1,021 matches
-
de genul ăsta. — Nu? — Nu, deloc. Îmi place să cunosc mai bine o fată Înainte de a mă da mare. Ea trase din țigară. — Să zicem că nu vrea să-ți permită s-o cunoști? — Vai, dar sînt o mie de mărunțișuri prin care un tip poate să-și dea seama cum e-o fată numai uitîndu-se la ea. De exemplu, dumneavoastră. Arătă cu capul spre mîna ei. Nu sînteți căsătorită. Asta Înseamnă că sînteți deșteaptă. Îmi place cînd femeiele sînt deștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
a spus-o printre lacrimi, într-o seară de august, la capătul grădinii mele, ea însași.. Iubita soarelui. Preșul uzat Biata coana Maria! O puteai vedea zilnic, la cotitura drumului ce dă spre piața mare. Era omul, care, pentru ceva mărunțiș, ținea loc oricui dorea. Stătea la rând pentru alții, la carne, brânză, ouă și la alte produse, pe care nu puteai să ți le procuri fără a sta ore în șir, la o coadă ce părea fără sfârșit. Pentru cei
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
produce nu este destul, drumul de la sat până la oraș este adeseori lung și mulți misiți se bagă între cumpărător, care va întrebuința grânele sau alte producte ale micului cultivator, și dânsul; mai sunt în câmpul săteanului și în gospodăria lui mărunțișuri care nu au nici un preț, fiindcă nu se găsește cine să le adune. Aici este locul pentru un alt soi de tovărășii, acelea pentru vânzarea laolaltă".11. Procesul de înființare a cooperativelor de valorificare a produselor agricole a întâmpinat dificultăți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pungă de kivi, cumpără și el, de amorul artei, o cunună de usturoi. Înghesui grăbit usturoiul în valijoara cu rufe murdare, se supuse supliciilor intrării în aeroport și ale controalelor de rutină, trecu prin poarta de scanare a buzunarelor cu mărunțiș și a bagajelor cu posibile fleacuri contondente de terorist. Din toate câte le avea asupra sa, își reținu lângă el doar maleta-diplomat, cu teancurile nederanjate ale pachetelor de milioane. Nu întârzie să se convingă de faptul că pasagerii cursei aviatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
producerea va înceta și mulțimea lui va fi determinată și neaugmentabilă, încît numai atunci se va restabili o proporție oarecare și vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul. Până atunci argintul se va potrivi numai pentru batere de mărunțiș, nu pentru monetă de valoare. N-a fost totdeauna astfel, pentru că înainte vreme, argintul fiind rar, se potrivea asemenea pentru monetă curantă; astăzi însă banii albi sânt mai mult ori mai puțin o monetă fiduciară sau de credit, deși într-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au mai emis 18 milioane bani de hârtie. Dar alături cu acești bani de hârtie avem azi câteva milioane de ruble în țară, pe cari le-am cumpărat cu aur și din cari se vor schimba parte în 24 milioane mărunțiș național. Avem însă nevoie de atâta mărunțiș, de atâta monetă fiduciară și semifiduciară? Noi credem că nu și ne temem că politica financiară a roșilor se va sfârși cu un dezastru. [28 ianuarie 1879] {EminescuOpX 183} ["PENTRU ÎNȚELEGEREA ACESTEI METAFORE
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hârtie. Dar alături cu acești bani de hârtie avem azi câteva milioane de ruble în țară, pe cari le-am cumpărat cu aur și din cari se vor schimba parte în 24 milioane mărunțiș național. Avem însă nevoie de atâta mărunțiș, de atâta monetă fiduciară și semifiduciară? Noi credem că nu și ne temem că politica financiară a roșilor se va sfârși cu un dezastru. [28 ianuarie 1879] {EminescuOpX 183} ["PENTRU ÎNȚELEGEREA ACESTEI METAFORE... "] Pentru înțelegerea acestei metafore anunțăm cititorilor că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cum putea dar d-lui să nu se ducă acolo unde duc toate căile? Acolo d-sa s-a recomandat ca strănepot al unui negustor genovez, anume Giorgio, care la anul una mie o sută unu a deschis prăvălie de mărunțișuri lângă. Dunăre și că de atunci acel loc se cheamă Giurgiu. După ce în fiecare italian a găsit o rudă mai de aproape sau depărtată, și-a propus cererea. Niente, i s-a răspuns din toate părțile. E drept că marele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru actul oficial al naționalizării. Mai târziu am aflat cu toții, din procesul Malaxa-Pop-Bujoiu, că unele mari întreprinderi metalurgice și siderurgice reușiseră totuși să înstrăineze astfel de valori... Tata îi înjura, fiindcă pe lângă acești magnați el era un biet fabricant de mărunțișuri. Nu fiindcă ar fi considerat bună naționalizarea în general și mai ales a micilor întreprinderi în special (din contră, pretindea că Marx nu preconiza chiar naționalizarea a tot ce există, ci doar a acelor întreprinderi de interes național, mine, petrol
