1,481 matches
-
XIX-lea la Iași și la București se intercalau dureros 500 de ani. tăcerea de un an a scriitorilor români fu o veritabilă dializă culturală și istorică. toate toxinele acumulate din cauza sentimentului că românia intrase tîrziu în istorie și rămăsese marginalizată fură evacuate. Brusc, occidentul dispăru, ca autoritate absolută, de pe radarul psihologic al creativității românești. Un uriaș sentiment colectiv de ușurare se născu la capătul perioadei de grevă : nimeni, dar absolut nimeni, nu mai resimți nevoia de a fi omologat întîi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
al Muncii. Prin Gh. xe "Gaston"Gaston Marin, România a avut primele contacte economice, la nivel Înalt, cu xe "Statele Unite"Statele Unite, În 1963, cât și cu state vest-europene. În perioada xe "Ceaușescu"Ceaușescu, deși menținut În funcții importante, este treptat marginalizat. În 1986 va emigra În xe "Israel"Israel. xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1901-1965) Născut la xe "Bârlad"Bârlad, electrician la C.F.R., conduce greva de la atelierele de reparații feroviare „Grivița”, xe "București"București, din 1933. Este condamnat În procesul conducătorilor grevei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
activi politic în mod distinct au fost persoane izolate sau grupuri foarte reduse: disidenții. În România, acest segment a fost extrem de mic și, în consecință, puțin semnificativ. Combinația represiune/toleranță a conferit forțelor anticomuniste un caracter fragmentar și mai degrabă marginalizat. Dacă orice încercare de organizare era brutal reprimată, prezentând riscul punerii în pericol a sistemului comunist, protestele izolate tindeau a fi relativ tolerate. Grupările formate din membrii fostelor partide politice, desființate de către comunism la sfârșitul anilor ’40, s-au dovedit
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
decât în țară. Opinia publică a avut de la început rezerve serioase față de partidele istorice. După mai bine de 40 de ani de la desființarea partidelor lor, puțini dintre foștii lideri mai supraviețuiseră, fie din cauza vârstei, fie a exterminării în închisorile comuniste. Marginalizați, ei nu făceau parte din tehnocrația constituită în perioada comunistă. Erau însă, după căderea comunismului, singurele persoane care aveau un trecut valid de activitate politică explicit anticomunistă, e drept, îndepărtat în istorie. Pe de altă parte, acești politicieni erau, practic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aparte, controlând respectivul organism și sprijinind înlăturarea lui Ceaușescu și numirea unui reformist pro-moscovit. Liderul avut în vizor de Măgureanu în 1971 este Ion Iliescu, tocmai fiindcă acesta era pro-moscovit, dar și fiindcă era marginalizat în ierarhia apparatciki-lor (chiar dacă un marginalizat moderat, precizează Vălenaș). În 1980, complotiștii decid și racolarea unor generali - din MApN, dar și din Securitate - pentru o posibilă răsturnare în forță a lui Ceaușescu, unii în calitate de complotiști activi, alții, pasivi. La jumătatea anilor ’80 s-ar fi prefigurat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
căpitanul de rangul I Nicolae Radu propune planul de torpilare a iahtului prezidențial de la Snagov, cu dictatorul la bord, Ion Iliescu respinge din nou atentatul, considerându-l aventurist și riscant. Din cauza ezitărilor sale, Iliescu va fi în cele din urmă marginalizat de către generalii complotiști. În 1987 este arestat Nicolae Radu, care se implicase într-un nou complot, iar câțiva generali (bănuiți de Ceaușescu a fi implicați în virtualul puci) sunt marginalizați. Din grupul operativ de odinioară rămân activi doar Ion Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
special figura lui Ceaușescu, pentru a lăsa în plan secund Securitatea și a încerca astfel să o salveze. Deși la TVR exista și un grup al revoluționarilor intelectuali (Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Petre Mihai Băcanu), acesta a fost destul de repede marginalizat și pus în umbră. În clădirea Comitetului Central, diferite grupuri propun soluții pentru succesiunea lui Ceaușescu, improvizându-se mai multe guverne susținute de apparatciki (Constantin Dăscălescu, Ilie Verdeț) sau de revoluționari; mulțimea începe să-și radicalizeze atitudinea, clamând anticomunismul și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unei secte militare de tip feudal, cu jurăminte, tatuaje, însemne oculte. ș...ț Li s-a cultivat insistent spiritul de corp elitist, o aroganță de supraoameni și disprețul absolut față de orice altă făptură omenească. Au fost recrutați în special indivizi marginalizați («am făcut 20 de meserii. Ceaușescu mi-a redat demnitatea, angajându-mă în garda sa personală»), cu ridicat instinct de agresivitate și cu vanitate patologică. Medievalitatea acestor formațiuni armate vine și din vasalitatea îndelung și insistent antrenată. Privilegiile erau enorme
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
