900 matches
-
durată, recurentă pentru unii oameni. Un studiu efectuat pe 423 de bolnavi diagnosticați cu depresie majoră evidențiază că 20% dintre ei sunt tot depresivi, la un an după stabilirea diagnosticului. Femeile cu o educație sub nivel liceal și o istorie maritală instabilă sunt chiar mai mult predispuse la depresie persistentă: 30% dintre ele erau încă depresive la un an de la stabilirea diagnosticului. Acest studiu a fost unul natural, în sensul că cercetătorii nu au controlat dacă participanții au urmat tratament de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2) Lipsa unor abilități personale cu ajutorul cărora persoana să extragă întăriri din acele medii în care acest fapt este posibil sau alte persoane o pot realiza; (slabe abilități de comunicare ale unei persoane poate determina un nivel scăzut al satisfacției maritale). 3) Persoana nu se poate bucura de întăririle pe care le primește. Lewinsohn abordează depresia și din perspectiva relațiilor sociale ale persoanei depresive cu ceilalți. El susține că persoanele depresive se caracterizează printr-un nivel scăzut sau chiar absența capacității
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fază (Hoeksema, S. N. 1998)201. Unele femei, care prezintă vulnerabilitate la depresie, pot deveni depresive în timpul perioadei postnatale (în primele două luni după naștere). Frecvent, depresia postnatală este datorată stresului sever din viața lor, cum ar fi dificultăți financiare și maritale sau lipsa sprijinului social. Totodată, mamele adoptive și tații naturali prezintă un risc crescut de dezvoltare a depresiei, în urma apariției unui nou copil. În ceea ce privește pubertatea, cotele de depresie la fete, cresc dramatic în adolescența timpurie, lucru care la băieți nu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
oprire a gândurilor sunt deseori combinate cu intervenții de management al stresului, care îi învață pe clienți, abilități de învingere a problemelor din viețile lor care le cresc stresul zilnic și care pot fi un rezultat al PTSD, precum: probleme maritale sau izolare socială. Terapiile prin medicamente, incluzând benzodiazepinele și antidepresivele, sunt folosite doar de unii clinicieni pentru a vindeca PTSD. Aceste medicamente pot ameliora simptomele stabile de stres post-traumatic, precum: problemele de somn, coșmarurile și iritabilitatea. Acestea poate să o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dinamic e micul Act venețian, repetând în costumație situații din Patima roșie. Cellino, soi de Rudy, trece prin sudorile morții din cauza ferocității dragostei Altei, care-și ucide soțul, un fel de Castriș, sub ochii lui, spre a evita scena indignării maritale. Dar cea mai profundă operă este Danton, probabil nereprezentabilă din cauza lungimii ei. Piesa e înțesată cu paranteze care sunt, luate în sine, excelente portrete și analize ale psihologiei de moment. Grija autorului e de a stinge melodramatismul firesc al unor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cutumelor epocii moderne - păstrate și în perioada interbelică, în pofida valului de emancipare feminină - legăturile dintre partenerii de viață erau bazate nu atât pe egalitate, cât pe ierarhie. Superioritatea masculină a fost considerată drept un dat, un tabu, o realitate maritală implicită. În aceste condiții, putem afirma că tipul tradițional al familiei băcăuane s-a conturat în jurul unui pater familias mai mult sau mai puțin dominant. Acest specific a fost bine conservat, în special în orașele cu o morfologie socio profesională
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orice listă finită de categorii. "Dar câte tipuri de întrebări există?... Există nenumărate [...] tipuri" [...]. Dar această concluzie mai degrabă sceptică ar trebui să ne trezească suspiciunea. Nimeni nu va spune presupun că există nenumărate tipuri de sisteme economice sau aranjamente maritale sau feluri de partide politice; de ce ar trebui limba să fie mai reclacitrantă taxonomic decât orice alt aspect al vieții sociale umane? Argumentez [...] că dacă utilizăm actul ilocuționar (asta înseamnă întreg actul ilocuționar cu forța sa ilocuționară și conținutul propozițional
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani)tc "3.3.2. Tinerețea (24/25‑35 de ani)" Tinerețea este vârsta unei detente remarcabile, când, de regulă, toate subidentitățile persoanei (socială, profesională, maritală și parentală) se cristalizează promițător. Având în vedere viteza formidabilă de rotație a societății, precum și multiplele provocări ale vieții moderne, tânărul adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani, când în mariajul respectiv nu au apărut încă copiii); a căutării stabilității și organizării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Putem observa că nașterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani)tc "3.3.2. Tinerețea (24/25‑35 de ani)" Tinerețea este vârsta unei detente remarcabile, când, de regulă, toate subidentitățile persoanei (socială, profesională, maritală și parentală) se cristalizează promițător. Având în vedere viteza formidabilă de rotație a societății, precum și multiplele provocări ale vieții moderne, tânărul adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani, când în mariajul respectiv nu au