4,910 matches
-
să fie în toate. Mamei și lui tanti Mae le plăcea de ea, le-am auzit plângând când juca rolul unei gemene care se îneca în timp ce cealaltă dintre gemene îi lua inelul pentru a se da drept prima ca să se mărite cu prietenul celei înecate. O aveau și pe Rita Hayworth la cinematograf, dar ea juca numai în tehnicolor și avea cel mai roșu păr pe care l-am văzut vreodată. Am văzut-o și pe Betty Grable într-un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
mare în fiecare seară. Deveniseră faimoși în toată partea noastră de stat. Când s-au întors soldații în permisie, s-au căsătorit cu fetele din oraș cu care își tot scriseseră. Multe fete care nu se așteptau să se mai mărite vreodată au fost cerute în căsătorie de soldați pe care îi știau din școală și care se întorseseră acasă pentru doar două săptămâni. Tanti Mae și trupa au început să aibă foarte multă treabă cu toate recepțiile de nuntă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
zi, toată lumea avea așternuturi de pat și cămăși întinse la uscat pe sforile lor de rufe, pentru bărbații și frații și fiii care se întorceau acasă. Până la Crăciun, deja se întorseseră mulți. Toți aveau bebeluși de la fetele cu care se măritaseră în permisie. Toată lumea avea câte un pom de Crăciun, în afară de noi și de cei din casele care aveau luminile stinse în noaptea în care se terminase războiul. Unii nu voiau sau uitaseră să dea jos steagul de înrolare în luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
noroc să aibă o noră chinezoaică decât pe aia urâtă pe care o avea. Nimeni n-o plăcea pe nora Florei în afară de ea și de fiul ei. Nici măcar nu terminase clasa a opta și avea doar cincisprezece ani când se măritase cu băiatul Florei. Domnul Farney ne zisese odată în clasă că fata aceea fusese cel mai prost elev al lui. Eu nu vorbeam niciodată cu ea, dar o tot vedeam pe stradă cu coșurile alea roșii ale ei, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
domolească foamea universală a trecătorilor din marele oraș Stockholm. Afacerile merg bine și banii se adună în grămezi. Feifel e jurnalist la un ziar evreiesc și, după propria descriere, un om minunat cu inimă fierbinte și foarte citit. Rita se măritase cu el din cauză că era singură și Feifel era atât de diferit de tot ce cunoscuse până la el. Mai târziu însă, și-a dat seama că toate calitățile soțului nu erau de ajuns într-o căsnicie. Ca suedeză, pretindea mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Rudi e amorezat, spunea un cunoscut celorlalți. Iubirea trezește mereu sentimente bune. - Ești îndrăgostit? întrebase o femeie mai în vârstă. Toți știau că de când îi murise soția fusese torturat de singurătate, dar și că nici o femeie nu s-ar fi măritat cu Rudi - era prea sărac și în plus nu mirosea prea frumos. - De ce mă întrebi? a răspuns Rudi, simțind în cuvintele ei multă ironie. - Cum de ce? Ești la fel de bătrân ca și mine, mâncat de zile, ar fi timpul să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
amun. Parce que ça c’est exactement ce que se-ntâmplado-apoi, dans realita. Sir Sugismund e el incredibile Esmer Beșleby se iubiră ore-n șir sub privirile pofticiozes e uimites del armadas que cessaient brusc de se lutter, e puoi se măritară, en oferind a rudes del câte-o jumătate din împărăție, evident, come dans les buones stories e della filme per de la Hollywood, el non? El dovedindo-n felul ăsta realmente, dacă mai era nevoies, ceea ce toată lumea șties, cum căz dragostea has
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
