32,760 matches
-
naiba-i spune, dealtfel el însuși, servitorul D-tale, a început deja să-și publice memoriile. Oricum, dacă n-ar fi fost soția care era profesoară de franceză la un liceu din București și dădea și lecții particulare în casele mărimilor zilei, îndeosebi ale șefilor x de partid care țineau să-și învețe odraslele limba lui Montaigne, trecînd peste faptul că aceasta era și aceea a ticăloșilor de capitaliști, dacă n-ar fi fost ea, cu contactele ei suspuse, iubită și
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
transform, la sugestia literelor, cuvintelor, chiar a rîndurilor ce nu le mai înțeleg... totul devine altceva... Am scris cu melancolie și în registre comerciale, groase, cu rubrici, neținînd cont de liniile verticale, roșii... Am, nu exagerez, zeci de agende, de mărimi diferite, pline cu pagini încă netranscrise, uneori pierdute din cauza imposibilității de a afla ce naiba am scris... (Multe dintre ele sînt cu rugăciunea zilnică doar, aceeași.) Cuvintele, expresiile, versurile apărute ca din senin, pe vremuri, le treceam în niște caiete de
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
puțin peste 24%, locuitorii acestor așezări reprezentând cca. 3% din populația regiunii. În Regiunea Vest, comunele cu o populație sub 1000 de locuitori reprezintă 8% din totalul 10 localităților, iar locuitorii acestor așezări reprezintă doar 1% din populația regiunii. (În ceea ce privește mărimea populației satelor - care nu sunt independente din punct de vedere administrativ - în Regiunea Vest se găsesc semnificativ mai multe localități cu populația sub 1000 de persoane.) În regiunea Dél-Alföld, pe lângă sporul natural și migrație, distribuirea populației pe medii de rezidență
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
-1,0 persoane/1000 locuitori), pe când în regiunea din România migrația a reprezentat un factor de echilibrare parțială (0,4 persoane/1000 locuitori). Față de 2008, scăderea naturală a populației arată o tendință constantă în toate cele șapte județe. În evoluția mărimii acesteia, un rol important îl are structura populației pe grupe de vârstă, întrucât și în 2011 cea mai mare scădere naturală se înregistrează în cazul județului Békés, unde trăiesc cei mai mulți oameni în vârstă (-7,8 persoane/1000 de locuitori), iar
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
sub 3% în Regiunea Vest. La nivel de județ se înregistrează diferențe mai însemnate, pe partea românească procentul celor angajați în agricultură era de 2-4%, în județele regiunii Dél-Alföld fiind în jur de 5-8%. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB) În 2010 mărimea produsului intern brut (PIB) care exprimă în mod complex dezvoltarea economică, se apropia de 8,3 miliarde euro la preț de achiziție a pieței în regiunea Dél-Alföld, iar în Regiunea Vest era de 12,6 miliarde euro. PIB -ul celor
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
secetei prelungite s-au resimțit nu doar în producția vegetală, ci și în cea animală. Prin urmare, indicii caracteristici din Dél-Alföld ai acestei ramuri au rămas inferiori celor din anii precedenți, la fel și la nivel național. În intervalul 2008-2011 mărimea și procentul suprafețelor agricole au înregistrat o scădere în ambele regiuni, însă în continuare rămân mai mari în Dél Alföld (66%), peste media pe țară; în timp ce în regiunea Vest acestea (58%) rămân inferioare valorilor naționale. Cel mai mare procent al
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
este mai echilibrat în regiunea Vest; cel mai mare procent din suprafața împădurită de 1106 de mii de hectare (37%) se află în județul Caraș-Severin, restul le revine județelor Arad (20%), Hunedoara (33%) și Timiș (10%). Față de situația din 2008, mărimea suprafeței împădurite a crescut în ambele regiuni, într-o măsură mai mare în regiunea Dél-Alföld, care dispune de suprafețe mai mici de pădure. Suprafața pădurilor în Regiunea Vest și regiunea Dél-Alföld, 2011 30,1 20,1 - 30,0 10,1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
o reprezintă traficul de tranzit semnificativ. Punctul de trecere a frontierei Nădlac rămâne în continuare cel mai important punct de tranzit internațional pentru persoane și mărfuri. În afară de traficul de tranzit, aglomerația pe drumurile publice este influențată de asemenea și de mărimea parcului de autovehicule. În 2011 în Regiunea Vest se înregistrau 528,2 mii de autovehicule, iar în regiunea Dél-Alföld un număr de 466,5 mii de vehicule, primul depășind cu aproape 14% cifra din 2008, în timp ce cel de-al doilea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
