2,300 matches
-
faptei: “S-a oprit în dreptul fântânii, bucuros că a rezistat timpului. Ghizdele erau din ciment. Avea și acum capac, pe câmpia din jur, sub rarii fulgi de nea, pustiu. O scăriță ducea spre fundul fântânii, mult lărgită, unde era o măsuță și o băncuță de lemn.(...) Un val de frig pătrunse și Dor retrăi povestea pe care se întreba de ce oare o uitase cu o jumătate de secol în urmă. A pus vinul pe masă, a scos două farfurii, pe care
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
ei n-au cum să plângă, lacrimile s-au uscat, este singură bătrâna, fiindcă fata i-a plecat, i-a murit și bătrânelul, într-o noapte dintre ani și își toarce acum din caier, anii ei, tăcuți, sărmani, pe o măsuță într-un colț, stă un boț de mămăligă și a pus într-o tigaie, o coastă să se frigă, fata i-a plecat în lume, țară de ea neștiută n-are habar unde este, lumea îi e necunoscută, se mai
O MĂICUŢĂ BĂTRÂNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379154_a_380483]
-
După o vreme se ridică și caută într-un sertar. Scoate de acolo o cutie de țigări și un pistol. Mânerul acestuia i se pare rece. Se aud pași. Sofia ascunde pistolul la spate și aruncă cutia de țigări pe măsuța de cafea. Domnul Welling intra în cameră. Domnul Welling: Sofia, îmi pare rău pentru cele petrecute mai devreme. Știu că vestea morții lui John te-a îndurerat. Am fost foarte nervos și am cedat, lovindu-te. Iarta-ma. Sofia îl
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
de pe fotoliu și se îndreaptă spre ieșire. Când ajunge în dreptul ușii, se aude o bubuitura. Domnul Welling se prăbușește pe podea. Scenă 7 Sofia își aprinde o țigară și privește liniștită trupul neînsuflețit al domnului Welling. Pistolul se află pe măsuța, inca fierbinte în urmă împușcăturii. Doamna Welling intra în cameră. Din cauza imaginii îngrozitoare, scăpa ceașcă din mână, lichidul lăsând o pată maronie pe parchetul cenușiu. Doamna Welling: Sofia, ce ai făcut?! (spune ea alarmata de situație) Însă Sofia nu îi
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
caselor joase, cu ferestrele aproape de sol și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe de floarea soarelui sau crengi de salcâm și fumau din narghilea. Tătăroaicele, cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
speranța că a descoperit o comoară. Se grăbi către casă și, cu un cuțit de curățat pește, forță capacul, întristându-se când dădu cu ochii de o simplă stea de mare și un inel tăiat din piatră. Așeză steaua pe măsuța de lângă geamul la care stătea de obicei și lucra, iar cutia cu inelul de piatră, o aruncă în lada de provizii rămasă goală în podul casei. Într-o noapte, nu mult timp după ce găsise cutia pe plajă, femeia cea sărmană
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
ascuns printre ramurile tăcute ale copacilor. Verdele frunzelor învie pofta de mare, de vacanță. Sunt și doi pescăruși, rătăciți în orașul de câmpie, care mai dau ocol blocurilor și anunță răsăritul și apusul soarelui. În spatele jaluzelelor trase, cu cafeaua pe măsuță și cartea pe picioarele strânse, stă Mira, așteptând să se trezească soțul și fiica ei. A pregătit și masa de prânz, iar rufele de călcat mai pot aștepta. Vrea să simtă relaxarea de week-end. Ascultă melodii de demult. Un ambient
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
izvorî la lumină. Ea nu înțelegea care este verdele ei. Era necesar ca Dariana să înțeleagă mesajul visului ce o muncea de câteva zile. A lăsat imaginea primăverii și s-a așezat pe un scaun. În fața ei se afla o măsuță plină de file pe care-și însemnase timp de o lună frământările. A privit acele hârti împrăștiate pe lemnul lucios și a zâmbit. - Parcă aceste hârti ar fi mâinile colțuroase ce mi le întindea stâncosul munte, și-a spus Dariana
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea rotundă, Cașul, abia scurs, tăiat, Ne-aștepta, legat cu fundă, Să-l ducem la botezat. Cu un colț de pâine ruptă, Înmuiată-n mierea dulce, Gura lacomă se-nfruptă Și pe buze-un of aduce. Miere, miere, miere dulce
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
