1,008 matches
-
121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului și și-au făcut case. Așa au apărut Giurgenii Boirești (1849) cuprinzându-i pe cei care lucrau pe moșia stăpânului și mai apoi Giurgenii Mănăstirești (1871) pe care-și construiseră gospodării creștinii care purtau de grija sfântului locaș și pământurilor acestuia. 1809 Schitul Giurgeni este atestat ca fiind parte din ținutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea secolului al XIX-lea Schitul a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
a fost construită cu fonduri din contribuțiile a diverși donatori, ale căror nume nu sunt cunoscute, deoarece arhiva a dispărut la desființarea mănăstirii. Mănăstirea a avut, sute de ani la rând, temeinica gospodărire și vrednica cârmuire. Pe la 1900, stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui Hristos. Stareța Xenia și-a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
masă nu în Trapeză, ci în Stăreția mănăstirii. Era la vremea Postului Crăciunului, bucatele erau neînchipuit de bune, la fel era și țuica cu schinduc (o iarbă aromată lăsată să putrezească în șipurile cu tărie), la fel era și vinul mănăstiresc. Vorbeam cumpătat, așa cum se cuvenea, din când în când ieșeam pe rând afară și fumam. Într-un rând, am ieșit la țigară cu Ioan Flora. Când am isprăvit cu satisfacerea viciului comun, am decis să facem o plimbare. Era noapte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și utilitatea În afirmarea tematicii religioase În mediul social contemporan. Valoarea operei prin inedit, dimensiune și conținut Înfățișează pe autor ca pe un erudit, cercetător de Înaltă ținută, talent și valoare. Formarea și valoarea, erudiția, s-au cristalizat În mediul mănăstiresc al Moldovei de adâncă tradiție și strălucire. Trebuie să Întrevedem În opera mitropolitului ambianța locurilor natale așa cum au evoluat de-a lungul a două secole de stăpânire represivă, ostilă oricăror afirmări a valorilor autohtone. Cei ce s-au aplecat cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ce au vorbit românește În cursul zilei. Abia În anul școlar 1914-1915 este transferat un Învățător care ameliorează condițiile Învățământului cât și cele de trai. Ciclul următor de Învățământ Îl urmează la școala spiritual din Chișinău. Aici cunoaște rigorile tipicului mănăstiresc cu participare la programele bisericești de la ora 4 dimineața, de la ora 11, iar după masa de la ora 3 până seara târziu, amenințați adesea cu bătaia pentru cele mai mici abateri de la rigorile monahale. În primăvara anului 1918 au loc mari
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În manuscris din care și studii și articole În număr de 20 privitor la ”Bejenari, bulgari și nobili În sec XV-XVI”, ”Moldova Între poloni și turci”, ”Moldova până la Întemeiere”, ”Relații agrare Între mănăstiri și locuitori ai satelor”, ”Vasile Stroescu”, ”Domeniile mănăstirești În Țara Românească”, ”600 ani de la moartea lui Bogdan Voievodul Maramureșului” etc. Volume În manuscris - sunt menționate 6 titluri: ”Indicele numelui de locuri” - dactilografiate; ”Indicele numelui de persoane”; Relațiile românilor cu slavi de răsărit până la 1812” (113 pag.); ”Relațiile Românilor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de suite polifonice de libații, în fine, ca ambasador al unei umanități hedoniste, cufundate în diluvii de bere și de vin și scăldate în râuri de cârnați aioși (ca să reiau sintagma iscusitului Ion Budai-Deleanu), de cotlete aburinde și de sarmale mănăstirești, îmi este destul de greu să înțeleg, iertat îmi fie nefericitul oximoron, pasiunea extrem-orientală pentru moderație. În România și în restul Europei, ca să nu mai vorbim de America, toată lumea m-ar considera zvelt, ba chiar puțin prea slab pentru înălțimea mea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pline? --Numără tu boii care sunt înjugați la haraba și uite-te la ei cât de greu trag în jug. Îi urmez sfatul și după numărul și călcătura boilor îmi dau seama că are dreptate. Cine știe de la ce vie mănăstirească aduc vinul pentru crâșmele de pe Podul Vechi sau pentru altele? Și n-am uitat că voievozii au hotărât - la cererea mănăstirilor - ca nimeni să nu vândă vin până nu se termină vânzarea celui mănăstiresc. --Eu zic să mai schimbăm o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dreptate. Cine știe de la ce vie mănăstirească aduc vinul pentru crâșmele de pe Podul Vechi sau pentru altele? Și n-am uitat că voievozii au hotărât - la cererea mănăstirilor - ca nimeni să nu vândă vin până nu se termină vânzarea celui mănăstiresc. --Eu zic să mai schimbăm o vorbă cu armenii, fiindcă tot ne aflăm în Armenime. --Dacă găsești un capăt de vorbă cu armenii, te ascult - îmi răspunde gândul de veghe împăciuitor. --Uite ce scrie “Carabet ficiorul lui Lohan armanul” la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stai în soare, în vânt ori ploaie, să lucrezi moșia, și alta-i dugheana. Vorba ceea: sfințiile lor erau lucrători la “Cooperativa Dor de muncă”. -Iaca cum egumenii greci ai mănăstirilor, în frunte cu patriarhul Ierusalimului, dădeau iama prin averile noastre mănăstirești. Da’ și ctitorii de mănăstiri nici nu lăsau să se usuce tencuiala pe zid și o și închinau Athosului, Ierusalimului sau mai știu eu cărui loc sfânt... Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești de către Alexandru Ioan Cuza
