1,010 matches
-
secretarul org. comunale Cursești nu a venit la ședința plenară căutând motiv căci i se rupe pantofii (sic!, n.n.) deși el este suplinitor la Școala Toporăști și tatăl lui vânzător la coperativă (subl.ns.)”. Iată cum N. Olaru, dintr-o „măiastră” întorsătură de condei îl transformă pe învățătorul Tălmaciu întrun adevărat „dușman al poporului muncitor” și „reacționar”, inventându-i niște vini neprobate ce i-au fost aduse la cunoștință de câțiva tineri din satul cu pricina: „...dar tovarășul (Tălmaciu, n.n.) sa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bătrânului despre care aflăm din partea a II-a a nuvelei: bătrânul, fie iertat, fusese cojocar și cântăreț de strană, și, așa, mergând la biserică, ea (n.a. bătrâna) se ducea parcă să-l vadă pe el. Ceea ce ne uimește e modalitatea "măiastră" în care femeia o pune în practică. Nouă capitole conțin intervențiile în firul narativ ale eroinei. Unele directe, altele indirecte, ele construiesc același portret: al unei femei deschise spre celălalt, atentă să asculte, să înțeleagă, să ajute, să spună adevărul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a-mi fi împăcat gândurile: mângâierea sufletească pe care mi-o dăduse iubirea învățată de la mama mea, pacea dintre mintea mea și inima mea n-am găsit-o decât în arta inspirată în muzica lui Beethoven, în marmura cioplită de măieștri mari, în pânzele lui Rafaello, în operele scrise de oameni, care au vorbit sub stâpânirea iubirii covârșitoare, numai atunci am găsit-o când am ajuns să înțeleg că iubirea m-a făcut ceea ce sînt și că numai prin iubire mă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
palmelor sale / plăPăditoare de lut / în căutarea perfecțiunii / apusul surâde...” (O lacrimă șlefuită) Ca un zbor icaric peste-un timp al unei irealități învăluitoare ni se revelă marile capodopere brâncușiene: „Poarta sărutului... arc de triumf / închinat iubirii” (Brâncuși) „îmbrățLșarea eternă”, „măiastra cosmică / infinitul...” (Recunoștință), „Coloana infinitului.../ adresată cerului”, „Cumințenia pământului” (Brâncuși) etc. Cu gândul la sculptura „6ărutul”, ca într un dans cosmic, ne simțim fascinați de îmbrățLșarea celor două emisfere, „rodire / între pământ / și cer” (Sâmbure), care esențializează „contopirea clipei”, „chemarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Pecetea) Versul lui Tudor Gh. Calotescu vizualizează sonoritățile de daltă, de ciocan și de fierăstrău care, în mâna lui Brâncuși (re)tâlcuiesc formele ancestrale, „geometrie înaltăși sfântă” (Lucian Blaga). „Cu barda-i de rege dac” (Petre Pandrea) artistul „șlefuiește aripă / măiastră pasăre ce arde...” (Sub daltă) Acesta să fie aventurare sau ritual celest?! Poetul surprinde acest limbaj al spațiului, ritmicitate a unei liniarități geometrizante, forme laborioase, stihuitoare încifrări ale sacralului, zbor întru înăOțare inițiatică, „îmbrățLșarea”-a divinului, puterea de a „visa
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ca vulturul te-avântă spre sferele senine. / Darul lumei cântă. rită-te pe tine!” Anul 2012 ne amintește că s-au împlinit 55 de ani de când omul Constantin Brâncuși a plecat spre sferele nemuririi pentru a 150 plăPădi o altă pasăre măiastră - „întruchipare de duh căOător a celui mai adânc dor”. Dar 2012 ne amintește și de anul 1937, când începea materializarea unui amplu proiect, ansamblul sculptural de pe „Calea Eroilor” din Tg. Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Iără sfârșit. „Pietrele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
artistică. Intrarea în lume (dar și ieșirea din ea) se face aproape invariabil prin intermediul unor analogii construite, toate, după tipar livresc 28, cam în felul acesta: apa "are aparența unei oglinzi lucii de Veneția...". iar priveliștile sunt "ca niște peisage măiestre de ale lui Claude Lorrain". Lovinescu recunoaște însă că imaginația livrescă i-a amputat simțul observației, copleșindu-i mintea și sufletul cu prestigiul legendar al unei civilizații de mult apuse: Când am debarcat întâia oară în Grecia (1902), nu veneam
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
