1,394 matches
-
depășire; diferență; dificil; durere; evoluție; examen; familie; frontieră; graniță; hotar; ia seama; ies; ieșire; inițiere; intensitate; izbîndă; a se împiedica; împiedică frigul; împiedică; înaintare; înălțare; încăpere; încercare; încrezător; întîmplare; jos; lat; la limită; lovire; de lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cere; cineva drag; cîrnaț; conversație; crudă; cumnat; cumsecade; cuțit; departe; depărtată; dificil; drag; dragă; ele; ereditate; familia; fericire; fier; fiu; frăție; frumoasă; gingășie; de grad; grad de rudenie; greutate; grijă; grup; inutil; înțelegere; legat; legămînt; lemn; lider; mamei; mami; masă; mătura; mătură; mătușa; mîndră; mort; multe; munte; nașii; nebună; neexistent; negru; neîncredere; nepot; oaspete; om; omenie; părinte; persoană dragă; persoane; plăcut; plictiseală; plînge; prieteni; primăvară; primitor; proastă; pungă; rege; relație; repriză; reuniune; simpatie; solemn; sora soției; soț; sprijin; străinătate; suflet; suport
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe; mătură; menține; merele; micșorare; milă; mizerie; muncitor; nădejde; negeneros; neîncăpător; nesiguranță; nu strînge; nu știu; nuci; ordine; palma; pantalon; pantalonii; pantof; patul; fiecare pentru; persoană; pietre; pixuri; plăcere; plecare; plînge; porumbel; posesie; posesiv; presa; primește; program în care; pumni; pune; pururi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creativ; creier; cumsecade; curte; decizie; demn; deschidere; dorm; echipă; energie; a face; facere; familie; de folos; frumoasă; furt; gospodină; grabă; grădină; greblă; guvernămînt; household duties; importantă; importanță; îngustă; învățat; lemn; liber; lopată; lovi; a lucra; lucrare; lucru, de lucru; ocupație; mătură; a menține; meșteșugar; mincinos; mîine; mînă; de mîntuială; motivație; mult; prea multă; munci; munte; murdări; murdărie; necesară; necesitate; nefăcută; neplăcere; neplictisit; nerăbdare; nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în oraș; organizare; osteneală; pauză; persoană; planuri; plăcere; plictisitoare; praf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
facultate; faimă; floare; grade; grai; grasă; grijă; ieftin; îmbogățit sufletește; imensă; impresie; incontestabilă; inegalabil; inestimabil; inestimabilă; ingenios; inimă; inteligent; interes; investiție; irefutabil; ispite; istorie; iubire; înălțător; încredere; lire; lucruri; mafioți; manea; de-aia mare; mașină; matematică; materială; materialist; măreție; măsură; mătură; Mihai Eminescu; mîncare; minte; mod; modestie; mondială; monete; morala; morale; moravuri; muncă; națională; neestimată; nemărginită; neprețuită; nimeni; nivel; noi; nulă; număr; numeric; nutritivă; oameni; ochi; omul; onest; operă; părinți; Paris, Salam; pe; preț moral; pricepere; prietenia; prietenie; privilegiu; produs; profit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strămoșească; cenușă; cină; ciocolată caldă; comoditate; copil; copilărie; covor; cuptor de pîine; cuptor pe pămînt; demn; doină; domnească; dorință; dormi; dulce; făină; familie; fericire; fierbinte; de foc; frig; frumoasă; glie; iarnă; început; jăratic; lăcaș; liniște; locul natal; lungă; mălai; mama; mătură; mea; a mea; mediu rural; melancolie; meleag; mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu-și face curățenie pe birou (mă tot întrebam pe unde și-o ține dosarele) și nu-mi permit să vă spun ce mi-au auzit urechile... Tot la piață puteți găsi carne, mezeluri, brânzeturi și bunuri de uz casnic (mături, vase de lut, curse de șoareci, cazmale etc.); de asemenea, produsele din primele trei categorii sunt pentru consum, iar celelalte, rețineți, doar pentru uz. În anumite piețe se vând și animale vii, cum ar fi păsările și peștii; oricât ar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
surpriză; comandase ceva bun de mâncare (încă n-avea curaj să gătească), dar de aranjarea mesei s-a ocupat ea... După ce și-a revenit din șocul despărțirii, mi-a povestit ce se întâmplase; seara, beneficiarul implantului o găsise fugărind cu mătura pe tavane unul dintre cei trei canari cumpărați din piață; doi pluteau cuminți în vază, dar al treilea, mai viguros, se zbătuse ca nebunul atunci când a dat să-l pună în apă și reușise să evadeze; toată casa era plină
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
comerciale, verdeața strânsă laolaltă și prinsă cu sfoară/ață/sârmă poartă denumirea de legătură; Excepție: mulțimea de firișoare vegetale de culoare galben-pai, strâns legate cu sfoară ori sârmă; seamănă cu un buchet sau cu o legătură, dar poartă denumirea de mătură; e un produs natural, dar nu e recomandat consumului; de asemenea, mătura nu se ține în glastra cu apă. - nu există mărar mare sau mărar mic; există legături alcătuite din mai multe sau mai puține plante; vă recomand să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de legătură; Excepție: mulțimea de firișoare vegetale de culoare galben-pai, strâns legate cu sfoară ori sârmă; seamănă cu un buchet sau cu o legătură, dar poartă denumirea de mătură; e un produs natural, dar nu e recomandat consumului; de asemenea, mătura nu se ține în glastra cu apă. - nu există mărar mare sau mărar mic; există legături alcătuite din mai multe sau mai puține plante; vă recomand să-l cumpărați pe cel mai verde. Bine că m-a întrerupt din scris
