1,167 matches
-
că n’ați uitat de săptămâna trecută - doar că proasta de vrabie nu știe să și-o culeagă de pe pene. De altfel, o găsește În hrana ei. Capul i-a dispărut În stomăcelul meu; urmează, invariabil, toracele, picioarele, abdomenul; cu mațe cu tot. Strâmbați din nas? Voi care spălați cu sârg mațele porcului? Nici nu știți ce aruncați. Iată: Zice Cristi că orice vietate e veșnic flămândă. Și, implicit, tentată să Înfulece, când poate, cât mai mult, chiar peste nevoile zilei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vrabie nu știe să și-o culeagă de pe pene. De altfel, o găsește În hrana ei. Capul i-a dispărut În stomăcelul meu; urmează, invariabil, toracele, picioarele, abdomenul; cu mațe cu tot. Strâmbați din nas? Voi care spălați cu sârg mațele porcului? Nici nu știți ce aruncați. Iată: Zice Cristi că orice vietate e veșnic flămândă. Și, implicit, tentată să Înfulece, când poate, cât mai mult, chiar peste nevoile zilei, căci nu se știe ce aduce ziua de mâine. Dar „mașinăria
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care n’au nevoie, ele fiind metaboliți secundari, chiar un fel de deșeuri. Dar numai bune pentru gazdă. Așa vorbind, bineânțeles că merită să iau o pilulă de polivitamine Înghițind, oadtă cu vrabia, și microorganismele și produsele lor, aflate În mațele aceleia. Regulă pe care o aplic și cu șoarecele. Nu acela de la calculator, cu care doar mă joc. Dar să revin la vrabia care de-acum e cu totul În stomăcelul meu. A avut și o gușă, plină. Și’n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toată haita de câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî. Dreptu-i, Împărțeala a reflectat feleșagul omului: și-a adjudecat carnea, iar câinele s’a mulțumit cu mațele și oasele. Feleșag? Păi omul a făcut la fel, mai apoi, și ci zeii: din jertfă, omul lua carnea, arzând pe altar grăsimea. Citiți cu atenție Biblia, deși treaba a născocit-o Prometeu care, vânând cu ajutorul lui Zeus, a Împărțit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pun de pildă gumă arabică, adică E414. Gata. Și iau banii. - Dar ce te faci dacă nu-ți cere un condiment, care doar Îți gâdilă papilele gustative, ci un aliment? Adică energie? Oferi tot Îngroșători, buni doar să-ți umple mațul să nu ghiorăie? - Ai pus gheruța pe rană, Moti. În așa ceva nu mă bag, decât dacă e vorba de o soluție de supraviețuire, oferind un surogat - mai degrabă o alternativă - care conține energie dar trebuie acordat cu pretențiile noastre gustative
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu pisicile mele, prin pârloage care au fost cândva ogoare. Și cred că, atâta vreme cât aveți ce cultiva și n’o faceți, n’aveți dreptul să falsificați nici măcar gustul spre a acorda o alternativă la cutumele voastre, darmite doar să opriți mațul să ghiorăie. - Ai dreptate. Am impresia că am devansat etapa. Nu suntem Încă În situația de criză În care să hotărâm dacă din cutare kilogram de grâu facem vodkă sau pâine; le putem face pe amândouă. Și, unde e grâu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scump asta: cu o imensă nedumerire, din care nu-mi revin decât când mă instalez comod În fața microfonului, spre a-mi vărsa năduful. Mda Sunteți animale superioare. Superioare pentru că nu mâncați, ci serviți masa; nu roadeți ca mine vrabia cu mațe și pene cu tot, valorificând astfel tot ce se poate din vânatul obținut cu atâta trudă, ci „serviți“ esențe: Începând cu semințele, continuând cu ouăle și sfârșind cu icrele. Esență? E ceea ce o ființă oarecare menește viitorului speciei ei. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pentru că animalul, dependent energetic dar și proliferând excesiv - ca orice altă ființă -, trebuie limitat, precum prin toxinele cu care, tenia de pildă, Înțelege să-și „răsplătească“ gazda. Pentru că, pentru a-și putea plăti obolul către parazitul din blană ori din mațe, e obligat să alerge mai mult, iar viața mișcare Înseamnă În primul rând. Pentru că biocenoza - cârdășia, ca să mă exprim simplist, dintre plante și animale - pe care se bazează viața pe termen lung a biosferei are nevoie de stabilitate, iar asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gustoasă pentru mine. În schimb, vrabia... Săraca de ea „suferă“ de „orbul găinilor“. Iar cum cade seara, zboară repede la culcare. Și face gălăgie, Încercând - sonor - coordonarea Întregului stol... Știți că aud foarte bine, și nu fac nici un zgomot; nici mațele nu-mi ghiorăie... Și plec la vânătoare, eu văzându-le - cam În negru -, ele deloc. Reușită sută la sută. Nu degeaba activitatea mea maximă e pe la orele 18 21... De n’ar fi așa, venetica de vrabie ar deveni un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