Pensulele răvășite Și amintiri ce-aduc fiori... Picturile de-odinioară Le-a schimbat, la vremea lor... Câteodată pe-o mâncare, Sau un cearceaf în dormitor... Doar într-un colț, lângă perete, Un înveliș de catifea, Și lângă el, pe o măsuță Un inel, cu o mărgea.. Mâinile îmbătrânite Dezvelesc trecutul dus... Ochii întălnesc privirea Unei iubiri ce a apus... Fața albă o atinge, Cu o slabă mângăiere... Dulceața gurii îi surâde, El simte doar gust de fiere.. Trupul de nimfă se
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
2015. Arhiereul Caiafa se afla la reședința sa în camera de lucru. Stătea așezat pe un divan și răsfoia câteva bucăți de hârtie chinezească pe care erau trecute sume și notițe. Plictisit, strânse teancul pe care îl puse pe o măsuță din apropiere. Citi apoi o scrisoare pe care o scrisese învățatul Gamaliel nepotul lui Hilel și care îi era adresată lui personal. Se lăsă apoi pe spate pe pernele divanului meditând la faptul că mai totul îi mersese prost în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
mult Arhiereul Caiafa se afla la reședința sa în camera de lucru. Stătea așezat pe un divan și răsfoia câteva bucăți de hârtie chinezească pe care erau trecute sume și notițe. Plictisit, strânse teancul pe care îl puse pe o măsuță din apropiere. Citi apoi o scrisoare pe care o scrisese învățatul Gamaliel nepotul lui Hilel și care îi era adresată lui personal. Se lăsă apoi pe spate pe pernele divanului meditând la faptul că mai totul îi mersese prost în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
Fiind „Ziua Recoltei” în Petroșani (de altfel un bluff total - „my opinion”) ... nu se dăduseră nici chenzinele la mineri, m-am plimbat în singular printre tarabele din părculețul situat în fața CEC-Bank, vizualizând mărfurile mai mult sau mai puțin apetisante de pe măsuțele de lemn, dar „lăcuite” cu dorința de a vinde cât mai mult și mai scump din mărfurile etalate. Se apropie de mine un copil. Nu. Nu era din categoria celor care cerșesc pentru că părinții lor mai „bronzați” îi scot forțat
TRAGEDIE DE OCTOMBRIE (SAU CÂTE SE POT ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA ESTE LĂSATĂ SINGURĂ ÎN CASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381417_a_382746]
-
Fiind „Ziua Recoltei” în Petroșani (de altfel un bluff total - „my opinion”) ... nu se dăduseră nici chenzinele la mineri, m-am plimbat în singular printre tarabele din părculețul situat în fața CEC-Bank, vizualizând mărfurile mai mult sau mai puțin apetisante de pe măsuțele de lemn, dar „lăcuite” cu dorința de a vinde cât mai mult și mai scump din ... Citește mai mult "Copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem unor timpuri pe care nu le vom mai apuca."(Neil Postman) Atunci când singurătatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
Fiind „Ziua Recoltei” în Petroșani (de altfel un bluff total - „my opinion”) ... nu se dăduseră nici chenzinele la mineri, m-am plimbat în singular printre tarabele din părculețul situat în fața CEC-Bank, vizualizând mărfurile mai mult sau mai puțin apetisante de pe măsuțele de lemn, dar „lăcuite” cu dorința de a vinde cât mai mult și mai scump din ... VII. IUBIRE ÎN PROCENT DE ȘAPTEZECI ȘI CINCI LA SUTĂ DIN ÎNTREG (SAU CUM POȚI PIERDE SFERTUL ACADEMIC ÎN AMOR), de Liviu Pirtac , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
cele ouă agonisite, să scoată prețul pentru candeluță. Și-atât. Zis și făcut. Puse comoara-n coș, o acoperi c-un ștergar și luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O chemă și-i făcu loc lângă ștevia și ceapa lui verde. Muica Lina tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în piață. O alungă de-
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
camerele fetelor pentru a-și lua la revedere, înainte de a părăsi hotelul. Le-au găsit pe fete la fel de emoționate ca și ei. George era mai volubil, putea să mai și glumească, însă Aurel când a văzut caseta de bijuterii pe măsuța de toaletă a Anei alături de un alt plic decât cel pe care i l-a dat el, s-a întunecat la față și dacă îl priveai, puteai să-i citești durerea în priviri. Presimțea răspunsul. Ana nu-l va accepta
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
