1,337 matches
-
și proză în foiletoanele ziarelor germane din țară și în antologii etc. Vremelnic practică gazetăria, ca redactor la „Neue Banater Zeitung” (1970-1972), renunțând însă curând. Se dedică transpunerilor în limba germană, selectând atât scrieri din limba română, cât și din maghiară (de menționat sunt traducerile poeziilor maghiare ale lui Robert Reiter/ Franz Liebhard, apărute în Austria, în 1989, precum și versiunea unei piese, cu subiectul Medeei, de Árpád Göncz). Triunghiul lingvistic român-maghiar-german, caracteristic pentru ambianța culturală a Banatului este definitoriu și pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
pre noi românii, și vom arăta numaidecât cum nici nu pot avea, neci nu pot constitui o putere morală oarecare. Nu e pre lume o singură inteligență care să fie o mai rea espresiune a poporului ci de cât cea maghiară. Să ne silim puțin a analiza spiritul, - nu al poporului maghiar, pre care din inteligența lui nu-l vom putea cunoaște niciodată, - ci al acestei coterie care-l guvernă, guvernîndu-ne totodată și pre noi prin o ficțiune diplomatică. Ieșită din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astfel, în 1880 au fost înregistrați în Bucovina 239.690 (42,1%) vorbitori de limbă ruteană (ucraineană), 190.005 (33,4%) de română, 108.820 (19,1%) de germană, 18.251 (3,2%) de polonă, 9.887 (1,7%) de maghiară și 1.800 de alte limbi. La următoarele două recensăminte, din 1890 și 1900, nu s-au înregistrat mari schimbări în privința repartiției procentuale a principalelor naționalități din Bucovina. Recensământul din 1880 a constatat o modificare bruscă mai ales la românii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
economic, CereLLS, 3, 1981, 12-17. [51] BOBIRCĂ, VIORICA; BĂLOIU, ELENA, Câteva observații privind predarea limbii române studenților străini, PMP, 93 99. [52] BOGDAN, REGINA, Cîteva probleme ale predării limbii și literaturii române în liceu, la școlile cu limba de predare maghiara, în Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 37-40. [53] BOIȘ, M., Jocul didactic - mijloc de însușire a structurilor gramaticale. Culegere metodică, EDP, București, 1981. [54] BORDEIANU, MIHAI, Noțiuni de versificație în manualele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în Buletin de informare și documentare a CD, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 21-24. [182] LAZĂR, MARTA, Procedee de semantizare a cuvintelor la clasa a V-a - a VI-a folosite de elevii de la școlile cu limbă de predare maghiara, în Buletin de informare și documentare a CCD, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 31-36. [183] LĂZĂRESCU, GH., Aspecte ale predării-învățării limbii române în școlile de predare maghiară, în “Limbă și literatură”, vol. II,1981, p. 282-287. [184] LĂZĂRESCU, GHEORGHE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Maghiar din Cluj, cinci piese din dramaturgia română clasică și contemporană: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Meșterul Manole de Octavian Goga, Prometeu de Victor Eftimiu, Manechinul sentimental de Ion Minulescu și Molima de Ion Marin Sadoveanu - toate transpuse în maghiară pentru prima oară. Traducerile vor fi publicate, în 1934, în Román drámaírók könyvtára öt kötetben. K. a mai alcătuit în 1932 un volum de traduceri din poezia populară română, sub titlul A havas balladái [Baladele munților]. Traduceri: A havas balladái
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287696_a_289025]
-
implicată în gestionarea relațiilor interetnice din Transilvania (Andreescu 2001) și în procesul de reconciliere dintre România și Ungaria (Salat și Enache 2004). Prin negocieri succesive cu partidele românești, UDMR a reușit îmbunătățirea situației minorităților din România, nu doar a celei maghiare (Salat 2008; Călușer 2009), participând și la efortul mai larg de aderare și integrare în Uniunea Europeană. Astfel, UDMR este implicată în politica locală și națională într-o continuă tensiune între interese specifice, etnice, și constrângeri mai largi, naționale și europene
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Colaborează la „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Adevăratul său debut editorial este însă romanul Seri albastre (1960; reeditat, adăugându-i-se un nou volum, în 1964 și apoi în 1968, 1985), marele său succes, tradus în maghiară, rusă (patru ediții), slovacă, ucraineană și germană, care îi asigură un renume statornic în deceniile al șaselea și al șaptelea în rândurile celor mai tineri cititori, confirmat și prin premiile Consiliului Național al Organizației Pionierilor (1969, 1981), Premiul Uniunii Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