înainte de a fi întrebuințată, doftoria se încălzește și se agită bine ca amestecul să fie omogen. Se mai folosește, aplicându-se pe junghiuri foaie de tutun sau hârtie vânătă, unse cu miere. Lepădarea purceilor. Li se dau scroafelor în mâncare mațe de arici fierte. Limbrici. Se amestecă fiere de bou cu mure de câmp și se pun pe pântecele bolnavului. Aceasta se repetă de mai multe ori. Sau, una, două cepe tăiate mărunt de cu seara, se pun într-un vas
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sus, să facă cum s-o pricepe și s-o mai Încurce pe jupâneasa cu Încă o sticlă. I-am auzit zbierând și mugind o vreme, după care Pepino a coborât cu un braț de vreo șase sticle. Ne ghiorțăiam mațele de foame când ne-am trezit puțin până-n prânz, dar nu mai era timp s-o deranjăm din nou pe Mioara. Și așa azi-noapte Pepino muncise din răsputeri trăgând de Carol ca să-l Împiedice să se ducă la ea; abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Se poate folosi pentru exemplificare niște boabe de cafea sau mărgele care se împrăștie la articularea fonemului ț. Se exersează sunetului, pronunțat corect, în silabe deschise: ța, ți, țo, țu, țe și apoi în silabe închise: țel, țac, țin, laț, maț, în poziție ințială și finală, în cuvinte de dificultate progresivă, precum și în cuvinte în care fonemul ț ocupă o poziție finală înmuiată, ca în cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Miniere pentru Lignit Craiova 14. Prof. dr. docent Dordea Toma, Universitatea Tehnică Timișoara 15. Ing. Ene Ion, Regia Autonomă de Electricitate "Renel" 16. Dr. ing. Enescu Radu, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări Electronice București 17. Dr. maț. Filip Florin, cercetător științific principal, directorul Institutului de Cercetare în Informatică București 18. Prof. dr. ing. Fodor Dumitru, Universitatea Tehnică Petroșani 19. Prof. univ. Haiduc Ionel, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Universității Cluj-Napoca 20. Dr. ing. Ion Dumitru, inginer tehnolog
HOT��RÎREA Nr. 226 din 22 mai 1993 privind completarea şi modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 66/1991 privind componenta şi Regulamentul-cadru de funcţionare ale Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109462_a_110791]
-
iulie 1932 în localitatea Sverdlovsk, U.R.S.S., fiica lui Vasile și Maria, domiciliată în București, b-dul Aviatorilor nr. 69 A, sectorul 1. 30. Tran Huy Khanh, cetățean vietnamez, născut 19 noiembrie 1958 în localitatea Lac Quanh, Vietnam, fiul lui Yan Maț și Thi Can, domiciliat în Tîrgu Mureș, b-dul Pandurilor nr. 91, ap. 14, județul Mureș. 31. Keita Ibrahima, cetățean guineez, născut la 31 mai 1949 în localitatea Conakry - Guineea, fiul lui Lamine și Fatou Soumah, domiciliat în Tulcea, str. Gavrilov
HOTĂRÂRE nr. 114 din 24 martie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122171_a_123500]
-
destulă mămăligă cu lapte bătut”. Asta era delicatesa supremă. Cum era fratele, cum vă jucați...? A-a-a, cum ne jucam... Sub ocupația nemțească foamea era, bineînțeles, foarte mare. Ne duceam undeva unde aruncau nemții gunoaiele. Odată am ales niște mațe de găină. Și le-am spălat, noi, copiii, dar cum le-am preparat și cum le-am mâncat după aceea nu mai țin minte. După aia știu că ne-am jucat cu o oaie, am muls-o, și oaia aia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
