1,162 matches
-
căci eu vreau să apăr aceasta cu capul meu. Și te rog să nu îngădui să se facă daune în țara mea, căci au rămas doi căpitani, Hrincovici, clucerul, și Clănău, spătarul, cărora le-am încredințat să facă dreptate supușilor Maiestății Sale Regelui, și tu de asemenea [să faci] alor mei. Dacă acestora nu le va face dreptate îi voi trimite pe aceia (Hrincovici și Clănău) să-i apere”. Starostele de Liov i-a răspuns domnului că el nu are atâta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În scrisoarea trimisă principilor creștini, după lupta de la Vaslui și pe clopotul dăruit Putnei în 1480, domnul se intitulează:”Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei”. În titulatura domnului apare înaintea numelui Noi, atribut pronominal de maiestate, sau Io, Ioan, un nume teofor, însemnând cel dăruit de Dumnezeu. În inscripțiile de pe cetăți, de pe pietrele funerare, de pe broderii sau de pe alte obiecte, nu lipsește apelativul teocratic Io (Ioan). Acest apelativ a fost folosit pentru prima dată în privilegiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe ambasador să vorbească în limba română, eu făcându-i imediat translația în spaniolă; situația s-a repetat cu ambasadorul Cehoslovaciei. La sfârșitul prezentării, regele mi-a făcut onoarea să îmi strângă mâna și să îmi mulțumească. I-am răspuns: Maiestatea Voastră, am avut plăcutul prilej, anul trecut, la Moscova, să fac translația convorbirii cu ambasadorul român, căruia i-ați transmis speranța realizării acestei vizite în România. Sunt fericit să fi fost o dată în plus în situația de a fi util
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
am avut plăcutul prilej, anul trecut, la Moscova, să fac translația convorbirii cu ambasadorul român, căruia i-ați transmis speranța realizării acestei vizite în România. Sunt fericit să fi fost o dată în plus în situația de a fi util comunicării Maiestății Voastre cu ambasadori vorbitori ai limbii române. Îmi mai aduc aminte încă un aspect deosebit al vizitei familiei regale spaniole la București, petrecut în seara aceleiași zile: după prezentarea șefilor de misiuni diplomatice, conform programului, era prevăzută o cină restrânsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aprilie 9, Iași. Decretul Regal pentru promulgarea unirii Basarabiei cu România A. Sire, Sfatul Țării din Basarabia votând în ședința dela 27 martie (9 aprilie) 1918, unirea Republicei Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, subsemnatul are onoarea a ruga respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret pentru promulgarea votului în chestiune și a declarațiunii făcute cu acest prilej de subsemnatul în numele poporului Român și al Maiestăței Voastre. Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății Voastre, Prea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret pentru promulgarea votului în chestiune și a declarațiunii făcute cu acest prilej de subsemnatul în numele poporului Român și al Maiestăței Voastre. Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății Voastre, Prea supus și prea plecat servitor, Președintele Consiliului de Miniștri, A. Marghiloman 9 aprilie 1918 nr. 68 Decretul Regal de Promulgare a actului unirii Basarabiei cu România B. Ferdinand I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de un secol și jumătate ! Întruniți astăzi în acest măreț lăcaș, care este și trebuie să rămână simbolul unirii în credință, credință în Dumnezeu și în neamul nostru, salut cu nețărmurită dragoste pe reprezentanții vitezei Armate Române, care la ordinul Maiestății Sale Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă; salut cu aceeași dragoste pe reprezentanții fraților noștri din Basarabia, Transilvania și Ungaria; Vă salut cu inimă înduioșată și pe voi, fruntașilor neamului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vecie a Bucovinei în hotarele ei actuale cu Regatul României. Mulțumind Proniei cerești că ne-a învrednicit de a vedea ispășită nelegiuirea ce s-a săvârșit acum 144 ani față de țara noastră, mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea Voastră, Domnul liberator și purtător de grijă al Bucovinei, rugăm să ne primiți sub sceptrul ocrotitor al Maiestății Voastre și reînodând firul istoric rupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, să reînoiți strălucirea coroanei lui Ștefan. Maiestate să trăiți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a vedea ispășită nelegiuirea ce s-a săvârșit acum 144 ani față de țara noastră, mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea Voastră, Domnul liberator și purtător de grijă al Bucovinei, rugăm să ne primiți sub sceptrul ocrotitor al Maiestății Voastre și reînodând firul istoric rupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, să reînoiți strălucirea coroanei lui Ștefan. Maiestate să trăiți mulți și fericiți ani ! Trăiască Maiestatea Sa Regina ! Trăiască Dinastia ! 