întâmplătoare, la care, ulterior, pe durata exploatării, s-a adăugat și intervenția omului. În general, atunci când se urmărește stabilirea strămoșilor din care au derivat formele actuale de ovine domestice, se au în vedere următoarele elemente sau caractere comune: forma și mărimea cozii, forma și mărimea coarnelor, însușirile învelișului pilos și alte particularități de natură anatomică sau morfologică. În funcție de aceste elemente, s-a ajuns la concluzia că ovinele actuale au origine polifiletică provenind în principal din speciile sălbatice de Muflon, Arkar și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pe durata exploatării, s-a adăugat și intervenția omului. În general, atunci când se urmărește stabilirea strămoșilor din care au derivat formele actuale de ovine domestice, se au în vedere următoarele elemente sau caractere comune: forma și mărimea cozii, forma și mărimea coarnelor, însușirile învelișului pilos și alte particularități de natură anatomică sau morfologică. În funcție de aceste elemente, s-a ajuns la concluzia că ovinele actuale au origine polifiletică provenind în principal din speciile sălbatice de Muflon, Arkar și Argal. Din punct de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
liber valorifică foarte bine pășunile și îndeosebi cele cultivate. La efectivele aflate într-o stare de întreținere bună, exteriorul este corect, armonios și cu aspect specific tipului de ovine cu o masivitate accentuată. Capul la femele este larg însă de mărime mijlocie, cu profilul ușor convex sau drept și cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente și în număr de 3
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
3 - 4. Oile sunt în marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind însă puternice și spiralate. Gâtul la masculi este scurt și gros purtat aproape orizontal, prezintă inferior o salbă de mărime mijlocie și 2 - 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au și un șorț bine dezvoltat. Oile au de regulă 1 - 2 cravate și o salbă mediu dezvoltată. Trunchiul este potrivit de lung, larg și adânc; extremitățile largi și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
indivizi cu fibre ondulate. Gâtul, în raport cu corpul, este de lungime mijlocie, însă suficient de gros și bine atașat de trunchi. În partea inferioară al acestuia se află unele cute ale pielii care formează o salbă și 1 - 3 cravate de mărime variabilă. Prezența pliurilor cutanate se constată la unii indivizi și pe trunchi. Trunchiul prezintă linia superioară oblică și în general îngustă. Grebănul este strâmt și ascuțit, iar spinarea este uneori înșeuată. Crupa este scurtă și îngustă, dispusă oblic. Jigourile sunt
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
heterogenități accentuate în ceea ce privește dezvoltarea corporală și nivelul producțiilor. Atât greutatea, cât și principalele dimensiuni corporale au valori caracteristice oilor cu o dezvoltare mijlocie, excepție fac cele cu capul negru care au un grad mai ridicat de masivitate. Capul este de mărime mijlocie, ușor alungit și mai larg decât la țurcană, cu profilul drept sau ușor convex la masculi. Urechile sunt de lungime mijlocie Îcca. 12 cmă, ascuțite la vârf și purtate orizontal. Au ochii mari și expresivi, iar oile în marea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
oblică. Pieptul este suficient de larg, abdomenul bine dezvoltat, coastele sunt scurte și arcuite. Membrele sunt de lungime mijlocie, cu aplomburi în general corecte, unghiile rezistente la drumuri lungi și terenuri accidentate. Ugerul are o formă globuloasă și este de mărime mijlocie, la unele oi se întâlnesc și sfârcuri suplimentare dispuse în partea anterioară a mamelei. Coada este lungă Îcca. 28 - 30 cmă și subțire, fiind formată din cca. 1420 vertebre. La oile robuste, cu însușiri mai bune pentru producția de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