un coleg bun. Adică iar îi trăgeai clopotele lui Ildiko, comentă Loți, ea este astăzi de serviciu. Doar ți-am spus s-o lași în pace! Nu te mai lega de ea dacă n-ai intenții serioase. Fata e de măritat și tu te bagi peste dânsa să-i sucești capul. Ildiko, era nepoata lui Loți, fata surorii agentului. Abia terminase școala de poliție și își făcea stagiul de mai puțin de un an la secția din Baia de Sus. Taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu gura până la urechi și făcând pișicher cu ochiul. Nu înțeleg... Ei, lăsați, că știm noi! Cristian Toma se opri și se întoarse spre Maricel: Ce știi? Acum am înțeles și eu cum stă treaba. Domnul Pop are fată de măritat. Ați venit s-o cereți de la tată-său. De aia ați tras la el acasă, m-am prins eu. Mai greu, dar până la urmă am priceput. Câteva clipe Cristi rămase fără replică, uimit de concluzia chelnerului. Incredibil ce raționament fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ce mânca, ba le mai rămânea suficient ca să pună și deoparte. Erau cu toții mulțumiți pentru că aveau cu ce să-și cumpe re cai și căruțe noi, puteau să le îmbrace pe țigănci dar, mai ales, strângeau pentru zestrea fetelor de măritat. Nu exista noapte în care să nu lase pe unul dintre bărbați să stea de pază lângă foc. Sunt prea multe primejdii în întunericul nopții, spunea șeful, ca să nu ne luăm măsuri de siguranță. În afară de sălbăticiunile pădurii, mai sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nimic nu mai e așa cum ar trebui să fie. Nu s-a mai pomenit un păzitor însurat cu o domniță a tăcerii. Te-ai gândit ce va fi pruncul vostru? Iar vorbești în dodii? Nu am de gând să mă mărit cu el. De unde ai scos treaba asta cu pruncul? Îl placi, se vede de la o poștă. Asta nu înseamnă nimic. Dacă îmi place un bărbat, nu înseamnă că mă și mărit cu el. Ca să faci copii nu-i nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
s-au petrecut toate nenorocirile, aurul acela e blestemat și trebuie să rămână acolo pentru totdeauna. A doua zi, am cunoscut-o pe domnița tăcerii de atunci, bunica dinspre mamă a Ilenei, Zamfira o chema. Era o femeie zdravănă, abia măritată cu un miner înstărit din partea locului. Era grea, o purta în burtă pe mama Ilenei. Bărbatu-său, om cumsecade de altfel, era cam gelos din fire și îți mărturisesc că mă cam temeam de el ca nu cumva să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Jehova, lucrurile se aranjaseră bine. Hana și Miriam - cea mare paisprezece, cea mică treisprezece - aveau să stea În gazdă la doamna Goldberg din Arad, iar doamna Goldberg era o femeie severă și morală, atît de morală că nici nu se măritase, cu toate că nu fusese nici atît de săracă și nici atît de -, să zicem -, neatrăgătoare, ca să nu se fi găsit și pentru ea un evreu cinstit care s-o facă fericită. Probabil că la toate astea reflecta domnul Brener (pentru că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
hoch. Deci ce rost mai aveau acum poveștile mamei despre doamna, de fapt, corect, domnișoara Goldberg, că era o femeie cu o „inimă de aur“. Dacă avea o „inimă de aur“ (Îi șopti Hana soră-sii), atunci de ce nu se măritase, de ce nu-și găsise un bărbat care să-i lingă blidul cu linte! Miriam era de acord, fără cuvinte, și clipi din ochi În semn de Încuviințare: ăsta era adevărul - domnișoara Goldberg era o plicticoasă bătrînă Fräulein! Asta era. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
boierească. Moș Costache Știrbu spunea că le știe de la moștenitorii boierului Dumitru Rosetti, adică Petruț și Vasilică Rosetti. Tot de la oamenii arătați mai sus, am auzit că bătrânul boierului Rosetti, pe care nu am aflat cum l-a chemat, a măritat o fată după un alt boier Botez și acel boier cu numele Botez a jucat la cărți cu frații Petrache și Gheorghe Sterian - care au jucat de bani. Boierul Botez a pierdut jocul cu frații Sterian și dacă boierul Botez
