4,245 matches
-
oferit șansa de a refuza. Pot foarte bine să-i telefonez secretarei lui și să-i spun „Scuze, n-am găsit dosarul Leopold“ și totul s-ar termina aici. Șovăi o clipă pe scările de marmură, cu degetele Încleștate pe mapă. Apoi pornesc mai departe. *** CÎnd mă apropii de ușa biroului lui, văd că aceasta nu e păzită de una dintre secretarele lui, ci de Sven. O, Doamne. Știu că mi-a zis că e cel mai vechi prieten al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lemn masiv. CÎnd ridică privirea, ochii Îi sînt calzi și prietenoși, și parcă-parcă mă mai decrispez un pic. — Bună, zice. — Bună, răspund, după care se lasă un scurt moment de tăcere. — Deci, Îhm, uite dosarul Leopold, spun și-i dau mapa de carton. — Dosarul Leopold. RÎde. Foarte frumos. Apoi deschide dosarul și privește mirat foaia de hîrtie dinăuntru. Ce-i asta ? — E o... scrisoare de la domnul Leopold, de la Leopold and Company. — Ai redactat o scrisoare de la domnul Leopold ? Pare de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
puteam urmări perfect tot ce‑mi spunea. Când era bolnav, ne vedeam zilnic și, În plus, purtam lungi conversații telefonice, așa cum se cuvine Între prieteni apropiați. Eram prieteni apropiați - ce altceva ar mai trebui adăugat? În sertarele biroului meu găsesc mape doldora de pagini despre Ravelstein. Dar aceste date se potrivesc doar În aparență cu subiectul meu. Nu există termeni moderni acceptabili pentru a discuta despre prietenie sau despre alte forme mai Înalte de interdependență. Omul este o creatură care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
două perechi de verde și de tobă, rromi în grupuri consumatoare de bomboane agricole, o mamaie, două tușe, un pudel negru, maidanezi, trei vânzătoare de la Mezeluri Mery SRL, un călugăr. Mai trec grăbiți, străpungând parcul pe diagonală, doi domni cu mape și celulare. Unul din ei poartă o cravată roșie cu picățele și își consultă ceasul. E 13:11. Drept atunci un serafim cu șase aripi, înotător al Domnului Preaânalt, pogoară în vârful ceasului defect de lângă rondul de nisip. Un scrânciob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
trei roșcate, care ciugulesc mai departe urcând malul râpos, decorat cu resturile civilizației. Și în tot parcul, numai ele au mai rămas, parcă a sunat trâmbița zilei de apoi și pământul s-a mântuit de lume. Țipenie! Nici casierițe, nici mape, nici Costache Popa, nici bebeluș! Ninge mărunt, cu dușmănie. După amiaza scade, apăsătoare. Înăuntru, afară, afară, înăuntru, se intră și se iese prin luciul apei. Băltoace mari sau mici, nu contează, liniștite să fie, ca oglinda. Atunci se arată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gura. Rămăsese cu privirea țintuită pe mănușile aceluia, pe smocurile de păr, stălucitoare, unse cu cine știe ce uleiuri, alifii sau alte cosmeticale. Insul se grăbi și-i șopti: „ Dom Păsculescu, am delegație, ordin de deplasare, instrucțiuni scrise, punct cu punct. O mapă întreagă de documentație. Nu vă panicați. Totue la vedere. Ștampila mi-o puneți mai pe seară, la plecare. Oricum, nu cer diurnă. Și cazarea o am asigurată. Dar fiți atent la asta.“ Îi arătă pe listă un nume, al patrulea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
personal, ar fi implicat un fel de semnătură. Așa era cel mai bine. Simplu, curat, în Arial de 14, fără titlu, fără bold, fără italic. M-am ridicat de la birou și mi-am luat geanta de pe scaun. Am scos dinăuntru mapa neagră și am așezat în ea cu grijă textul la care lucrasem. Am deschis un sertar și am luat de acolo câteva caricaturi, un desen în tuș după un schelet de urs, notele de la cursul de antropologie, și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ea cu grijă textul la care lucrasem. Am deschis un sertar și am luat de acolo câteva caricaturi, un desen în tuș după un schelet de urs, notele de la cursul de antropologie, și le-am așezat și pe ele în mapă, dar le-am prins cu clama în așa fel încât numai textul imprimat să se poată desprinde cu ușurință. Am ieșit din sufragerie deschizând cu băgare de seamă ușa și pașii mi-au lipăit pe gresie până în dormitor. Am crăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
