834 matches
-
și eu... să-mi aprinz numai țigara..." Și, coane Fănică, se scoală de la joc, aprinde chibritul, trage din țigară și vine să arunce chibritul aprins pe fereastră drept în ochii mei... Mă trag înapoi, alunec de pe uluci și caz pe maidan, peste un dobitoc, care pesemne trece ori ședea lângă uluci. Dobitocul începe să strige, toți din casă sar năvală la fereastră; eu, cum căzusem, mă ridic degrabă, o iau pituliș pe lângă uluci și intru în curtea primăriei. Tipătescu: (interesându-se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire...” („Pe maidan”). Vorbele sînt repetate ca într-un refren. Motivul pentru care se oferă atît de ieftin e sărăcia. însă, compus inteligent, finalul schiței deplasează accentul de pe necesitate pe dorință: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei cîntă din drîmbă...Vrea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui Bacovia, strada, piața, ograda, maidanul, curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale. Băieții se numesc: Natan, Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele: Dvoera
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezbaterile asupra acestei chestiuni, criticul Émile Faguet propunea ca vîrsta pentru însurătoare să coboare, obligatoriu, la 20 de ani! (Cf. Viața Romînească, 2, vol.4, nr. 11, 1907, p. 312) 3. Opere, p. 88. 4. Ibidem, p. 95 5. „Pe maidan”, în Opere, p. 361. 6. Ibidem. 7. „Se mărită fetele”, în Părerile mele. Versuri și proză, Tipografia M. S. Niculescu & Co, 1906, p. 57. 8. Ibidem, p. 58. Un stimulent pentru astfel de dezbateri l-a constituit, în epocă, romanul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un fel de labirint în care alterul post-postmodern al lui Tezeu meditează asupra facerii poemului: "am traversat pasarela de la combinat am mers/ prin nicolina doi până sub dealul galatei maidane/ de zăpadă traseu încâlcit/ redactat cartea lui gene ajuns la clubul/ presei luat taxiuri până la jenny discutat lung cu/ pictorița călugăriță plecat la alt capăt de târg/ treceam pasarela/ și-mi aminteam pasale narghilele/ șalvari mătăsuri la catedrala/ din beton
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în 1934, cu proză, la „Cuvântul liber”, unde va semna și versuri. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Fapta”, „Universul literar”, „Dimineața”, „Muncă și voie bună” „Timpul” ș.a. În 1935 lui S. îi apare singura carte, foarte scurtul „roman” Hotel Maidan, prețuit cu exagerare de Miron Radu Paraschivescu și de Ștefan Roll, criticat cu amabilitate pentru pitorescul gratuit și naturalism de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
și de Ștefan Roll, criticat cu amabilitate pentru pitorescul gratuit și naturalism de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a lui Panait Istrati. Dărăpănata clădire numită Hotel Maidan e un sălaș de vagabonzi, cerșetori, delincvenți, un azil de noapte constănțean, al cărui „cel mai temut pasager” e un hoț frumos și isteț, „o floare de om”, Lixandru Vasile, supranumit Don Bazil. Acesta e urmat pretutindeni, ca de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
și unde s-a născut. În alt așa-zis „hotel” stă o ibovnică a hoțului, Creața. Într-o cafenea sordidă apare și un personaj dintr-o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și profesor, începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
1935, 10 394; Mihail Sebastian, „Hotel Maidan”, RP, 1935, 5 371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929; Eugen Jebeleanu, Amintiri despre Stoian Gh. Tudor, „Basarabia literară”, 1942, 16; Teodor Al. Munteanu, Stoian Gh. Tudor, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
un măscărici produs al decăderii ultime, un comediante care se salvează tocmai prin impuritatea care înseamnă adecvare, salvare la care nu are însă acces Corcodușa pedepsită tragic pentru că ridicase o clipă ochii spre purpura imperială, uitîndu-și condiția de floare de maidan. Ion Luca a preferat o onomastică aflată pe epiderma socialului, denumind efemeride mulțumite de propria lor condiție și neavînd acces la experiențe ce vizează depășirea limitei, Mateiu prin mijloace foarte subtile își racordează personajele la experiențele ultime ale cunoașterii și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fiind condițiile de maximă insecuritate: chiar în...parcare! Inițial lângă bloc, apoi atent, finalmente, la semnalele unor distinși vecini care îmi aruncau pe capotă diverse produse agro-alimentare aflate în diferite faze de putrefacție, de cealaltă parte, exact lângă un vesel maidan unde copiii din zonă jucau, de dimineață până seara, fotbal. M-am iluzionat că urmele de rangă, capota mov (finalmente m-am enervat și am vopsit-o neagră, cu spray-ul), ca și urmele de minge de fotbal care asezonau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