1918, noiembrie 28, Cernăuți. Telegrama trimisă Președintelui Consiliului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aclama pe Maiestatea Voastră, Domnul liberator și purtător de grijă al Bucovinei, rugăm să ne primiți sub sceptrul ocrotitor al Maiestății Voastre și reînodând firul istoric rupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, să reînoiți strălucirea coroanei lui Ștefan. Maiestate să trăiți mulți și fericiți ani ! Trăiască Maiestatea Sa Regina ! Trăiască Dinastia ! 1918, noiembrie 28, Cernăuți. Telegrama trimisă Președintelui Consiliului de Miniștri al României de Congresul General al Bucovinei B. Congresul General al Bucovinei, în numele suveranității naționale, a votat astăzi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de grijă al Bucovinei, rugăm să ne primiți sub sceptrul ocrotitor al Maiestății Voastre și reînodând firul istoric rupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, să reînoiți strălucirea coroanei lui Ștefan. Maiestate să trăiți mulți și fericiți ani ! Trăiască Maiestatea Sa Regina ! Trăiască Dinastia ! 1918, noiembrie 28, Cernăuți. Telegrama trimisă Președintelui Consiliului de Miniștri al României de Congresul General al Bucovinei B. Congresul General al Bucovinei, în numele suveranității naționale, a votat astăzi în unanimitate unirea necondiționată și pentru vecie a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
întregirii neamului, îndată ce și-au putut spune gândul, au proclamat prin Marea lor Adunare Națională întrunită la Alba Iulia, în 18 noiembrie/1 decembrie 1918, unirea lor necondiționată și de-a pururea cu Regatul României. Delegația Adunării Naționale a înfățișat Maiestății Voastre actul Unirei, pe care cerem prin decretul-lege de față, Maiestății Voastre să-l întărească, spre a da formă definitivă unității noastre naționale, acum deplin înfăptuită peste toate ținuturile locuite de români. Unirea aceasta, în ziua când marii noștri aliați
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Marea lor Adunare Națională întrunită la Alba Iulia, în 18 noiembrie/1 decembrie 1918, unirea lor necondiționată și de-a pururea cu Regatul României. Delegația Adunării Naționale a înfățișat Maiestății Voastre actul Unirei, pe care cerem prin decretul-lege de față, Maiestății Voastre să-l întărească, spre a da formă definitivă unității noastre naționale, acum deplin înfăptuită peste toate ținuturile locuite de români. Unirea aceasta, în ziua când marii noștri aliați sunt învingători, izvorăște din puterea de viață a poporului român, din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
trăi despărțit și care numai prin unirea laolaltă a tuturor fiilor săi își poate îndeplini, cu folos pentru omenire și cu strălucire pentru el, misiunea civilizatoare în această parte a lumii. Consfințind prin acest Decret-lege voința Adunării din Alba Iulia, Maiestatea Voastră înscrie în istoria poporului românesc de totdeauna și de pretutindenea cel mai mare act al istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nădejdea căruia au trăit de la Nistru și până la Tisa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
soartă nemiloasă, și puneți, Sire, pentru vecie, temelia unei Românii mari și a unei vieți naționale, pe care să se poată de aici înainte dezvolta în pace și fericire întregul neam românesc. Sunt cu cel mai profund respect, Sire, al Maiestății Voastre Prea plecat și supus servitor, Președintele Consiliului de Miniștri și ministru de Externe, Ion I. C. Brătianu 1918, decembrie, 11 B. Ferdinand I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționlă, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Paris, 13 iunie 1919 Excelență, Am onoarea a vă comunica că am primit scrisoarea din 26 mai, trimisă în numele Dv., și mă scuz că n-am răspuns până în prezent, fiind câtva timp absent din Paris. Mă grăbesc să mulțumesc Guvernului Maiestății Sale Britanice pentru concursul ce binevoiește să-l promită Guvernului român în scopul de a face să obțină cât mai repede posibil restituirea depozitelor în aur, a bijuteriilor Maiestății sale Regina României etc., pe care Statul român le are la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fiind câtva timp absent din Paris. Mă grăbesc să mulțumesc Guvernului Maiestății Sale Britanice pentru concursul ce binevoiește să-l promită Guvernului român în scopul de a face să obțină cât mai repede posibil restituirea depozitelor în aur, a bijuteriilor Maiestății sale Regina României etc., pe care Statul român le are la Moscova, depozite privitor la care am luat cuvântul la întrunirea din 8 aprilie a Comisiunei Reparațiuniilor și am depus un memoriu pe care îl menționează onorabila Dv. scrisoare. V-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