încă fină de la bărbieritul de dimineață, așa că mi-am aplicat pe obraji un parfum și am ieșit. În hol, am încălțat pantofii cei noi și am luat cheia de pe blat. Mi-am dat seama că uitasem în sufragerie geanta cu mapa și am intrat valvârtej, încălțat, și mi-am trecut-o pe după umăr. O ultimă privire în oglinda din hol - aveam cravata vârâtă pe sub gulerul cămășii. Am dat-o jos și am îndesat-o repede în geantă. M-am privit încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
voiam să-i dovedesc că și eu am vitalitate, și eu mă pot cheltui, și eu pot s-o rănesc descriindu-i în cele mai mici detalii un corp fierbinte și felul în care l-am penetrat. Simțeam prin geantă mapa. Metroul gonea și se zguduia, puținii călători citeau ziare, cărți sau se uitau la luminile fugitive de pe geam. Se duceau undeva, aveau un țel precis? Eu aveam. Cel mai simplu țel din lume, și pentru îndeplinirea lui scrisesem o nuvelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Îmi va spune că arăt bine. Și ea arată bine. Ne vom zâmbi. Va mai trece o vreme. Vom bea. Îi voi spune lucruri frumoase. Voi fi atent. Voi căuta ceva prin geantă și, ca din întâmplare, voi scăpa din mapă textul. Curioasă, ea va voi să-l citească, fiindcă își va arunca ochii peste prima pagină și va vedea cuvintele care, orice ai face, sar în ochi, strigă la tine. Ho-paaaa, scrii din astea? va întreba, ho-paaaaa, și va lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
e cu mașina, picolița a adus sucul, pui a plătit imediat și a dat pe gât sticla de parcă ar fi fost goală. Tăceam cu toții. Eu îmi priveam distrat geanta deschisă prin care vedeam un capăt de cravată și puțin din mapă. Pui se lupta să nu râgâie, băuse prea repede, și ea chiar i-a atras atenția, ce Dumnezeu bei așa repede, el a zis că-i fusese sete. Ea s-a reîntors la bere, a luat o înghițitură, a tras din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spre toaletă. Își ținea brațele încrucișate pe piept, de parcă i-ar fi fost frig. Își lăsase pe masă telefonul mobil și poșeta. Voia să fie singură câteva clipe. Ultimele rămășițe de orgoliu, mi-am zis. Va veni proaspătă și îmbujorată. Mapa și cravata nu vor fi aperitivele, ci desertul, în zori de zi. Acum vom merge la un restaurant, și apoi la ea acasă. Perfect. Țigara, fumată doar pe jumătate, îi atârna în scrumieră; în timp ce-i vorbisem nu se atinsese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
părea oarecum neverosimil. Și mai de necrezut era s-o invit la mine, dar totuși asta m-a încurajat să fac ordine așa cum nu mai făcusem de câteva săptămâni. Am început cu lucrurile aruncate într-un colț al sufrageriei: geanta, mapa albastră și o scândură. Am agățat geanta în cuier după ce am așezat în ea mapa, iar lemnul l-am pus pe balcon (nu știu cum a nimerit în casă sau la ce era bun). În cealaltă parte a camerei erau hârtii, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
asta m-a încurajat să fac ordine așa cum nu mai făcusem de câteva săptămâni. Am început cu lucrurile aruncate într-un colț al sufrageriei: geanta, mapa albastră și o scândură. Am agățat geanta în cuier după ce am așezat în ea mapa, iar lemnul l-am pus pe balcon (nu știu cum a nimerit în casă sau la ce era bun). În cealaltă parte a camerei erau hârtii, foarte multe hârtii, vechi de când lumea. Am avut momente de surpriză, descoperind desene și alte nimicuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
păr. Cu câteva clipe înainte ca discuția să fie reluată, ele întrezăreau posibilitățile de carieră pe care ți le oferă o facultate de relații publice: manager al unei mari firme, înalt funcționar de stat, creator de imagine, PR-ist cu mapă de piele și taior șic. În aceste tablouri lucrate succint se vedeau autoritare, dominante, stăpâne pe propria viață și niciodată dezamăgite. Singurul scop al acestor fantome ale viitorului era să ridice fruntea tot mai sus, să creeze valori, să inspire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
