2,168 matches
-
București pentru volumul Supa de ceapă. Volumul de debut, Scrisori dintr-un câmp cu maci, anunță o poetă a exuberanței, a vitalismului, cu accente blagiene și uneori labișiene, tratate însă în cheie ironică: „Mă uit la cer și pământ / mănânc mămăligă cu ceapă, / plâng ca proasta în drum”. Poeta se desparte astfel, simultan, atât de direcția lirică reprezentată în generația anterioară de Constanța Buzea, cât și de cea pe care o ilustrase Marin Sorescu. Versurile ei își taie un făgaș nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
meciului de pe Bernabeu. S-a ridicat și a jucat, în vreme ce noi, milioanele de români, invocam ceasul rău, pisica neagră, nedreptatea divină, ghinionul ca asemenea nenorocire să ni se întîmple tocmai nouă. în asemenea clipe, sîntem tentați să ne înmuiem ca mămăligile. Eroismul strămoșesc cu care ne-au îndoctrinat falsele manuale de istorie ale comunismului nu ne-a modelat, ci ne-a mințit. Privind înapoi, la existența adevărată, descoperim că ne-a stat mult mai bine ascunși în păduri decît cu mîna
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un loc secundar în economia țării comparativ cu creșterea animalelor. Dar, de pe la începutul secolului al XIX-lea - și cu siguranță de la jumătatea acestuia - și până în zilele noastre, producția de cereale a devenit principala producție agricolă a României, iar cerealele, adică mămăliga sau pâinea, principalul produs alimentar al populației. Așa că, de peste 150 de ani încoace, personajul socio-economic care traversează întreaga istorie a României nu este nici politicianul reformator, nici negustorul - la distanță sau local -, nici meșteșugarul sau muncitorul industrial, ci țăranul român
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și acum, situația dramatică pe care au trăit-o multe familii care nu aveau cu ce trăi de azi pe mâine. Gustul pâinii cred că îl uitaseră mulți și erau copii care încă nu-l aflaseră. Printre produsele de bază, mămăliga, în cel mai fericit caz, pâinea și mămăliga din făină de orz, ovăz, turtoi, terci, bostani copți, ciorba de corcodușe (primăvara) se aflau pe mesele multor locuitori ai satelor. În majoritatea caselor cu copii mulți erau condiții reduse: paturi de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-o multe familii care nu aveau cu ce trăi de azi pe mâine. Gustul pâinii cred că îl uitaseră mulți și erau copii care încă nu-l aflaseră. Printre produsele de bază, mămăliga, în cel mai fericit caz, pâinea și mămăliga din făină de orz, ovăz, turtoi, terci, bostani copți, ciorba de corcodușe (primăvara) se aflau pe mesele multor locuitori ai satelor. În majoritatea caselor cu copii mulți erau condiții reduse: paturi de scânduri cu picioare de lemn bătute în pământ
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o infecție puternică la unghiile și încheieturile de la mâini sau de la picioare, se foloseau: frunză de calapăr 1, miere de albine, castravete murat, și mămăliguță caldă. Se fierbea frunză de calapăr și cu zeama se spăla degetul infectat. Din mămăliga caldă, amestecată cu miere se făcea o legătoare la degetul beteag, până se înroșea. Se ținea două ore în castravetele murat, se spăla cu zeamă de calapăr, și îi aplica iarăși legătura de mămăligă cu miere, descântând: „Plecatu pe cale, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zeama se spăla degetul infectat. Din mămăliga caldă, amestecată cu miere se făcea o legătoare la degetul beteag, până se înroșea. Se ținea două ore în castravetele murat, se spăla cu zeamă de calapăr, și îi aplica iarăși legătura de mămăligă cu miere, descântând: „Plecatu pe cale, pe cărare,/ Pe cale, pe cărare întâlnește pe Maria, Sântă Maria,/ Ce te văicări, tu, Tincă ?/ Cum nu m-oi văicăra/Cum nu m-oi căina ?