Umoristul”. După unele divergențe de opinie, legăturile sale cu publicațiile românești vor fi întrerupte în 1871, M. colaborând ulterior doar la periodice maghiare. A scos la Cluj revista „socială-științifică-literară” „Ungaria” (1891-1898), editată în limba română, cu suplimentul „Román-magyar Szemle” în maghiară, M. semnând ca redactor și editor Grigoriu Moldovan. Prin activitatea sa de scriitor, folclorist și traducător, M. a slujit apropierea dintre români și maghiari, stăruind asupra cunoașterii reciproce. A publicat studii și articole despre personalități ale literaturii române (V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
dacii se țin lipiți de munți“. (Florus) - „dacii țin munții și pădurile“. (Pliniu cel Bătrân). România, țară în care se vorbește o limbă latină (româna), este în conjurată de țări în care se vorbesc limbi slave (Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia) sau maghiara (Ungaria). „Numele vechiu și mai dreptu este român, adică râmlean, de la Roma“. (Miron Costin, De neamul moldovenilor). NOȚIUNI NOI etnogeneză proces de formare a unui popor; etnic referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
metodologia specifică privind studierea acestora. Numele de locuri nu au sinonime, ca apelativele, ci pot avea, în unele situații, dubluri în limbile populațiilor conlocuitoare. Fenomenul poate fi desemnat prin termenul polionimie. De exemplu, Oradea, Tîrgu-Mureș, Tîrgu-Secuiesc, Sighișoara sunt numite în maghiară Nagyvárad, Marosvásárhely, Kézdivásár hely, Segesvár; Brașovul este în germană Kronstadt, Cîmpulungul era în slava veche Dlugopole. Numele de locuri nu pot fi polisemantice, dar pot fi polideictice, în sensul că pot indica referenți diferiți, în urma unor asocieri, prin incluziune spațială
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai adecvate „tentative“ ca nume proprii, întrucît, cu timpul, nu mai sunt înțelese (și) ca apelative. Este unul dintre motivele pentru care se păstrează în nomenclatura topică a teritoriului romînesc un număr apreciabil de toponime străine, mai ales slave și maghiare. Pentru același considerent, avem foarte multe antroponime în funcție toponimică (numele de persoane sunt opace în ceea ce privește înțelesul originar, fiind în consecință propice individualizării, inclusiv celei topice). Învestirea unor nume de persoane cu funcția de nume de locuri se poate face
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de criterii putînd fi aplicate împreună, așa cum se va constata în cuprinsul reconstituirii unor „biografii toponimice“ romînești. Este necesar să se țină seama că vechimea unui nume de loc este corelată de multe ori cu originea sa (traco-dacică, romînească, slavă, maghiară etc.), stabilită pe baza etimologiei, dar că nu derivă automat și precis din aceasta. Originea stabilește, de regulă, stratul istoric în care se situează numele, adică un inter val cu o durată mai scurtă sau mai lungă (uneori de secole
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slave sau maghiare pot fi date de romîni, în perioada bilingvismului, prin traducerea sau acceptarea traducerii numelor proprii, confundabile cu bazele lor apelative și neacceptate de autorități, dar mai ales prin folosirea apelativelor romînești împrumutate anterior din slavă sau din maghiară. Este vorba de toponimele pseudoslave ori pseu domaghiare, despre care a scris de atîtea ori Emil Petrovici. Așadar, vechimea toponimiei romînești este susținută de predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți să-i „copleșească“ denominativ pe autohtonii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de respect pentru monahi (Atea, Atia) din magh. barát, „prieten, monah“ (< sl. brat „frate“): Bratca, Brateiu, Brateș, Brăteni, Bărăteaz, Barati, Bărăție (unele pot avea la bază antroponimul romînesc Bratu), din apelativul sau antroponimul rom. frate, Frate, frecvent adaptat fonetic în maghiară sau în slavă (Frata, Frați, Fratele, Frățești, Frățeni, Fratoș tița etc.), din apelativul sau antroponimul romînesc călugăr, Călugăru (Călugări, Călugăreni, Călugărești, Călugăreasa, Călugăreasca, Movila Călugărească, Călugărei, Valea Călugărească etc.); din germ. Propst, „superiorul unei mănăstiri, adjunctul abatelui“ < lat. ecleziastic praepositus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apoi sub forma Erdél (1390) și abia mai tîrziu sub forma cunoscută și evocată drept etimon Erdély (care ar putea fi ultima variantă a adaptării unui nume „străin“ anterior, de data aceasta printr-o etimologie populară, pentru că Erdély înseamnă în maghiară „ținutul de dincolo de păduri“). Interesant este că, într-un document din 1075, Ardealul nu avea încă nume, referirea făcîndu-se la „castrum Turda“. Într-adevăr, nu a fost prea greu să se constate că Erdély are ca etimon magh. Erdély (erdêl