memorialistică din lumea didactică a lui C. Kirițescu, interesantă, continuă nuvelistica cu suburbii idilice și patriarhale a lui Delavrancea, pe care o cultivă foarte pitoresc Sărmanul Klopștock, scriitor bizar, de o volubilitate grotescă. Lumea acestuia, așezată între marginea tabacilor și maidanul lui "sperie-pește", este alcătuită din Papazu al lui Lache paracliserul de la biserica Slobozia, Tache-nasu, culegător la tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători de sticleți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că s-a păcălit. GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU, N. M. CONDIESCU ȘI ALȚII Specializat în viața mahalalei bucureștene, G. M. Zamfirescu a debutat printr-un "ceremonial", Madona cu trandafiri, care e un fel de grotesc mai degrabă decât roman. În schimb Maidanul cu dragoste și Sfânta mare nerușinare sunt din speța romanului ciclic. Mediul de lături și insalubritate, unde copiii tânjesc anemici, e acela din opera Sărmanului Klopștock, cu mai puțină pastă dar cu mai multă tehnică literară. În scopul de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mircea Damian profesează un umor al absurdului pus în serviciul descrierii tragediilor proletariatului intelectual: "- Pentru ce râzi, domnule?! - Nu știu, domnule judecător. Dv. nu vă vine să râdeți uneori așa, fără pricină?!" Stoian Gh. Tudor oferă scene de vagabondaj (Hotel Maidan), Neagu Rădulescu reportează mizeriile vieții de cazarmă și ecouri de culise. Al. Lascarov-Moldovanu urmărește scopuri educative, G. Banea este încă la începutul activității, Radu Tudoran face romane comerciale ca un Cezar Petrescu mai dilatat, Mihail Drumeș și Petru Bellu scriu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor autori obscuri. Dan Petrașincu și Al. Raicu sunt prezenți cu fragmente de roman (Sângele și Drumurile unui noctambul). Bine reprezentat este sectorul de critică, în special prin recenzii, scrise frecvent de Al. Raicu, la cărți recent apărute: G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Jean Bart, Europolis, N.D. Cocea, Fecior de slugă, G. Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant articol trimite Mihail Ilovici (O lichidare - Romulus Dianu, 8/1933). Revista mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref. edit., Galați, 1993, Teatru, București, 1996, Sfânta mare nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
o parte a criticii vremii, schițele și nuvelele se fac ecoul unor drame ale sărăciei și singurătății, ale lipsei de șansă în fața sorții (Despărțire, Trezire..., Roșu). Sunt selectate și alte ipostaze, bunăoară existențele maladive sau condamnate la suferință (Mărgelele, Pe maidan, Ispășire, Pe șantier, De ziua lui..., Dolorosa ș.a.). Nuvela titulară a volumului Șovăiri (1921) este interesantă prin analiza psihologică a protagoniștilor, plasați într-un conflict ce se dezvoltă amenințător, viața lor eșuând tragic. În general, nuvelistica lui T.-B. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
de misteriosul ecou al tăcerii". Iar în Noaptea furtunoasă propune un unghi nou de atac: o stare de somnambulism: Piesa este oribila tragedie a mistificării. Adunate într-o cameră de mahala, invadată pentru totdeauna de noroiul ce se revarsă din maidanul lui Bursuc, aceste ființe se devorează într-o ciclică disperare inconștientă. Nu întîmplător, acțiunea se desfășoară noaptea. O noapte ploioasă, de septembrie, cînd totul miroase a mucegai, a stătut, cînd umezeala a uniformizat culorile, cînd iritate de îndelungate ceasuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
asupra ei și le suportă usturător sau, dimpotrivă, malefic. Rică Venturiano, cealaltă piesă strategică a spectacolului, care se exclamă pe sine în scenă ca un fante irezistibil, huligan de "parlament", jurnalist plin de cacofonii și absurdități incredibile, eșuat pe un maidan unde visează o aventură facilă și se trezește amenințat cu moartea, proiectează dezbaterea în sfera periculoasă a "politicii cu delicatesuri". Retragerea sa din scenă, în final, e o amenințare. El va putea reveni! Florin Zamfirescu își ridică personajul dincolo de condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]