4,066 matches
-
reprezentare, inferența specifică, aptitudinea de a fi văzut ca funcție și inteligența bancului se profilează ca naturală preocuparea unui mare matematician al lumii, precum profesorul Florentin Smarandache de a publica volume de bancuri. A doua cartea de bancuri a reputatului matematician și literat, intitulată „Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională și se bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
o inferență-funcție specifică - BF - în raport cu variabilă generală a realității, R. Reprezentarea matematică a bancului este BF (R). Reținând gândirea de reprezentare, inferența specifică, aptitudinea de a fi văzut ca funcție și inteligența bancului se profilează ca naturală preocuparea unui mare matematician al lumii, precum profesorul Florentin Smarandache de a publica volume de bancuri. A doua cartea de bancuri a reputatului matematician și literat, intitulată „Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
reprezentare, inferența specifică, aptitudinea de a fi văzut ca funcție și inteligența bancului se profilează ca naturală preocuparea unui mare matematician al lumii, precum profesorul Florentin Smarandache de a publica volume de bancuri. A doua cartea de bancuri a reputatului matematician și literat, intitulată „Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională și se bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth Internațional Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache este întemeietorul paradoxismului. Întâi de toate, este un matematician cu o reputație excepțională, are șiruri de numere care-i poartă numele, este fondatorul unei geometrii neeuclidiene, este conducător de doctorat în mai multe universități ale lumii: S.U.A., Australia, Indonezia, China etc. Domnia sa este, pe de altă parte, si poet
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth Internațional Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache este întemeietorul paradoxismului. Întâi de toate este un matematician cu o reputație excepțională, are șiruri de numere care-i poartă numele, este fondatorul unei geometrii neeuclidiene, este conducător de doctorat în mai multe universități ale lumii: S.U.A., Australia, Indonezia, China etc. Domnia sa este, pe de altă parte, si poet
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
o inferență-funcție specifică - BF - în raport cu variabilă generală a realității, R. Reprezentarea matematică a bancului este BF (R). Reținând gândirea de reprezentare, inferența specifică, aptitudinea de a fi văzut ca funcție și inteligența bancului se profilează ca naturală preocuparea unui mare matematician al lumii, precum profesorul Florentin Smarandache de a publica volume de bancuri. A doua cartea de bancuri a reputatului matematician și literat, intitulată „Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
reprezentare, inferența specifică, aptitudinea de a fi văzut ca funcție și inteligența bancului se profilează ca naturală preocuparea unui mare matematician al lumii, precum profesorul Florentin Smarandache de a publica volume de bancuri. A doua cartea de bancuri a reputatului matematician și literat, intitulată „Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională și se bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
că a ajuns la optzeci de ani fiindcă a îndrăgit vinul sec de Tohani. Cât de emoționant a fost în patetismul său perfect justificat dl prof.univ.dr. Al. Popescu Zorica omagiind curajul dlui acad. Solomon Marcus atunci când i-a luat apărarea matematicianului Traian Lalescu, fost ministru de Finanțe, când numele lui era interzis, arătând că acele ,,curbe de sacrificiu“ au fost o măsură justă la situația de atunci a României etc. Cât de emoționantă îmbrățișarea frățesc-solidară a celor doi mari cărturari octogenari
Victoria Milescu: Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” () [Corola-blog/BlogPost/339563_a_340892]
-
de Prof. Univ. Dr Florentin Smarandache, Universitatea New Mexico Din „tagma” noastră, a matematicienilor - poeți romăni contemporani, printre care aș mai cita pe Acad. Gheorghe Păun și profesorii Viorel Dinescu, Ioan Toderiță, și Marinela Preoteasa, se remarcă prin zel și pasiune lirică brăileanul Aurel M. Buricea. Ca dascăl, domnul Buricea și-a dedicat viața
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
val fluviu fără nceput și fără finit știm doar izvorul din care ne- am ivit nevăzut cade jalnic al nopții mal [deducție] Crezul său de... confesiune a devenit POEZIA. ...Autorul plănge pe corzile inimii de-a lungul intregului volumului... Noi, matematicienii, cănd învățăm o teoremă, ne punem întrebarea dacă și reciproca ei este adevărată. Așadar, pentru a ne raporta la acest eseu, pe cănd va exista și situația inversă, adică de poeți deveniți matematicieni? 18 martie 2012 Partajează asta: Facebook Email
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
inimii de-a lungul intregului volumului... Noi, matematicienii, cănd învățăm o teoremă, ne punem întrebarea dacă și reciproca ei este adevărată. Așadar, pentru a ne raporta la acest eseu, pe cănd va exista și situația inversă, adică de poeți deveniți matematicieni? 18 martie 2012 Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
producerea evenimentului, moștenitorii primeau bani în limita valorii acțiunilor achiziționate, minus un comision păstrat de administratorii acțiunilor. Câteva decenii mai târziu au apărut și primele calcule matematice și primii algoritmi aplicați pentru încheierea asigurărilor dar și stabilirea valorii primelor achitate. Matematicianul James Dodson și unul din discipolii săi au pus cap la cap primele tabele de calcul echitabile atât a sumelor de plată, cât și a valorilor despăgubirilor, în funcție de perioada contractului, vârsta asiguratului și acoperirea riscurilor. În Statele Unite acestea au început