această structură a consumului, se pot identifica mai multe tipuri de stiluri de viață<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 83. footnote>: stil de viață al celor defavorizați; stil de viață al celor robiți de muncă; stil de viață al celor marginalizați, săraci în relații interpersonale; stil de viață al celor integrați, bogați în relații interpersonale; stil de viață al celor orientați spre obiecte; stil de viață al celor orientați spre familie; stil de viață al celor orientați spre consumul de vârf
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
această structură a consumului, se pot identifica mai multe tipuri de stiluri de viață<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 83. footnote>: stil de viață al celor defavorizați; stil de viață al celor robiți de muncă; stil de viață al celor marginalizați, săraci în relații interpersonale; stil de viață al celor integrați, bogați în relații interpersonale; stil de viață al celor orientați spre obiecte; stil de viață al celor orientați spre familie; stil de viață al celor orientați spre consumul de vârf
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
faptul că: „Nu s-a amestecat cu nici una din trupele consacrate”. Motivația e semnificativă și În planul mai larg al atitudinii avangardiste față de tradiția În genere repudiată: singura tradiție recunoscută - căci se recunoaște totuși una - este cea reprezentată de scriitorii marginalizați, neconsacrați, aflați, la vremea lor, În răspăr cu „orînduirea literară”; o tradiție a revoltei și nonconformismului prevestind radicala insubordonare față de „formulă”, propovăduită de avangardă. Exemplele oferite pînă aici sînt doar cîteva dintre cele apte să-l situeze pe Ilarie Voronca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un mesaj, o „misiune proorocitoare”, ele constau desigur În această tehnică a neliniștirii, implicînd solidaritatea cu o umanitate ea Însăși angoasată, aflată - cum zice poetul, afirmîndu-și larga comprehensiune umanitaristă - „În suferință”. De aici și patosul adeziunii față de cei umili, respinși, marginalizați. Acest mesaj se va auzi tot mai limpede În scrisul teoreticianului Voronca, paralel cu o redimensionare a „gramaticii” poeziei. Dacă În ultimele sale articole publicate În românește (În Adevărul din 1935) el nu Încetează să creadă În posibilitățile de Înnoire
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să jucăm diferite jocuri ale închipuirii. Este vorba de o alunecare, aproape insesizabilă, dinspre reprezentarea realului, către un fel de „reprezentație” (teatrală) cu miză evident subversivă la adresa instituției literaturii ca atare, împrejurare ce ar putea fi pusă în legătură cu acel impuls marginalizat, parodistic al fanteziei populare care caută „să ironizeze și să deconstruiască o lume completă, lineară, deși circumscrisă, monoglotică, organizată ierarhic și atemporală”370, dacă la autorul nostru nu am fi îndreptățiți să bănuim și un alt tip de subversiune, și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a remarcat, atât transparența realistă, cât și reflexivitatea modernistă, dar nu pentru a exalta în mod necesar autosuficiența sistemului de semnificare. Fără a respinge importanța unor asemenea premise pentru teoria metatranzitivității, le-am considerat mai curând dependente de valorificarea impulsurilor marginalizate, parodistice și polemice, de logica însăși a succesoratului literar, în literatură totul înfățișându-se până la urmă ca un balans între tendințe contradictorii. Oscilațiile de acest tip antrenează, conformându-se parcă principiului dominoului, și alte consecințe demne de menționat. Astfel, acele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
asupra politicului au fost influențate preponderent de către Michel Foucaultxe "„Foucault,Michel", mai ales în privința problematicii puterii, a relației între cunoaștere și puterexe "„putere", între regimurile de putere și cele de adevăr. În aceste regimuri, femeile sunt de obicei excluse sau marginalizate. Marginalii, printre care și femeile, trebuie să reziste discursurilor hegemonice. Din perspectivă politică, criticile postmoderne în privința modernismului și esențialismului acestuia reprezintă o armă cu două tăișuri: pe de o parte, postmodernismulxe "„postmodernism" structurează și legitimează descentrarea și demonopolizarea discursului. Pe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care le percepe ca fiind generatoare de necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile Întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; - frustrarea familială - concretizată adesea În atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
informare și orientare socioprofesională, de care au beneficiat 202 persoane; Implementarea unui sistem-pilot de transport adaptat, care a avut 155 de beneficiari; Elaborarea unui model de proiect menit să promoveze includerea și participarea la procesul de tranziție a unui grup marginalizat; Realizarea unor campanii de promovare în vederea schimbării atitudinii societății față de persoanele cu deficiențe locomotorii. Proiectul „Instruire, Independență, Integrare” a fost conceput astfel încât să folosească drept model, iar structura acestuia să poată fi replicată/adaptată pe plan local și de alte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