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla, „nuia“) sau unui toponim cu baza turanică Bîrl (regăsibilă în Bîrlui); sufixul slav colectiv -ad, atașat temei *berl, „nuia“. S a observat de către adversarii acestor soluții că sufixul -d a funcționat în maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu mult înainte de emigrarea ceangăilor în Moldova, că rădăcina lui Bîrlui nu este Bîrl, ci Bîr (pentru că sufixul este -lui, ca în Covurlui, Bahlui) și că toponimizarea unei formații cu sensul „la nuiele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și Pădurea Becleanului (în Dealurile Năsăudului). Există și variante maghiare (Bethlemoysi, Betlenfalva, Pethlend, Bethlenháza, Bethlend, Pethlen) sau săsești (Bethausen). Baza tuturor acestor toponime este, în ultimă instanță, numele „orașului sfînt“ Bethleem, unde s-a născut, potrivit Bibliei, Isus Cristos. În maghiară acest nume a fost redat prin Bethlen, iar romînii au adaptat acest nume în Beclean (ca în hitlen > viclean). Există păreri care susțin că Bethlen ar putea fi numele proprietarului localităților în cauză (este atestată o persoană Betlen), de la care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de Bolocan. N-ar fi primul caz de confuzie paronimică între numele de locuri. Botiza Este numele unui sat din județul Maramureș. Corelate etimologic cu acesta sunt pîrîul, afluent de stînga al rîului Lăpuș, și satul din județul Satu Mare (în maghiară, Batiz) Botiz. Nicolae Drăganu mai consemnează: Botiza, în județul Hune doara; Poiana Botizului pe Someș; Botezu, în Alba; Botez, în Vaslui. Încă din 1279 a fost atestat un sat cu numele Batizfalva. Ulte rior apar variantele Villa Botyz, Bothyzfolua, Botiszdorf
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
atestat un sat cu numele Batizfalva. Ulte rior apar variantele Villa Botyz, Bothyzfolua, Botiszdorf, Botzdorf, Batizovce, Batizovec (ultimele două sunt forme slovace), Villa Batizii. Majoritatea acestora au corespondente clare în toponimia și în antroponimia romînească. Deși au fost avansate radicale maghiare sau germane de la care s-au format astfel de nume, este clar chiar pentru nespecialiști că toate toponimele menționate pot fi explicate pornind de la antroponimul Botez (atestat sub această formă de mai multe ori încă din secolul al XIII-lea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
maghiară, latină, germană sau săsească, ale formei originare Brașov, care apare din ce în ce mai frecvent începînd cu secolul al XV-lea, alături de variante fonetizate în greacă (Prasovu, Prasovos). Alte nume de locuri foarte asemănătoare sunt atestate în județul Hunedoara (Brassá, Braseu, în maghiară Brasső, în germană Braschen), lîngă comuna Hajdŭ (Brassó), în județele Timiș, Neamț, Vaslui, Ialomița (Brașoveana Mare, Brașovenița, Poiana Brașovului, Brașlovița). În Serbia există toponimul Brașevo (< numele de persoană Braș, Brașa, Brajișa etc. formate de la radicalul hipocoristic Brî, extras din antropo
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Nu este lipsit de interes faptul că goții numeau această apă Dunavis. La prima vedere, structura identică a primelor două silabe, d(t)u+na, sugerează proveniența formelor Duna, Tuna, Tune din sl. Dunaj (evoluția aj > a fiind normală în maghiară, tc. Tuna < magh. Duna, iar alb. Tune < tc. Tuna). S-a avansat ideea că nu mele slave Dunav și Dunaj provin din forme cauzale diferite ale variantei gotice *Dú(ò)nawi (nominativ) > Dunav, *Dú(ó)nau jos, -jai, -ja (dativ
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte a Podișului Transilvaniei), Vîrful Făgărașului, Culoarul Central Făgărășean (subunitate a Mun ților Făgărașului), Făgărășel-Berivoi (pîrîu, afluent de stînga al Oltului), Transfăgărășan (șosea alpină peste Munții Făgărașului). În maghiară numele este Fogaras, iar în săsește, Fugresch. Este atestat începînd cu 1231, dar documentul s-a dovedit a fi un fals, care strecura ideea că bulgarii ar fi stăpînit temporar o parte a Transilvaniei, anume Țara Oltului, unde ar fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de vechi. Documentele romîno-slave trimit la un radical fag. Acesta nu mai poate fi pus în legătură cu fugaras, care le sugerase unora că forma „de bază“ ar fi săsescul fugreș, de la care s-ar fi configurat, prin sinarmonie (caracteristică, de fapt, maghiarei, nu romînei) Făgăraș. Legătura sugerată între fag și fugar este și ea, evident, exclusă. Forma cu o, Fogar, de la 1300, precum și suprafața mare a Făgărașului, se opun explicației din n. pers. germ. Fagar, Fager, Fugger + -aș, apropiat, prin etimologie populară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
conțină á și să se rostească a, nu a rotunjit, apropiat de o). Prima vocală a formei maghiare, o, arată că toponimul maghiar este împrumutat din cel romînesc (ă > o în corespondența romîno-maghiară); dacă trecerea ar fi fost inversă, din maghiară în romînă, în romînește s-ar fi ajuns, potrivit corespondenței curente, la Fogăraș. Grădiște Acesta este numele a opt sate din județele Brăila, Călărași, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Prahova, Vîlcea și a opt ridicături de teren de pînă la patru sute
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]