/ Nu te mai văicăra,/ Nu te mai căina./ Aleargă la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sfinții din icoane, sub care îngenuncheau trudiții mei părinți. Sub ele îngenuncheam înainte de culcare și noi, copiii, adică toți frații: trei fete și șase băieți. Am așezat, nostalgic în locul acela, masa mică cu trei picioare scurte, pe care mama răsturna mămăliga aburind din care noi, copiii, mâncam cu mâna ca și cum ar fi fost săpăliga. Plecam, apoi, la școală sau colindam prin pădure, ori mergeam la iaz și în câmpul plin cu soare, jucând oina și păzind cu mare plăcere vitele, mândri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dânșii ca să-i prăpădească. Și nau mai așteptat să vadă ce și cum, au luat-o la picior care și cum au putut, lăsând toate-n pământ, numai ca să scape măcar cu sufletul; oamenii lui Ștefan arătau că nu-s mămăligi, căci pe care cum îl ajungeau cu buzduganul, nu mai vedea soarele. Hărțuiala i-a ținut patru-cinci săptămâni pe valea Berheciului, bătăliile dându-se la Măldărăști, Tomozia și Dealu Perjului, unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuțiunilor, pronumele și prepozițiile: a o lua la sănătoasa, a da în seamă, a-și aduce aminte, a-și lua tălpășița, a o face de oaie, a face pe mortul în păpușoi, a da în clocot, a o pune de mămăligă, a-și pierde mințile etc. Locuțiunile se deosebesc de expresiile verbale prin solidaritatea mai accentuată, sub aspect lexical, a elementelor componente și prin caracterul unitar al sensului (sensurilor) gramatical(e). Cuvintele alcătuitoare nu se mai lasă interpretate individual din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nume predicativ$$, „Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet.” (M. Eminescu, I, 140) $complement direct$$ „... Poate să ai, câteodată, nevoie, prin pădure, ba de-o apă, ba de-o mămăligă...” (C. Hogaș, 225) $complement indirect$$, „... Insula a fost ocupată... când de austrieci, când de valahi, când de turci...” (B. Fox, 250) $complement de agent$$, „Așezând genunchi și mână când pe-un colț, când pe alt colț, Au ajuns să rupă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paler, Viața..., 85), „Se auzea răsunând glasul unui pârăuaș ce venea ca și noi din deal în vale (...). Numai atâta că el a trecut mai departe în drumul său, iar noi am stat pe loc și am pus-o de mămăligă fără apă.” (I. Creangă, 21), „Sufletul călătorește din veac în veac, același suflet, numai că moartea-l face să uite că a mai trăit.” (M. Eminescu, P.L., 38), „Numai ochiul e vorbăreț, iară limba lor e mută.” (M. Eminescu, I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în închisoare decît pe baza unui mandat sau a unei hotărîri judecătorești, a interzis fumatul, băuturile și jocurile de noroc, instituind o serie de pedepse pentru deținuții recalcitranți (oprirea vizitelor familiei, a corespondenței, a plimbării zilnice, a hranei, osîndirea la mămăligă goală, trimiterea la carceră, încătușarea cu fiare la mîini și la picioare, bătaia aplicată doar de directorul închisorii etc.). A organizat ateliere în aproape toate penitenciarele, la Văcărești înființînd cuptoare de pîine, sere de flori (care au devenit principala sursă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Familia M-am născut într-un oraș banal, într-o familie modestă. M-am născut la Tecuci, pe foametea din 1947, la început de vară, pe 3 iunie, în casa părintească. Mama îmi povestea că drămuia cu migală pâinea sau mămăliga zilnică în așa fel încât să aibă pentru băieți, frații mei mai mari, dar și pentru ea, pe când era gravidă cu mine. Nu mai dorise să aibă copii, având deja 3 băieți, fiind seceta cumplită din anii 1946-1947 iar regimul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
curată din Tecuci. Ea o ajuta pe mama mea la treburile gospodăriei, mai ales la pregătirea mâncării pentru oamenii care munceau la câmp. Mama mea trebuia să facă de trei ori pe zi mâncare gătită pentru acești oamenii. Mesteca la mămăligi și frământa la pâine de avea bătături la mâini. Țața Ioana îmi făcea poftele legate de mâncărurile preferate întrucât eram slăbuță și voia să mă mai întremez. Tot ea mă spăla când veneam de la joacă, seara înainte de culcare și mă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
unt și dulceață. Cumpăram doar pentru ea, cu banii obținuți din ce vindeam de prin gospodărie, o pâine albă, la tavă, foarte proapătă. Noi copiii mâncam, când apucam, pâine neagră la cartelă, pe bonuri date de vecini, în rest doar mămăligă, pe care noi o făceam. Bonuri de pâine aveau doar salariații și uneori ne dădeau și nouă câteva. Cartelele aveau diferite culori pentru rații diferite de pâine; de exemplu, pentru unele, la patru persoane rația era de 880 de grame