Se luară în brațe și se sărutară cu sinceritate. Ana încă nu schimbase niciun cuvânt cu Aurel. Doar se priveau și în privirile lor nu găseai decât tristețe. Când s-a apropiat de el, a luat caseta și plicul de pe măsuță și i le-a pus în mâna lui Aurel. - Aș dori să mă ierți, chiar dacă știu că fac greșeala vieții mele în acest moment. Chiar dacă știu că ceva se rupe din cursul normal al existenței mele și mă condamn singură
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
de Alexandra Abrudean (16 ani): Toate zgomotele din cafenea: vocile, bâzâitul aparatalului de espresso, clinchetele și zăngăniturile paharelor și farfuriilor îmi răsună în urechi, încât abia pot auzi melodia de pe fundal. Mă uit insistent la ecranul laptopului, care stă pe măsuța de lemn, și încerc să îmi adun toate puterile pentru a începe să tastez. Toate eforturile sunt însă inutile, fiindcă nu pot nicicum să mă concentrez. De fiecare dată când ating tastele, gândul îmi zboară într-un loc îndepărtat, de parcă
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
apă, iar apoi mergem în continuare, pe o potecă de piatră. Când în sfârșit ne oprim, observ că suntem într-o cameră destul de micuță, cu un tapet roz-trandafiriu, care îmi atrage atenția. Gertrude își închide și lasă evantaiul pe o măsuță, iar apoi se îndreaptă spre dulapul din colțul opus al camerei și începe să scormonească în el. Nu îmi ia mult să îmi dau seama ce face: îmi caută o rochie. Mă uit la reflexia mea din oglindă. Corsetul parcă
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
sunt ațintite asupra noastră, și, în timp ce facem o plecăciune scurtă, toate persoanele din sala imensă ne aplaudă zgomotos, de parcă ar avea tălăngi în loc de mâini. Lăsăm în urma noastră mulțimea care a început din nou să se distreze, și mergem până la o măsuță din lemn, unde sunt două cești din porțelan și un ceainic, cu modele florale. Bărbatul se așează pe unul dintre scaune, își trece mâinile peste cutele formate pe sacoul gri, aranjându-se. Mă așez, la rândul meu, pe scaunul liber, cu
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
Nu găsiți? le strecurai companionilor printre dinți, eu, sensibil observator al mediului, gata de conexiunile cele mai insolite. -Asta remarcam și eu, rosti impresionat Seneca, intrat firesc în perfectă rezonanță cu mine. Și mă bucurai. Pentru că rotonda încăperii o cerea, măsuțele erau și ele de aceeași formă. Confecționate dintr-un material transparent ca și scaunele, dădeau strania senzație de imponderabilitate, susținute de o podea translucidă, iluminată argintat. Impresia era întărită de străveziul farfurioarelor, a ceșcuțelor și a vazelor cu flori. Aplecându
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
lui Teodor Dume ca în niște tablouri. În fragmentul din poezia “un fel de solstițiu. în lumea cu multe lucruri”, cuvintele din versuri devin imagini: “lăsând într-o parte / lucrurile prin care nu /am trecut niciodată/ și-n cealaltă / patul /măsuța de scris /(cu o lumânare în sertar)/veioza/ bloc notess-ul”. Ele mi-au adus în față celebrul tablou de Van Gogh în e pictat patul lui si mi-au amintit si de unele “naturile moarte” ale lui Theodor Pallady. Prezentarea
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
să le umple așa că au trebuit să măsoare cu centimetrul ca împărțirea să fie frățească. Si așa s-au mai limpezit puțin apele. După masa împărătească și-au băut cafeluțele în cocpit pe băncuțele de „balast”. Au folosit busola ca măsuță ca să aibă mâinile libere. Dumnezeu știe pentru ce. Sub șort păsărica ei goală tot mai tremura în frig. Dar se obișnuise așa. De mai mult de 18 ani tot fără colivie a trăit. Era apărată numai de cutumele comunei și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
locație originală. Dar pânza surprizei s-a destrămat atunci când am fost condus la subsolul blocului unde locuia scriitorul Gh. Chirtoc. Coborând pe o scară îngustă, am intrat într-o încăpere modestă, dar curată, văruită, electrificată, în care, abia încăpea o măsuță și câteva rafturi și scaune. Pe măsuță, un calculator, câteva dosare și mape cu hârtii, manuscrise și alte accesorii necesare activității scriitoricești. Nu mai rețin ceșcuțele, sticlele și alte „obiecte de inventar”, specifice peisajului boem, dar auster, încât mă mir
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]