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iama prin averile noastre mănăstirești. Da’ și ctitorii de mănăstiri nici nu lăsau să se usuce tencuiala pe zid și o și închinau Athosului, Ierusalimului sau mai știu eu cărui loc sfânt... Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești de către Alexandru Ioan Cuza vodă. Atunci însă am adunat doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... --Fiindcă m-ai provocat - m-a luat din scurt gândul de veghe - am să-ți amintesc că la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Acum însă o întrebare nu-mi dă pace, sfințite. --S-o auzim: --Pentru ce, la 27 august 1676 (7184, sfinția sa Neofit, egumenul mănăstirii Bărboi, cumpără “o pivniță de piiatră cu loc cu tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins păcatul... sau... cine mai înțelege firea omului, fie el și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la “Anița, fămeia lui Zaharia armanul ciubotarul”. --Cred că îți dai seama unde ne aflăm. --Desigur
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
egumenul mănăstirii Bărboi, cumpără “o pivniță de piiatră cu loc cu tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins păcatul... sau... cine mai înțelege firea omului, fie el și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la “Anița, fămeia lui Zaharia armanul ciubotarul”. --Cred că îți dai seama unde ne aflăm. --Desigur, părinte. În Armenime. Și la 15 iunie 1693 (7201) aflăm de la “Avraam armanul, i cu cumnatu... Cârste ficiorul lui Moisă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să aibă a-și face și drese domnești”. --Lămuritu-m-ai, dar nu știu dacă tu ai luat seama la un lucru nou. --Ba bine că nu. --Ei? --Că biserica Armenească și mănăstirea Golia aveau “chervăsărie” proprie. --Mă, frate-miu. Multe minuni mănăstirești am întâlnit noi în drumurile făcute prin timp și răstimp, dar ca o mănăstire să aibă “chervasara” proprie nu-mi amintesc să fi pomenit. --Dacă mă lingușești crezi că nu-ți voi spune că ai mintea scurtă și judecata nesigură
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstiri, nu lăsau măcar să se usuce tencuiala de pe zidul sfintelor lăcașuri și le și închinau locurilor sfinte... Asta însemnând să-ți pleci grumazul de bună voie sub ciubota celor de la “locurile sfinte”... --Trebușoara asta avea să dureze până la secularizarea averilor mănăstirești, când noi am adunat doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... -Dacă nu e suficient ce am spus, atunci ia seama la ce scrie la 1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat!) al mănăstirii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de mitologia daco- romană la cele promovate de religia creștină de rit bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza existenței unor confrerii paleocreștine de „călugări- pietrari” („călu gări-zidari”). Un fel de masoni, ei participau la construirea unor astfel de complexe mănăstirești și - după cum presupune Vulcănescu - aveau labirintul drept „însemn ritual sau emblemă heraldică” (69, p. 411). Felul cum este prezentat Daniil Sihastrul în diverse legende românești, în speță cele de tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici (duce o viață ascetică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de soare purpuriu pe mare, cu un barcagiu într-o barcă minusculă încremenit la linia orizontului. Salutaaaaare, spuse Sampath, încântat de ocazia de a poza. Nu ești tu băiatul care trimitea în secret scrisori de amor fetei aceleia de la școala mănăstirească? Bietul fotograf fu așa surprins că-și scăpă geanta cu echipamentele. — Nu-i da atenție, spuse împăciuitor domnul Chawla. Știe el cumva lucrurile astea. Dar, te rog, nu-ți face griji, nu mai spun nimănui. Și totuși, în ciuda cuvintelor binevoitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și cu aceste inovații ale timpului nostru, manifestările organizate păstrează ceremonialul unor vremuri trecute: Harvard se mândrește cu a 356-a ceremonie de absolvire. Robele purtate de absolvenți și profesori le moștenesc pe cele ale călugărilor care predau în școlile mănăstirești în Evul Mediu, la unele universități cuvântările se țin doar în latină, sceptrele sunt elemente aproape nelipsite de la universitățile cu tradiție, iar unele amenajează chiar și un tron pentru conducerea universității. Și tocmai această tradiție, la fel ca toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
sosire le-am văzut la față, în straiele acelea ce acopereau totul. Cochet, așa cum nu se arătase niciodată ca profesor de latină, monseniorul își spunea „cocoș pe cuibar“. Ședea în fața mea, mai rotofei decât îl aveam eu în memorie: bucătăria mănăstirească îi pria. Am trăncănit numai puțin despre cea în sfârșit sanctificată. Pe plan politic, el reprezenta în continuare poziția partidului de centru, pe care nu îl regăsea însă decât în mică măsură la actualii creștin-democrați. L-a lăudat pe părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Și așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul învățător Brumă. Viață
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
noastră rațiune de a scrie, omul admirabil prin care s-a provocat și convocat în mare parte literatura cea nouă. Ca altă dată în pădurea eminesciană vin înspre acest copac druidic, creștet păgân și liber, vegheat dinspre seară de Ceahlăul mănăstiresc. Neghiobi sau copilăroși am încercat fiecare custurele împotrivă-i. Am reușit doar să legăm numele nostru pieritor, în litere cu timpul cicatrizate, de eternitatea lui. Copac venerabil și drag, pe care coloniile de licheni ale tinerei generații (după mine vârsta
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sau la Cetatea Albă, sau la Nistru sau în oricare parte prin țara noastră. Aceste trei măji să umble peste tot slobode și în bunăvoie... Pentru aceasta, nici un boier al nostru sau vameș să nu aibă a opri nicăieri carele mănăstirești, pentru nimic, nici vameșii de la Suceava. Toate aceste mai sus-scrise să fie mănăstirii noastre neclintite, întru nimic, niciodată, în veci. Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Toma logofăt, să scrie și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]