etc.Ă, dezvoltarea unor centre de zi, adăposturi de noapte, asistență psihologică, dezvoltarea centrelor private, asigurarea unor programe de recuperare, tratament, recreere și divertisment. Bibliografie Bocancea, C., 1999, Elemente de Asistență Socială, Editura Polirom, Iași. Boudon, R., 1997, Grupuri Sociale Marginalizate - Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, București. Zamfir, Elena, 2004, „Politici Sociale”, suport curs, Universitatea București „Revista de Asistență Socială” nr. 34/2000. *** 2000, H.G. nr. 886/05.10.2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, Monitorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
serviciilor, pentru alinierea politicilor și practicilor în domeniu la standardele europene și internaționale: - prevenirea afecțiunilor și a situațiilor care pot conduce la dizabilități; - dizabilitatea trebuie privită ca o componentă normală a vieții umane, și nu ca o excepție care trebuie marginalizată. De aceea, este necesară deplasarea accentului politicilor sociale de la protecție la sprijin pentru viața independentă, acesta trebuind să fie pus pe activarea potențialului uman și nu pe negarea lui; - dezvoltarea unui program național coerent de reabilitare (recuperareă și instituirea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
În fapt, noua orientare de la nivel european nu se centrează doar pe vindecarea trecutului, rezolvând probleme sociale generate de factori din trecut, ci pune accentul pe construcția solidă a societății viitoare, capabilă să absoarbă problemele sociale. Includerea socială a grupurilor marginalizate se poate realiza mai degrabă construind o nouă arhitectură socială mai solidă și mai specifică timpurilor moderne decât „peticind și cârpind o haină veche”. Combaterea marginalizării și excluderii sociale este un proces de durată care se plasează deasupra ideologiilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
studiul documentelor scrise, dar organizarea cercetărilor sistematice cu această tehnică a început în 1948, cu „Proiectul de istorie orală de la Universitatea Columbia”, datorat lui Allan Nevins (apud Fontana și Frey, 1994). Preocupările în domeniu au avansat continuu, vizând și grupuri marginalizate sau uitate (cawboy, mineri, prostituate etc.). Mai recent, cu deosebire în SUA, mișcarea feministă își asumă și ea metoda istoriei orale, aducând ca argument suplimentar faptul că istoria scrisă a fost redactată precumpănitor de bărbați. Sociologii de orientare calitativistă, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
toate aceste lucruri nu sunt ușor de Îndeplinit. Poate nu avem Întotdeauna materialele necesare sau atitudinea pozitivă a elevilor față de unii dintre colegii lor, poate că noi dorim mutarea unui elev mai bun În bancă cu unul mai slab sau marginalizat dar ne lovim de faptul că elevii nu doresc acest lucru. Propunem În continuare activități pe care le-am organizat având ca punct de plecare metafore povești terapeutice: „Povestea prințesei triste” (poveste creată de profesor psiholog Oana Timofte), „Rățușca cea
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
comportamente de incluziune, descoperite de ei Înșiși. În cazul metaforei Ariciului, jocul de rol a ocupat un rol extrem de important În identificarea emoțiilor negative ale copiilor, cât și descoperirea de modalități de comunicare și de comportamente față de copiii introvertiți, retrași, marginalizați sau care la un moment dat se află Într-o dispoziție afectivă negativă datorată unor cauze externe sau interne. Ariciul este supărat pentru că: “este singur În pădure”, “nu se jacă nimeni cu el” (copil de etnie rromă), “că l-a
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
Îndreptățiți să le utilizăm. Alăturăm fișele de lucru ale activităților și poveștile (cu gândul că vor fi folositoare și altor cadre didactice, fiecare având libertarea de a realiza variații ale acestora). Fișă de activitate „Povestea prințesei triste” Obiectiv Integrarea copiilor marginalizați În cadrul colectivului de elevi Durata Partea I: 20 min; Partea a II-a: 20 min; Partea a III-a 1: 10 min. Desfășurarea activității Încheierea activității Partea I 1. Anunțați copiii că astăzi vor asculta o poveste. 2. Împărțiți elevii
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
se Întoarcă la biblioteca cea mare? Fiecare grup are ca sarcină realizarea unui mesaj pe o fișă personalizată de ei. 5. Câte un reprezentant din fiecare grupă va prezenta mesajul realizat. Partea a II-a 1. Invitați copilul vizat (cel marginalizat)/toți copiii (În funcție de variabila timp) În fața clasei (sau În mijlocul cercului de elevi) și rugați elevii să enumere punctele tari ale celui care se află În centrul atenției. 2. Rugați copilul să precizeze trei lucruri bune despre el pe care colegii
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]