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
câțiva kilometri, pe gardurile sătenilor). Pe „autostrada soarelui“ nimereai peste zeci de căruțe, încărcate cu panourile anti-orbire: 50 000 de lei kilogramul de-aluminiu. Asta se întâmpla-n sate. La oraș, se-adunau oamenii cu pretenții. Începeau de jos, cu mărunțișuri: șterpeleau ziare de pe tarabă, strângeau agrafe din birouri, colecționau hârtia de xerox. Apoi treceau la lucruri civilizate: vorbeau acasă pe telefonul firmei, fugeau în vacanțe cu mașina de serviciu, puneau cheltuieli fictive pe listele companiei. Băieții de cartier nu stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vroia „să i-o tragă“ lu’ Tanti Leana, colegii mei de joacă păreau de-a dreptul înnebuniți, numai despre asta vorbeau, de dimineața până seara și eu nu înțelegeam ce să-i tragă sau de unde: cocul? mâneca halatului? cutia cu mărunțiș de pe tejghea? Planurile colective erau alimentate și de zvonul că Leana ne-ar fi îndrăgit în mod egal, așa cum cereau normele echității socialiste. Cezar susținea că o și-auzise odată spunând, în timp ce cotrobăia după o ladă de covrigi: „Ce v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încă vreo zece-cinsprezece paiațe. Când apăreau listele cu întreținerea, aduse de doamna Matei, mumiile se înviorau. Încă pulsa viață acolo, exista energie, mișcare, curgeau niște artere. Doamna Matei ținea banii închiși într-o agendă, iar agenda în bufetul de pe hol. Mărunțișul era adunat într-un săculeț sau o șosetă, nimeni nu știa exact și nici nu dorea să afle. Lumea zâmbea, uita de rivalitățile de scară sau pivnițe, îmbrățișată în sfaturi și calcule. Cartierul căpăta altă înfățișare, copacii se micșorau, blocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și clientul lui. Mă fascinase întotdeauna voluptatea frizerilor de-a te urechea, de a-ți pipăi ceafa sau a-ți lungi lobii urechilor, în căutarea unor fire de păr imaginare. Țăcănitul freudian al foarfecilor, prosoapele fierbinți, sertarele cu spirt și mărunțiș purtau toate un aer intim, curat, de prăvălie cu aparate de tortură. Îți închipuiai brațele prinse de niște clame de fier, corpul ridicat din pedală cu tot cu scaun, până-n tavan, bărbia strânsă de-o mână fermă, mentolată. Frizerul se transforma treptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
șireată. Exact la fel e și cu viața enormă din închisoare, poate și cu fericirea de patru ani trăită la țară, pentru care ați trădat orașul Neapole, l-ați vândut, chiar cu profit, deși nu v-ați ales decât cu mărunțiș de pe urma acestei vânzări. — Despre viața din închisoare dați-mi voie să nu fiu de acord, spuse prințul. Am auzit odată povestirea unui om care-a stat în închisoare vreo doisprezece ani, era unul dintre pacienții profesorului meu, aflat la tratament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dintre pacienții profesorului meu, aflat la tratament. Avea crize și uneori era agitat, plângea, iar odată chiar a încercat să se sinucidă. Viața lui în pușcărie a fost foarte tristă, însă vă încredințez că nu putea fi prețuită cu puțin mărunțiș. Și nu avea cu cine sta de vorbă, doar cu un păianjen și cu copacul ce-i crescuse în dreptul ferestrei... Dar mai bine vă povestesc despre altă întâlnire a mea cu un om. Aici a fost o împrejurare foarte ciudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că v-am adus biletul! De-o mie de ori m-am jurat să nu mai transmit asemenea bilete, dar mi-e milă de el; și încă ceva: vă rog, nu fiți prea amabil cu el, dați-i acolo ceva mărunțiș și gata. — Kolea, și eu m-am gândit la el; trebuie să-l văd pe tatăl tău... într-o