apărut încă copiii); a căutării stabilității și organizării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Putem observa că nașterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu cele din relațiile premaritale; c) violența etalată în relația premaritală poate servi ca training pentru comportamentele și manifestările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu cele din relațiile premaritale; c) violența etalată în relația premaritală poate servi ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale violenței domestice, așa cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care contribuie la apariția violenței în interacțiune; b) formele și frecvența manifestărilor violente în relația maritală rămân similare cu cele din relațiile premaritale; c) violența etalată în relația premaritală poate servi ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale violenței domestice, așa cum am menționat anterior, care dau diferența față de orice altă formă de violență: accesul permanent al agresorului la victimă și capacitatea scăzută a victimei de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neîntârziat pe așa numita intervenție terțiară (Deahl, 2000). Din perspectiva unei viziuni integrative, care pornește de la unitatea funciară dintre soma și psyche, considerată de S.R. Bach (apud B. Siegel, 2004, p. 123) drept cel mai vechi și mai bun cuplu marital de pe fața pământului, intervenția terțiară implică deopotrivă o dimensiune farmacoterapeutică și alta psihoterapeutică. Este o condiție necesară, dar nu și suficientă, căci aderând la orientarea holistă, din ce în ce mai influentă astăzi în cunoaștere și care este de fapt singura cu adevărat întregitoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența, localizarea controlului, stima de sine, planificarea, autoreglarea) și factori interpersonali (de exemplu, parentalitate emoțional-responsivă, relații de afiliere cu colegii, prietenii, relații maritale afectuoase și de sprijin) se leagă toate de variabilitatea individuală a răspunsului în fața adversității. Corina Wustmann (2005, p. 17) inventariază factorii componenți ai rezilienței copilului pe două categorii: factorii ce țin de copil (resursele personale) și factorii care țin de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
parte de grija pentru perpetuarea liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp]ț c]s]toriți erau scutiți de serviciul militar timp de un an astfel încât cuplul s] se poat] bucură de binecuvânt]rile sexului marital; erau permise c]s]toriile în levirat, în care o v]duv] f]r] copii putea fi l]sat] ins]rcinat] de c]tre fratele b]rbatului, copilul rezultat din aceast] unire fiind privit drept urmaș al decedatului. Spre deosebire de dualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se lege financiar de b]rbat. Atașamentul emoțional și personal aparent în joc în cadrul sexului marital se reduce în fapt la o serie de interacțiuni comerciale în care este vorba despre beneficii contractuale reciproce importante. În consecinț], retorica produselor p]trunde chiar si in sanctitatea vieții interioare, private a familiei capitaliste. Aici, Engels contrazice argumentul creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
torit] perspectivele erau într-adev]r sumbre. În același timp întrucât femeile deveneau tot mai dependente de b]rbați atât practic, cât și material, secolul al XVIII-lea a marcat începutul unei idealiz]ri a vietii de familie și a statutului marital, care a r]mas important de-a lungul secolului al XIX-lea. O viziune sentimental] a soției și a mamei supuse, dar virtuoase și idealizate, ale c]rei virtuți feminine defineau și puneau temelia sferei „private” a vietii familiale, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Identitate și profil axiologic: identificări valorice la tineri în România", în Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Iași, Institutul European. Sandu, Dumitru (1999), Spațiul social al tranziției, Iași, Polirom. Saucier, Jean-Francois și Ambert, Anne-Marie (1982), "Parental marital status and adolescents' optimism about their future", în Journal of Youth and Adolescence, 11:5, pp. 345-354. Sayer, Andrew (1997), "Essențialism, social constructionism and beyond", în The Sociological Review, 45:3, pp. 453-87. Scheff, Thomas J. (1983), "Toward Integration in
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în buzunar (Stăncescu) − p. ext.; (13) Are oi la munte − prin extindere; (14) Peștera... în loc necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă puterea părintească asupra copiilor, puterea maritală asupra nevestei, p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu și-ar putea găsi un partener convenabil, fapt catastrofal prin consecințele sale. Autorii au simulat pe calculator un model abstract al unei colectivități arhaice, cu o dinamică demografică tipică: nașteri, decese, rate de mortalitate pe vârste, vârsta căsătoriei, fertilitatea maritală la diferite vârste, raportul dintre sexe etc. S-a adăugat apoi o regulă de căsătorie destul de curentă în asemenea colectivități: regula căsătoriei între veri încrucișați pe linie maternă. Într-o populație de 200 de persoane, în condițiile respectării cu strictețe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]