturilor populare care
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Preda, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, D. R. Popescu, Laurențiu Fulga, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc ș.a. Un interes constant manifestă pentru literatura scrisă de femei: Cella Serghi, Margareta Sterian, Ticu Archip, Georgeta M. Cancicov. Observatoare atentă a fenomenului literar, spirit asociativ, mânuind un stil alert, T.-A. susține câteva idei fertile pentru proza contemporană. Insistă asupra analizei psihologice și a implicării în istorie a protagonistului („tensiunea participării”), precum în Delirul de Marin Preda sau în Fețele tăcerii de Augustin Buzura, pledează pentru
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
prima vedere o parodie grotescă a mitului cristic. Așteptare cuprinde prozele cele mai reprezentative pentru onirismul estetic - printre ele nuvela titulară, capodopera autorului ca nuvelist. Pentru primul roman, Zadarnică e arta fugii (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ț. și-a însușit, mânuind-o cu mare virtuozitate, tehnica acreditată în epocă de Noul Roman. Cartea a fost comparată, pe bună dreptate, cu cele mai izbutite romane ale lui Claude Simon, fiind o proză a circularității temporale sau, mai bine zis, a simultaneității. Se
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
neamului și a limbii. Cărturarii u. vor continua acest dialog (proclamând statutul privilegiat al cărții și al învățăturii), dar se vor adresa și învățaților din alte țări, comunicând cu ei lipsiți de orice fel de complexe („cazul Cantemir”, românul care mânuiește la fel de degajat științele Apusului și ale Răsăritului, este ilustrativ pentru calea pe care se angajase spiritualitatea noastră), dorind să le furnizeze date cât mai exacte despre istoria veche a poporului român și despre destinul său particular. Demersurile atât de felurite
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Ascunde o parte din ele din când în când și arata-i-le în alte zile. Rotația jucăriilor va preveni monotonia, plictiseala și va stimula creșterea. Joaca-te împreună cu copilul și învață-l cum se numesc obiectele pe care le mânuiește, la ce folosesc, ce culoare au, câte sunt, ale cui sunt. Desenați, citiți povești, realizați și organizați petreceri. Totul trebuie făcut împreună părinți și copii! În primul an de viață, tendința bebelușului este de a duce orice obiect la gură
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
O6 - să identifice ,,intrusul”; O7 - să desparta în silabe cuvintele date; O8 - să completeze cuvintele cu silabele cerute; O9 - să ordoneze cuvintele pentru a obține propoziții logice și corecte din punct de vedere gramatical; b. de natura psihomotrică: O10 - să mânuiască instrumentele de scris corect; O11 - să pronunțe cuvintele ce conțin grupurile de litere; c. de natură afectivă: O12 - să participe activ și cu interes la activitate; d. comportamentale: O12 - să respecte regulile jocului; Strategia didactică: Resurse procedurale: Metode și procedee
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]