sunt puține, aspect ce i-a determinat pe unii să nege existența acesteea ca varietate de sine stătătoare. În populația de țigaie belă, la unii indivizi, deseori pe cap și pe membre pot apărea pete pigmentate de formă, culoare și mărime diferită. țigaia ruginie. Este întâlnită în zonele premontane și montane. Are lâna de culoare albă, iar jarul de pe extremități este castaniu-ruginiu de diferite nuanțe. Formatul corporal este dolicomorf, prezentând aptitudini mai pronunțate pentru producția de lapte și lână semifină. La
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
anul 1986, fiind îndeplinită astfel una din condițiile primordiale de recunoaștere ca rasă nou formată. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durată de 30 ani Î1956 - 1986ă la rasa nou formată, s-a constatat că aceasta prezintă o mărime efectivă suficientă pentru a fi atestată. Actualmente această rasă este foarte bine adaptată condițiilor geoclimatice specifice județelor Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și produce peste 80 % din pielicele de clasă superioară. Regiunile prielnice exploatării ovinelor Karakul din țara noastră sunt cele
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și puțin arcuit; crupa potivit de lungă și largă, însă teșită. Linia superioară a corpului este ușor convexă dinainte spre înapoi. Coada la Karakul de Botoșani este caracteristică și anume: lungă, lată, iar la bază are un depozit adipos de mărime și greutate variabilă. Acest depozit, la adultele bine hrănite, poate atinge 8 - 9 kg și reprezintă o consecință a adaptării la condițiile de viață specifice stepelor aride, constituind de fapt o importantă rezervă energetică valorificată doar în perioadele în care
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
specifice stepelor aride, constituind de fapt o importantă rezervă energetică valorificată doar în perioadele în care hrana este insuficientă. Forma depozitului variază, însă de regulă are aspectul unui sac bilobat, mai rar triunghiular. Partea terminală a cozii este variabilă ca mărime, are forma literei ,,S” și reprezintă o însușire de care se ține seama în selecție. De regulă vârful cozii nu depășește nivelul jaretelor. Dezvoltarea corporală a ovinelor de rasă Karakul de Botoșani este mijlocie, fiind influențată în mod deosebit de condițiile
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Awassi și 7,44% cu alte rase. Actualmente, principalele lucrări se derulează în vederea consolidării ereditare, iar efectivul evoluează închis reproductiv. Însușiri morfologice Fenotipic, oile din Linia de lapte Palas, sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de mărime mijlocie cu profil convex la oi și ceva mai pronunțat la berbeci, fiind acoperit cu jar lucios și de culoare albă; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, iar oile sunt în totalitate ciute. Exteriorul indivizilor din această
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
este caracteristică ovinelor cu aptitudini foarte bune pentru producția de lapte. Capul este golaș acoperit cu jar și are profilul drept la femele și ușor convex la berbeci. Urechile sunt lungi, acoperite cu jar și purtate orizontal. Membrele sunt de mărime mijlocie, însă cu osatura fină, cornul copitei este negru și rezistent la parcurgerea unor distanțe lungi. Coada este lungă, depășește frecvent nivelul jaretului și este acoperită cu jar. În cazul ovinelor adulte, greutatea corporală medie are următoarele valori medii: 83
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Principiul stabilirii nivelului de contribuție în raport cu nivelul drepturilor de folosință a făcut posibilă trecerea la stabilirea unei noi reguli. Noua regulă prevedea acordarea drepturilor de folosință asupra bunurilor comune în funcție de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mod abuziv ținutul Vrancei, pretinzând că acesta este posesiune domnească. În procesul lung care a urmat, reprezentanții Vrancei au reușit să demonstreze că Vrancea a fost „dintotdeauna” o comunitate de oameni liberi. Eforturile de strângere a fondurilor pentru proces și mărimea împrumuturilor luate în numele Vrancei au fost deosebite, iar următoarele împărțiri ale munților (1815, 1817) s-au făcut prin lăsarea acestor cheltuieli pe seama satelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). La împărțirea din 1818, satul Poiana este nemulțumit de pierderea unui
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]