buni prieteni și confidenți. Până și Paltonaru venise, însoțit de secretar. Era, desigur, un eveniment deosebit de important. Camere video mobile și fixe devorau momentul, blitzuri albe se declanșau fără oprire. O fată cu părul strâns în coc îi înmână o mapă fără ca el să știe de ce. Mulțumi frumos și o puse pe masa cu microfon. Lângă el, la masă, așezați pe scaune, ministrul culturii Ștefan Leurdiș și ambasadorul brazilian Luis Jiquel îi zâmbeau. — Ai văzut că a venit și Paltonaru? îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Publicul înnebunise. MATEMATICA E FRUMOASĂ 7 septembrie 2014: Mi-am lipit urechea de țeava caldă și am auzit lucuri foarte interesante. Când am realizat că mulțimea informațiilor îmi depășește capacitatea de memorare, m-am repezit la birou, am luat o mapă, hârtieși creion, și m-am pus pe notat. Dar mai întâi: O să spun câte ceva despre vecinul de deasupra. Vecinul de deasupra e pensionar, are ochelari, frunte lată, pulovere portocalii, puțini dinți în gură și un tic nesuferit: plescăie. În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bătrânul începe iar să vorbească. De data asta mi-am lipit urechea de țeava caldă și am auzit lucruri foarte interesante. Când am realizat că mulțimea informațiilor îmi depășește capacitatea de memorare, m-am repezit la birou, am luat o mapă, hârtieși creion, și m-am pus pe notat. (În cursul transcrierii notelor, am introdus diverși conectori, precum și alte expresii pe care bătrânul nu le-a folosit. Aceste cuvinte dau o coloratură aparte textului, așa că am decis să le păstrez. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un bilet pe care scria: „7 septembrie 2014: Mi-am lipit urechea de țeava caldă și am auzit lucruri foarte interesante. Când am realizat că mulțimea informațiilor îmi depășește capacitatea de memorare, m-am repezit la birou, am luat o mapă, hârtieși pix, și m-am pus pe notat. Grijă mare la câinele din spate, care te va mușca de piciorul stâng.” POLITICA SEXUALĂ Erau șapte oameni, șase bărbați și o femeie, care explorau o peșteră. Nu îi supăra întunericul, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
venit? Hai acasă. Așteptam la semafor, treceam de Academie, vedeam copacul care a crescut ciudat, un metru jumate în sus și pe urmă a cotit-o la dreapta, strada, ocoleam Academia, o țineam drept în față, depășeam niște fete cu mapă la piept, intram în Moxa, ziceam sărumâna lui tanti Silvia și dădeam să intru în blocul meu, la camera 433. Dar nu era așa simplu. Se întâmpla uneori să dau peste Fetița, Bobiță, și puii lor, Burtosu, Flu și Fujiyama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Sigur. Știu că nu dispuneți acolo. Cum se numește?... A! Acum, da! Altfel se lucrează... Îmi amintesc de domnul doctor Tomescu... Și de doamna doctor Maria Eftimescu... Da, sigur...! Nu-i nevoie acum. Doresc să mi se prezinte doar dosarul..., mapa cu întreaga documentație, doamna doctor... Sigur că da! Toate filmele, diagnosticul în baza căruia s-a și stabilit intervenția chirurgicală, tratamentul administrat prima oară... Da, da, da! Sigur că da...! Mă bucur mult. Vă rog să mă credeți că este
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
încercam să vă spun că doamna Monica Pop este o performeră în noua metodă ... Da, doamna profesor! După ce Tainicele cărări ale iubirii vă puneți pacientul pe picioare și doamna doctor Eftimescu îi face un examen riguros, să mi se trimită mapa completă. Personal voi analiza toate posibilitățile, toate variantele și vă comunic imediat... Da! Problema sângelui cade de la sine, pentru că donatorul nu va mai fi viu... Nu este nevoie să lăsăm mama ori altă rudă fără vedere... Corneea se poate recolta
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Cercetare în Domeniul telecomunicațiilor... Pe ultima nu este precizat numele expeditorului. X le ia cu el, le va citi mai tîrziu în autobuz. Lui X îi place să-și citească corespondența și ziarul în autobuz. Pune cele trei scrisori în mapa de serviciu și se pregătește să iasă în stradă. în afară de teancul de scrisori abandonate, în holul blocului se mai află : saxofonul domnului Kuntz, rucsacul domnișoarei matilde, cea de-a doua mănușă a doamnei Bordaz, o pudrieră, o cutie de Coca-Cola
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fiecare dată când un subiect de conversație ne va impune acest lucru. Nici prin gând nu ne va trece să ne înfrînăm... Zâmbiră. Din nou, dulci furnicături de reverență. Porniră maiestuoși către salon. Cocondy lăsîndu-se sprijinită, Pinky purtând, sub braț, mapa cu propriile discuri. Fu apăsat atenționat: "Să nu uitați, vă rog, toate câte mi le-ați promis!" 236 DANIEL BĂNULESCU - Ce vârstă avea? - Putea împlini 39 de ani, în luna aceea grozavă, a conspirației. - Vorbiți despre Robin ca și cum, în septembrie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]