așa, cu soarta nu-i de joacă, mai ales când îți joacă un renghi ca acesta, de exemplu. Musca mea e temerară, parcurse curajoasă cei vreo douăzeci de centimetri și așa, cu stiloul în mișcare, se așeză pe pana mea măiastră. Ăsta curaj, nu glumă! Mă opresc din scris, o privesc, cu aceeași îndrăzneală cu care mă privea și ea și o întreb amical: - Dorești să-mi spui ceva? - Da, mi-a răspuns, dând din cap. - Ce? Din gesturile capului, al
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-n umbra lor cea neagră; Ici se pleacă spre a culege o floare, Spre-a arunca în fluviul bătrân, {EminescuOpIV 95} Colo aleargă dup-un flutur, Îl prinde - îi sărută ochii și-i dă drumul; Apoi ea prinde-o pasăre măiastră De aur, se așază-ntr-a ei aripi Și sboară-n noapte printre stele de-aur. {EminescuOpIV 96} ECO Cu-ncetu-nserează și stele isvorăsc Pe-a cerului arcuri mărețe. În umede lanuri de-albastru ceresc, Merg norii cu hainele crețe Și stâncile
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
palatul ei de stânci; Luna e plină de raze - sub căldura-i - argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă - iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adânci. Umede tremur lumine pe boltirea cea albastră. Zâna Dochia cu glasu-i cheam-o pasăre măiastră, Ce sburînd prin aer vine cu-a ei pene de păun; Când acea pasăre cântă lumea rîde-n bucurie, Pe-umărul cel alb o-așează și coboară-n văi aurie, Unde-a râului lungi unde printre papură răsun-. Într-o luntre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu-aste arcuri fluviul lat și profund. {EminescuOpIV 128} Ca prin bolțile crăpate unei gotice ruine, Mai străbat prin bolți de frunze razele lunei senine, Împlând p-ici pe colo râul cu fulgerătoare dungi; Pe-umărul Dochiei mândre cântă pasărea măiastră, Valuri râd și-ntunecoasă mână lumea lor albastră. Repezind luntrea bogată pe șiroiurile lungi. Prin pădurile de basme trece fluviul cântării. Cîte-odată între codri el s-dună, ca a mărei Mare-oglindă, de stânci negre și de munți împiedecat Ș-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pictor a-nflorit plafondul, murii, Cu basme mândre, cu frumoase hurii Și din cățui de-argint, copăr miroase Cu fum albastru formele picturii. {EminescuOpIV 215} Iar pe-un divan, ascuns între perdele Albastre, înfoiate și cu stele, Ședea regina basmelor măiastră - Lumină lumea gândurilor mele. Ea înșira mărgăritare-n poale Și pe-un covor persan, frumos și moale, Ea-ntinde surâzând ca-n vis și leneș A ei picioare de zăpadă - goale. Ochii adânci ca două basme-arabe Samăn cu-aceia ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Vezi, Noi suntem tot tineri și trezi, Zidim într-o clipă din spume O lume. Lac, Pe care în cânt se desfac Cu dulci și armonice glasuri Talazuri. Știm Pustiul sub ochi să-l lățim, Mai este vre-o mână măiastră Ca noastră? {EminescuOpIV 304} Vin Și dă-ni porunca ta lin, Urma-vom fantastice planuri Prin ramuri! SOMNUL (basso) Sună vânt prin frunzele uscate, Lună treci prin vârfuri de copaci, Tu, isvor întunecate, Într-un cântec glasu-ți să-l desfaci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
închină lin uitării, Dă vieții alt prohab, Du-te! Du-te! VÎNTUL (bariton) Plâng, Frâng Crengi uscate; Trec, Plec Ramuri; Bat în geamuri Cu-a mea mână fermecată. Eu mă uit printre ferestre Cum înconjur oameni masa Și cu degete măiestre Eu le spariu toată casa: {EminescuOpIV 305} Când ca lupul urlu jalnic, Când ca mîța-ncet eu miaun Și trezesc din vis motanul Care toarce sub un scaun. Sunt Vânt, Plâng, Frâng Sperios v-o creang-uscată. ISVORUL (tenor) Isvor Din munte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu chip sumeț, răstit. Apoi în codru trece și cântă doina dragă. Sălbatec este glasu-i, vioiu, copilăros, El sună-n codru verde, trezește lumea-ntreagă, Picioarele-i desculțe îndoaie flori pe jos. "Ah! cum nu sunt - ea strigă - o pasere măiastră, Cu penele de aur ca paserile-n rai; "La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră 60" Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul grai: "Să-mi dee-un măr, în care închisă e o lume, "Palat frumos