numai carne de pasăre și de vită, care erau tăiate la o măcelărie rituală În prezența unui specialist. Ca, pe de o parte, animalul să nu sufere la tăiere, iar pe de altă parte, să fie sănătos... Se uitau la mațe, la tot felul de chestii, să vadă dacă... Un fel de poliție sanitar-veterinară (râde). Dar bazată pe niște chestii religioase, moștenite de cine știe când. Pe urmă se mergea la templu, se făceau rugăciunile de rigoare, care trebuie făcute la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe post de președinte în republica ce ar trebui să se numească după numele mărețului conducător, Voronia, nu-i acționată din altă parte, adică ceea ce face, face din imbold propriu, chiar că te poți întreba de ce-i așa pestriță la mațe ? Tot anul care a trecut i-a tot plouat și i-a nins și, ca la o adevărată mioriță transhumantă „gura nu-i mai tace” și, în loc „să-și țină leoarba acasă”, „dârdâie” împotriva României, ca și cum de aici i s-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost pregătită în cele mai mici amănunte, dar nu pot reduce importanța acestei vizite la confuzia regretabilă Kabul-Cahul, la „unirea” pe calea ferată și nici măcar nu-mi trece prin gând să zic ce s-a zis de un pestriț la mațe dâmbovițean, cum că noi suntem atât de săraci, că nu avem de unde să le dăm lor bani, uitându-se că atunci când te duci în casă nouă, duci un cadou în valoare de cât te lasă inima și punga. De asemenea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să-mi umble pe unde nu se umblă și să se agațe și de etajul superior. Bă, ăștia, băgăreții, lăsați omul în pace, ajunge că-i întoarceți pe toate fețele acțiunile politice și sociale, nu-i mai intrați și-n mațe și nu vă mai dați cu părere de câte zile mai are omul de trăit, lăsați-l să se ducă în Kazastan. Știu că nu vă vine bine că din președinte jucător a devenit președinte „stătător”; stă, stă, ziceți voi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
armata). Concomitent cu aceasta, anularea oricărui drept de proprietate, pentru distrugerea independenței economice, a țăranului și muncitorului, răsplata muncii fiind la bunăvoința evreului hazar. Așa indică Protocoalele înțelepților Sionului, Manifestul comunist al lui Freiderich Engels sau lozinca revoluției franceze: „Cu mațele ultimului preot, vom spânzura pe ultimul rege”. Pământul transformat în temniță, ca un grajd modern, unde fiecare vită își cunoaște ieslea după grosimea lanțului și a rației de nutreț ce i s-a pus dinainte. La acest stadiu de decădere
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ajuta și-i dădea să mănânce. Țăranul a raportat, rugând milițianul să-l ducă la spital pe muncitor. Dar milițianul i-a trântit ușa în nas. După câteva zile mâncarea a devenit mai gustoasă. Se vedeau bucățele mici de carne, mațe și zgârciuri. Era ceva neobișnuit și speranța că moartea va fi cel puțin amânată renăștea cugetele muribunzilor. Doctorul a observat că țăranul, înainte de a-i da muncitorului porția, pescuia carnea din propria gamelă și o punea în gamela orbului, apoi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care avea 15 ani de închisoare și i-am spus: De ce ești slab? Păi de o lună de zile nu beau decât apă. Criminalii ăștia nu știu ce au cu noi... I-am spus: Mănâncă ce-ți dă, că o să mori, că mațele au 36 de metri, o’ să se lipească, și le dăm satisfacție la criminali. Și în ’59 am auzit că a fost împușcat. Făcuse 15 ani de închisoare și fusese împușcat. Proces cum s-a desfășurat? Nu știu de ce mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ăștia, cu mâna-ți aruncam un cartuș în cur. Doară nu-s toți așa de proști... Hai de capu’ meu! Ce fel de mâncarea primeați în Gherla? În Gherla ne-o dat odată o mâncare... da’ cel puțin dacă spăla mațele alea și cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia... N-am putut să o mănânc. Și ne-o dat odată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce îi aia ciorhă? Locul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să o mănânc. Și ne-o dat odată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca... O jumătate de castron am avut... Când am văzut... am crezut că îmi dau mațele afară. Și zic către un consătean: Auzi, mă, mănânci? Mănânc, da. Și bagă lingura, o apucă, o bagă în gură, și o înghițește cum înghite barza... Când îl văd... Doamne, Maica Domnului! Într-adevăr că o fost foame acolo, dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]