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni din Lunca. Cel mult își angajau hargații dintre oamenii din satul Lunca. Acum s-au schimbat oamenii, atât cei din Lunca cât și foștii răzeși din satele vecine. Trăiescă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul care este situat „din jos, din hotarul lui Simion Beșicatul și din sus de Fruntești, moșie care ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania.” Fiica lui Ioniță Roset, Maria (înainte de 17621794) și a Smarandei Sion a fost măritată cu banul Dumitrache, a cărui nume de familie nu-l cunoaștem, dar de care a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum aflăm din recensământul zis rusescă din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cămăși. E de prisosă să vă spun că, nu din orgoliu, le-a croit și le-a cusut ireproșabil. A fost un timp - o modă - ca fetele de la țară să învețe croitoia; apăruser mașinile de cusut „Ileana” și, când se măritau, aveau în zestre o mașină de cusut - era ceva de distincție - deși nu șștiau să coase, șștiau să tragă la mașină. A fi croitoreasă înseamnă și ochi de artist, să știi forma corpului acoperit de îmbrăcăminte. Despre mașinile de cusut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familia Borcea Dumitru și Iacobeanu Floarea. De asemenea, o parte din lucrurile făcute în casă, de decorat casa, masa, patul, se așezau la capătul patului din „casa cea mare” unele peste altele, până în pod. Era mândria gospodinei, a fetelor de măritat, după care erau apreciate în sat. Tot în ladă se țineau hainele de sărbătoare, cele cusute cu motive populare, cu migală și pricepere, care se îmbrăcau la zile deosebite, dar și la horă și la nuntă. O descriere sumară a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcută, pregătiți pentru însurătoare, boi cumpărați și casa începută, ori terminată. La hanul lui Rosetti era hora celor care n-au făcut armata, iar fetele erau și ele după flăcăi; la cei cu armata făcută veneau fetele care erau de măritat, cu zestrea așezată clit pe ladă, pe când în partea cealaltă, erau fetele care ieșeau la horă prima dată. Fiecare han își avea scrânciobul lui, căruia îi dădeau drumul în ziua de Paști și îl demontau după Ispas. Horele aduse din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lelișa-nalt Că-mi dă gura peste poart De era mai mititea, Se-ntindea și m-ajungea Mai mare ciudă-mi făcea. * Fata popii de la noi Are-un plug cu șase boli i-o tânjală aurit și tot nu se mai mărită. Cine dracu’ s-o mai ia Că-i urâtă ca noaptea. * La pământ cu picioru’ Să răsară mohoru’ A răsărit și l-a plivit, La voinici l-a dăruit, La voinci fără musta Cenvașă să strângă-n brață... * Tot picior
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coronițe, se purtau pe cap, imaginând-o pe Diana, dar și Soarele, se cânta și se dansa, iar după trecerea Sânzienelor, coronița se păstra atârnată de derigii casei sau se arunca pe acoperiș de către fete ca să afle când se vor mărita. Sărbătoarea se ținea și noaptea, când, pe imașul satului, se făceau focuri și se sărea peste foc, în ideea purificării. Într-o perioadă mai veche se făceau roți de focă (roți obișnuite de care erau legate paie) și li se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina nu se vorbește de Vălăret, de unde putem conchide că este luat de luncași de la răzeșii din Fruntești și de la clăcașii din Slobozia - Filipeni. Vălăretul pornea a doua zi de Paști și mergea pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrau pentru gazdă. Clăcile se făceau în Postul Crăciunului, având funcția de rupere a monotoniei scurgerii timpului când te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și ghicitori, se vehiculau știrile satului: cine cu cine „se ține”, cine se mărită, cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când era alungată de bărbat. Familiile fără copii erau privite cu suspiciune în sat, iar dacă nașterea avea loc înafara căsătoriei, se arunca oprobriul asupra familiei „fetei-mamă”, pentru „copilul din flori”, fata căzută în această greșeală, rar se mai putea mărita, rămânea pe capul părinților. Societatea românească s-a arătat îngăduitoare cu copiii născuți înafara căsătoriei, ba, erau considerați deosebit de înzestrați fizică și mental, deoarece, gurile rele care știu tot, spuneau că e copilul lui „Cutare” care era el ce era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]