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu plăcere, La tine, ah, la tine - perită ca un vis. 6l. LUMEA ÎMl PĂREA O CIFRĂ... (cca 1876) Lumea îmi părea o cifră, oamenii îmi păreau morți, Măști, ce râd după comandă, cari es de după porți Și dispar - păpuși măiestre, ce că sunt nici că nu știu Și-ntr-o lume de cadavre căutam un suflet viu; Mă sbăteam dorind viață, cu ce sete eu cătam Precum cel ce se înneacă se acață de-orice ram. Dibuit-am în științe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gustat mult « pilulele de înțelepciune » ale lui V. Ghica. În doze homeopatice, aceste « statui de gând » (...) sunt tonice și reconfortante, modelând cu abilitate anodinul și dramaticul în degringolada etică a vremurilor. Traducerile sunt excelente, ca tot ce iese de sub pana măiastră a scriitorului C. Frosin. Nicolas Catanoy, Germania Vasile Ghica dovedește un acut simț al nuanțelor cuvintelor și o capacitate surprinzătoare de a le reconverti la noi valori semantice prin deraierea sensurilor denotative și proiectarea lor în planul conotațiilor celor mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
1911, cu mare solemnitate. N-a lipsit nici Regele Carol I, care se afla la Iași cu ocazia Jubileului Universității ieșene. Minunea cea mare a venit însă când deasupra Dealului Cetățuii s-a auzit huruit de motor și o pasăre măiastră dădea târcoale dealului... Era un avion la manșa căruia se afla Aurel Vlaicu, care, decolând de la Breazu, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților și a mulțimii poporului”. Cred că îți imaginezi cum femeile
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se lipească de suflet semănând prea mult cu sunetul unei corzi din intestin de oaie - ca pre vremuri - când “mățarii” colectau intestine de oaie pentru corzi de diblă... Ca un răspuns, țambalul își aruncă notele într-un tril de pasăre măiastră. Nu se lasă așteptat nici murmurul gutural al cobzei... Ne-am întors privirile într-acolo. Purtând pe chip un zâmbet abia schițat, ieșeanul își duce mâna la inimă și oftează prelung. He-hei! De când n-am mai auzit eu cum crește
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nimeni de noi! Luptăm până la moarte, ca într-un războiă Nimeni nu va reuși să despartă ce am unit, FC Bihor e în picioare! FC Bihor, bine ai venit! UNEI PRIETENE (Alexandriei Chelu) Ai o voce minunată, ca o pasăre măiastră, Ești un înger venit să aibă grijă de noi, Să ne învețe cum să fim mai buni, Cum să reușim să fim chiar noiă Ești un vis din care doar cei răi se mai trezesc, Căci cine te iubește, știe
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
prin factură. O statuie este de aramă, de fildeș sau de aur, înainte să fie de cutare sau cutare. Iar Vergiliu rezumă astfel disprețul virilului față de efeminat, al romanului față de grec: " Unii lucra-vor, dându-i suflare, în bronz mai măieștri/.../Tu să conduci cu puterea, romane,-amintește-ți;/Asta-ți va fi iscusința, a păcii să pui legiuire"* (Eneida, VI, 848 sq.). Și în acest caz, un cuvânt s-a dovedit înșelător. Ars, ca substantiv, este un termen oarecum peiorativ: iscusință
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
văzut, o grabnică descătușare, ca răsplată pentru meritele lui, dar și de drag, făcând din măguliri un șir de tandre încuviințări și adresări: „Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). 174 Oricine simte că între
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
văzut, o grabnică descătușare, ca răsplată pentru meritele lui, dar și de drag, făcând din măguliri un șir de tandre încuviințări și adresări: „Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). Oricine simte că între cei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Spaniei, (...) ca pentru voi să scriu o Artă de-a face comedie care în conformitate cu gusturile vulgului să fie. Subiectul pare simplu, ușor fără-ndoială ar fi pentru oricare dintre dumneavoastră care ați scris mai puține piese decât mine, cu pană măiastră despre arta de a compune, ca și despre orișice; dar ceea ce mie unul mi se impută, este faptul de le-a fi compus fără artă."3 1.1. Respectarea unității de acțiune Lope de Vega proslăvește, drept unică regulă, unitatea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
felie de pâine. Și așa eram antrenată la prășit. La noi mergeam toți la câmp și repede terminam câmpul nostru. Tata la prășit cânta frumos, cântece frumoase și duioase. Ele se numeau: Iisus veșnic călător, Stânca Vieții E Golgota, Pasăre Măiastră, Cruce SF Părăsită, Pe Drum Cu Spini Încununat și altele. El cânta și lăcrima... Privea Cerul, ofta și iar prășea, cântând cu mare durere în suflet, numai Dumnezeu știe. Apoi cântam toți împreună cu el, cu tata. Și Dumnezeu parcă le
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]