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dar de data asta parcă s-a dezlănțuit iadul; nu știu de unde acumulase atâta ostilitate, dar înnebunise de-a binelea. M-a bătut două ore încontinuu, întâi cu pumnii și picioarele, iar când a obosit, a folosit o coadă de mătură. Practic m-a zdrobit, am stat la reanimare vreo trei săptămâni... Eu îl iubeam, am refuzat să depun plângere, dar soarta lui nu mai depindea de mine... Mi-a spus o vecină că, mult timp după ce leșinasem, el încă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
focul ia chip și asemănare umană, înstăpânind soarta casei: Cu focul trebuie să știi tare bine cum să te porți; vatra trebuie să o mături cu o petecuță anume pentru foc, sau cu o măturiță curată. Doamne ferește să mături cu mătura de pe jos! Pe foc trebuie să-l ții în cinste, că și el în cinste te ține și îți dă minte."155 La huțuli, rostirea focului e tabu, tăinuirea cuvântului are valențe apotropaice: "Focului să nu-i zici "foc", ci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Departe de mine depărtatu-o. / Sora Soarelui ce mijlocie / Luceferi în umerei pusu-mi-o, / Pusu-mi-o, luminatu-mi-o, / Ura de la mine depărtatu-o. / Sora Soarelui cea mică / Stelele-n poală bătutu-mi-o, / Bătutu-mi-o, luminatu-mi-o, / Strălucitu-mi-o, / Cu mătura ura măturatu-o, / Departe de la mine depărtatu-o!"124 În unele colinde din Bucovina, Crăciun este însoțit de Dumnezeu, Maica Domnului și Sâmpetru care drămuiesc faptul lumii și sortesc traiul omenesc, de cele mai multe ori destinul este simbolizat de "pahar"; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după ce se făcea vinul. În fața magaziei aveam un zarzăr mare și bătrân care făcea atâtea fructe încât noi copiii nu reușeam să le mâncăm. De aceea, când se coceau bine începeau să cadă si noi trebuia să le strângem cu mătura să nu se adune muștele. Astăzi, din păcate, la Tecuci nu prea mai sunt astfel de pomi, caișii sau zarzării trăiesc câțiva ani după care se usucă. În fața casei aveam grădina cu flori de toate felurile. Și acum fratele meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de scriere. Una dintre ele folosea gamela. Gamela, farfuria în care le era pusă mâncarea deținuților, era folosită astfel: deținuții ungeau fundul gamelei cu săpun, o tamponau cu DDT și apoi cu un bețișor ascuțit sau cu paie din coada măturii, zgâriau literele. Chiar IPS Antonie Plămădeală mărturisește că a învățat limba engleză pe gamelă 156. De asemenea se scriau lecții și “pe tăblița bocancului”. In caz că erau percheziționați, deținuții săreau în bocanci și îi frecau de dușumea ca să dispară
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
atît copilul, cît și mama se afumă cu dînsa în tot acest timp, ca să nu se apropie lucrul slab de dînșii. în același timp, femeia nu iese fără lumină aprinsă sara, nici măcar pînă în tindă, iar în alte locuri fără mătură. Copiii pierduți, morți nebotezați, merg în cealaltă lume la un loc rău; acolo se prefac tîlhari și trăiesc numai din ceea ce fură de pe la copiii botezați, cărora mamele le dau de pomană. Copiii care nu sînt botezați și plîng mult prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube pe trup. Să nu bați pe nimeni în ziua de ajun, că face buboaie cel pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cercei, ca să nu-i doară capul. Pe cine strînge cruciș de cap popă făcut din nou, nu-l mai doare capul. Să nu lași să-ți caute doi în cap, că faci și mai multe gîngănii. Să strecori leșia prin mătură lată dacă vrei să fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră roșie e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la mușcătură și păr de-a cînelui, să-l afume. Tot așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau se duc la pășune, căci acel copil ia zbieretul vitelor și toată noaptea nu doarme. Copilul mic nu-i bine a-l lăsa singur în casă, că intră Necuratul în el, ci trebuie să punem lîngă albia lui o mătură ori un cuțit. Să nu pleci cu țigara aprinsă din casă cu copil mic, că plînge. Copiii mici, cînd încep a se ridica în picioare, întîi să le dai cu pana de gîscă peste picioare, să fie ușori ca pana
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte. Dacă unei familii îi moare primul copil, nu se duce după el la mormînt, ca să nu-i mai moară și alți copii. Cîte firmituri are cineva dinainte cînd mănîncă, atîția copii o să aibă. Să nu se dea cu vreo mătură sau ghem în vreun copil, căci nu mai crește. Să nu se pună un copil în leagănul altuia, căci ia crescutul acelui copil. în joacă, să nu se bată copiii mici cu palmele peste tălpile picioarelor, căci nu mai cresc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cei ce-l conduc la mormînt și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, că mă nîncă uliul găinile. Tot pentru aceasta, nu se dă cu mătura pe vatră. A treia zi după Bobotează nu se țipă cenușa din vatră, pentru că mănîncă dihorul găinile. Cînd aduni gogoși* de tufă* sau răsteie* în casă, nu-ți mai ouă găinile. în tot postul Paștelui să nu se aducă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]