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
peste altele grămadă, constituind un important focar de infecție. Din 1959 până în primăvara lui 1960, 3-4 luni am fost hrăniți invariabil cu cafea neagră (orz prăjit), rația pentru toată ziua de 100 de grame de pâine și o bucată de mămăligă de circa opt centimetri. La prânz se dădea o zeamă cu 1-2 felii de circa 2 mm de cartofi deshidratați și circa o lingură de ceva indefinibil la fundul străchinii de aluminiu. Pentru pedepsiții cu izolarea, alimentația era de exterminare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zeamă cu 1-2 felii de circa 2 mm de cartofi deshidratați și circa o lingură de ceva indefinibil la fundul străchinii de aluminiu. Pentru pedepsiții cu izolarea, alimentația era de exterminare: rația zilnică era de o jumătate de porție de mămăligă și apă caldă la cerere și la 3 zile 100 g de pâine plus o zeamă la prânz”. Iar Eugeniu Bălașa, presedintele AFDP Dolj, povestește cum erau tratați cei care erau trimiși la izolare: „În primele zile când se afla
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
al XVIII-lea, s-a introdus cultura cartofului, devenit aliment de bază, alături de porumbul cicantin, cu perioadă de vegetație mai scurtă. Fiertura din făină de porumb (de mălai) a înlocuit fiertura din făină de mei și s-a numit tot mămăligă. Revenind la creșterea animalelor, trebuie să spunem că fiecare gospodărie poseda un anumit număr de vite mari, boi și vaci, precum și cai, folosiți pentru călărie și deplasări în diferite locuri, unde-i mâna interesul pe fiecare. Boii erau pentru tracțiunea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sabotaj (Gelu SIMIONESCU) / 249 Simioneștii - o familie zdrobită / 249 Fapta: degajarea terenului de fotbal / 251 Meciul cu Securitatea / 253 Repriza întâi nocturnă / 253 Repriza a doua. Arestat în timpul orei de matematică / 254 La penitenciarul Iași. Bătut pentru un "chirpic" de mămăligă / 255 Cărăuș de morți la Canal / 256 Golgota familiei și cuvântul lui Drăghici / 258 Meciul cu Securitatea. Prelungiri / 261 Infima recuperare / 263 Prețul patriotismului (Dumitru VACARIU) / 267 Un poem și o manifestare patriotică / 267 De la Casa de cultură în arest
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
personalități, niște oameni culți și să îi vezi cum își pierd orice urmă de demnitate, mințile, echilibrul vieții... este dramatic! C. I.: Îmi povesteați la un moment dat că Ștefan Vasile vă aducea de la bucătărie coji arse de pe ceaunul de mămăligă. S. Ț.: Ștefan Vasile se ducea la bucătărie și se întorcea de acolo cu o față de pernă cu coji de mămăligă. Bucătarul șef era un inginer, Munteanu, din București, cel care m-a hrănit cât am stat două săptămâni la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Îmi povesteați la un moment dat că Ștefan Vasile vă aducea de la bucătărie coji arse de pe ceaunul de mămăligă. S. Ț.: Ștefan Vasile se ducea la bucătărie și se întorcea de acolo cu o față de pernă cu coji de mămăligă. Bucătarul șef era un inginer, Munteanu, din București, cel care m-a hrănit cât am stat două săptămâni la izolare. Și venea Ștefan Vasile și zicea: "Dragă, le-am tras un Rigolleto că i-am înnebunit! Și uite aici, aur
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am stat două săptămâni la izolare. Și venea Ștefan Vasile și zicea: "Dragă, le-am tras un Rigolleto că i-am înnebunit! Și uite aici, aur! Ia și mănâncă!" Mâncam și eu, mânca și el. Ce era mâncarea? Coji de mămăligă: trei sferturi cărbune și un strat foarte subțire de mămăligă! Aveam o piatră specială, pe care o ascundeam pentru că nu aveai voie să ai așa ceva, se temeau caraliii să nu le dai cu ea în cap, și pisam și puneam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și zicea: "Dragă, le-am tras un Rigolleto că i-am înnebunit! Și uite aici, aur! Ia și mănâncă!" Mâncam și eu, mânca și el. Ce era mâncarea? Coji de mămăligă: trei sferturi cărbune și un strat foarte subțire de mămăligă! Aveam o piatră specială, pe care o ascundeam pentru că nu aveai voie să ai așa ceva, se temeau caraliii să nu le dai cu ea în cap, și pisam și puneam în "cafeaua de seară" câte o cană de aluminium. Rația
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]