chestiune... Să mergem... XIItc "XII" Kolea îl conduse în apropiere, înainte de Liteinaia, într-o cafenea cu sală de biliard, aflată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe Carada costinescu, consilieri, și pe Calinderu stătescu, directori. Din acești doi din urmă, unul se consolează de infidelitatea limbei lui Goethe, de inflexibila ei hotărâre d' a nu-i intra în cap, se consolează zicem cu limbele roșii, cu mărunțișurile de aramă, cositor și ipsos cu care a împodobit cabinetul arheologico-administrativ din Charlottenstrasse; ceea ce nu pare a satisface deloc pe fostul cârciumar Vitza și actual director real la Berlin, gratia Hansemamii; - altul [î ]și vede de procesele sale particulare pe la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interesul care determină declanșarea unei stări, săvârșirea unei stări, săvârșirea unei acțiuni etc.", găsim exemple ca "Un profesor [...] era destituit pe spusa unui călugăr." (Ghica, S., 253), " S-a hărțuit toată vremea cu fiul său, pe fel de fel de mărunțișuri." (Rebreanu, R. I, 90), " Las' să arză să se piarză / Că n-arde pe vina mea, / Ci arde pe vina ta." (Teodorescu, P.P., 668) - exemple asemănătoare cu cele înregistrate mai sus la 2.4. și 2.6.: n-ar vrea
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Chipercenii Orheiului, - tragedie care e destinul a miriade de femei, - m-a atins mai dureros decît aceeași poveste a vreunei Aliona sau Dunea oarecare? Pentru că vorbește limba copilăriei mele? Dar eu abia pot Îndruga acest patois țărănesc, rudimentar, pentru uzajul mărunțișurilor vieții zilnice. N-aș putea exprima În el corect nici gîndurile mele mai abstracte, nici sentimentele mai adînci! Instinctul zoologic, chemarea inconștientă a speciei? Dar atunci de ce această Înduioșare, acest sentiment de intimă legătură morală? Răspunsurile căutate În doctrinele filozofice
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Și, de fapt, expresia des întâlnită la unii dintre ei: „Eu am de realizat planul, nu mă ocup de fleacuri de-astea” este semnificativă din acest punct de vedere. Ar fi însă bine să se înțeleagă că dacă astfel de „mărunțișuri” sau „fleacuri psihologice” nu sunt luate în seamă, are de suferit însăși finalitatea productiv-economică a organizației. Optimizarea deciziei Optimizarea deciziei se poate face în două moduri: fie acționând asupra elementelor componente ale ecuației deciziei, potențând și chiar amplificând capacitățile și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Chipercenii Orheiului, - tragedie care e destinul a miriade de femei, - m-a atins mai dureros decît aceeași poveste a vreunei Aliona sau Dunea oarecare? Pentru că vorbește limba copilăriei mele? Dar eu abia pot îndruga acest patois țărănesc, rudimentar, pentru uzajul mărunțișurilor vieții zilnice. N-aș putea exprima în el corect nici gîndurile mele mai abstracte, nici sentimentele mai adînci! Instinctul zoologic, chemarea inconștientă a speciei? Dar atunci de ce această înduioșare, acest sentiment de intimă legătură morală?“ (4, 97 - 98). Răspunsurile căutate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sînt acum acel constructor care-și face semn, începînd cu așezarea picior peste picior pe reflexul necondiționat al genunchiului, țară de reflexe! femeia citește ziarul femeia la 30 de ani Balzac, cu broboada verde Grigorescu, geanta de rafie în carouri, mărunțiș în palmă, pînă unde bate atenția mea cu coada ochiului! mă simt observată, te privesc deschis, dă de dușcă sticla de plastic, burtă rotundă, desfă picioarele, schimbă vorbe cu tovarășul ce dă cu cotul în mîna care scrie, oricum nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prea îmi pasă, povestea Iulia de copiii ăștia că sînt așa de șmecheri și zăbăloasa ceea n-a adus un ban! pleacă în Italia, la mătușă-sa, lasă să plece, că o scoate și pe aceea în stradă! își presară mărunțișurile prin tot vagonul, Costești-Iași, prim-planurile pe ochiul turtit de soare la pămînt, adunătură, strînge picioarele, tu nimerești la punguța cu nimicuri, ia uite vînzătorul, de dimineață a pornit! examinezi setul de ace de cusut, dacă le uită aici, acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]