permis deputatului delegat să intre la el, nerecunoscând acest parlament, numai cei doi magistrați au percheziționat, făcându-i mii de scuze. Bineînțeles, nu s-a găsit nimic și de aceea începuseră să vorbească de ascunderea documentelor la rege, dar la Maiestatea Sa nu îndrăzniră [să percheziționeze]. Guvernul, vexat de ținuta indiferentă, până la dispreț, a foștilor miniștri, o taxă de obrăznicie, mai ales când cerură să se publice răspunsul lor deodată cu citațiile în judecată. Singur Ionel a iscălit de primire, [despre
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lucrul ce li se cere, cum voiți să-i ajutăm?“ Iar dr. Angelescu, care de rândul acesta nu-și mai putea face iluzii asupra favoarei de care se bucura la rege, pe care întruna îl aprobase, îi spuse verde: „Crezi, Maiestate, că vei scoate țara din nevoie fără Dinu Brătianu, fără de mine, fără Titulescu, Dimitriu și Lapedatu? Nici trei luni nu vor ține“. S-au întors în București cu această știre senzațională, iar Tătărescu a pornit din nou cu trenul special
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
obține nimic nici de la oamenii politici, nici de la armată, toți cer abdicarea regelui, chiar garda regală și ofițerii din Casa regelui. În aceste condițiuni și față cu tulburările din Bucu rești și din țară, nu mai poate răspunde de viața Maiestății Sale. Îi dă un ultimatum până a doua zi dimineață, îndemnându-l să con sulte pe cine va dori. Manoilescu, gl Mihail și gl Paul Teodorescu sunt chemați. Amândoi generalii povățuiesc să nu abdice, răspunzând de armată și străinătate. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o dată am lăsat să treacă căprioara neatinsă, fermecat de frumusețea formelor ei, nu o dată m-am uitat cu pușca-n mână, spre marea nedomerire a prepelicarului meu, dinaintea splendoarei unui asfințit de soare și această absorbire a ființei mele în fața maiestății naturei, am consemnat-o odinioară în câteva versuri pe care îmi permit a le pune din nou sub ochii cetitorilor: La vânat 69 Aruncai pușca pe umăr, pușca mea cea cu noroc, Luai torba cu merinde, geanta cea plină cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atâtor taine ale trecutului, că atâta amar de lume s-a prăbușit sub dânsele, că iarăși atâta amar de lume le-a privit și le privește de veacuri stăpânind șesul și munții din înălțimea nourilor, fără a-și spune cuvântul. Maiestatea acestui străvechi cuib de viteji, tăcerea misterioasă ce îl învăluia, legendele care parcă dădeau viață zidurilor ne țineau pironiți în loc și, deși soarele asfințise și umbrele nopței începeau a se rădica de la poalele munților spre vârfuri, totuși stăteam nemișcați acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Nici un curent filozofic, literar sau religios, de o sută de ani Încoace, nu a cucerit Într-o măsură atât de universală majorita tea tineretului și chiar a oamenilor maturi așa cum au fost aceștia cuceriți, de treizeci de ani Încoace, de Maiestatea Sa spor tul, despotul incontestabil al vieții noastre moderne - și peste acea parte din viața noastră modernă rămasă Încă cea mai de preț: timpul liber al omului. Sfârșesc aceste așa-zise reflecții În halat și În papuci, grămădite unele peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trecând Atlanticul într-o barcă cu vâsle (8 metri lungime), în formă de pantof, împodobită cu aripi de rechin, amintire dintr-o luptă dusă pe ocean. Fairfax e bronzat și într-o dispoziție excelentă: - Vreau să dorm o săptămână. - Guvernul Maiestății Sale a primit suficiente garanții că oceanograful american Dan Taylor nu va face nici un rău, cu submarinul său, lui „Nessie” (monstrul din Loch Ness)? - întreabă, în Camera Lorzilor, lordul Kilmany. - Cercetătorul n-are nici o intenție agresivă..., răspunde lordul Hughes. - S-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a-L sluji, el socotea și întotdeauna a socotit cu limpezime că Dumnezeu se purta cu el astfel ș, ca un dascăl cu un copilț. Dacă s-ar fi îndoit mai înainte de acest lucru, s-ar fi gândit că jignește Maiestatea dumnezeiască. Ceva din aceasta se poate vedea în cele cinci puncte care urmează. 28. Primul. Avea o mare evlavie față de Sfânta Treime; astfel că în fiecare zi se ruga celor Trei Persoane dumnezeiești separat. Iar cum se ruga și Sfintei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]