Un principiu folosit de chinezi acum 3000 de ani este ideea care stă la baza unei întregi industrii () [Corola-blog/BlogPost/339202_a_340531]
-
concentrată și concisă și totul stă sub semnul metaforei și al epitetului cromatic evocator: « Cu mâinile muiate în apele cerului/ Ca în florile lacului meu,/ Dacă aș putea să cânt/ Cu privirile-n soare... » (“ Dacă m-ai lăsa”) Victorița Duțu - matematician, filosof, poet și artist plastic Poeta și prozatoarea Victorița Duțu este cunoscută iubitorilor de artă prin cărțile “Spații”, “Vreau o altă lume”, “Călătoria gândului”, “Cea care aș fi”, etc. Deținătoare a Premiului Internațional de poezie "NAJI NAAMAN", obținut în anul
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
lor pe ostașii țării. Astfel, de numele lui Șt. O. Iosif se leagă lansarea „Noului marș patriotic”, al anului 1913, „LA ARME” dar și traducerea poemului CALAFATUL , scris deregina Elisabeta, poeta Carmen Sylva. Remarcăm și lansarea unui viitor mare poet , matematicianul român Ion Barbu, care sub pseudonimul Dan Barbilian debutează în presa vremii, în ediția specială a cotidianului „Universul” din 29 iunie, 1913 cu poezia „21 iunie 1913, despre care, Const. A. Ionescu, afirma atunci că e „un poet de ocazie
ELISABETA IOSIF RECUCERIREA MEMORIEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342068_a_343397]
-
când ești pătruns de fiorul dragostei, ca de vârful lăncii unui adversar din arenă. - Chiar așa Sebastian? Eu știam că tu ești profesor de matematică, nu absolvent de filologie, unde mai descoperi printre ei și pe unii având înclinații poetice. - Matematicienii nu au voie la visare? - O, ba da, cum să nu dragule! Numai că ei de obicei sunt mai calculați, mai reținuți în a-și arăta efuziunea față de o anumită persoană. - Posibil, dar iată că mai sunt și excepții. Depinde
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
ce să-mi ofere și găsesc la ele ceea ce caut. - Și ce cauți Sebastian, dragul meu. - Nimic deosebit față de ce vrei și tu să găsești la un bărbat. - Mda, te-ai descurcat destul de bine în a-mi răspunde, doar ești matematician și bănuiesc că nu sunt probleme care tu să nu le găsești rezolvarea. - Uneori mai poți întâlni și astfel de cazuri. În general nu poți ști răspunsul la toate problemele vieții. - Bine Sebi, la revedere și îți promit că nu
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
făcut performanță; ca om politic a încercat libertatea de a vrea ce vrea și a lupta să înfăptuiască ce a vrut să înfăptuiască, pe calea proiectelor culturale, fiind de acord cu opțiunea pentru variante posibile, din punctul de vedere al matematicianului, dar optimiste, deși nu ușoare, din punctul de vedere al luptătorului pentru biruința culturii. S-a născut în regat, la Vertiujeni, județul Soroca, în Basarabia, dar merge azi să-și revadă locurile natale în raionul Florești, din Republica Moldova (Florești este
ALEXANDRU MIRONOV. PARANTEZĂ AFECTIVĂ ÎN MATEMATICA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341915_a_343244]
-
umane, dincolo de raționalitatea fixă, nepezentată istoricește, ci deplasată peste hotarele timpului și spațiului. Ca atare, omul concret devine și mai concret în aceste cărți, restaurat cu o parte mai mare de capacitate a infinității capacității umane, neexplorate. Omul științelor exacte, matematicianul și deopotrivă omul de artă și cultură, Alexandru Mironov este departe de a avea în creația science-fiction, singura poartă de intrare în viața publică românească. Alexandru Mironov a lucrat mult pentru cultura românească, de pe funcția ministerială pe care a avut
ALEXANDRU MIRONOV. PARANTEZĂ AFECTIVĂ ÎN MATEMATICA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341915_a_343244]
-
mari”. Am ajuns în secole ale dezvoltării științei și întotdeauna am spus că știința, religia și artele trebuie să formeze o frumoasă cunună.Petre Țuțea spunea că „Știința unită cu religia și cu arta înseamnă libertate și nemurire”. Au fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronomul polonez care a susținut că planetele se rotesc în jurul soarelui și nu a văzut nici o contradicție între sistemul lui heliocentric și
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
Johannes Kepler (sec. XVI-XVII) cel care a afirmat: „ Sunt creștin", a recunoscut că Dumnezeu „ a adus în ființă natura din nimic” ; l egile sale, ale mișcării planetare au fost rezultatul credinței „într-un Dumnezeu al ordinii”. Rene Descartes (sec. XVII) - matematician, filozof, om de știință francez călăuzit de lumina rațiunii, a admis cu pietate Substanța Supremă - Dumnezeu - ca fiind perfectă, existând prin sine însuși, adică fiind propria lui cauză, posedând astfel o libertate absolută. Lui i se atribuie celebra maximă: „Gândesc
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
este creat de Dumnezeu cu scopul de a accede spre adevăr, dar va alerga toată viața după o himeră, lucrând cu concepte și idei abstractizate de neîncetatele căutări”.Filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII) afirma: „Dumnezeu nu e doar un matematician care calculează și compară proprietățile lumilor posibile, ci este și un părinte iubitor”. Isaac Newton (sec. XVII-XVIII) - matematician, descoper-i-torul legii grav-i-tației uni-ver-sale, a văzut numerele ca o modalitate prin care am putea să-l înțelegem pe Dumnezeu. Minunându-se de
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
himeră, lucrând cu concepte și idei abstractizate de neîncetatele căutări”.Filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII) afirma: „Dumnezeu nu e doar un matematician care calculează și compară proprietățile lumilor posibile, ci este și un părinte iubitor”. Isaac Newton (sec. XVII-XVIII) - matematician, descoper-i-torul legii grav-i-tației uni-ver-sale, a văzut numerele ca o modalitate prin care am putea să-l înțelegem pe Dumnezeu. Minunându-se de armonia sistemelor cerești, spunea: „Acest sistem extra-or-di-nar al soare-lui, planetelor și cometelor poate să apară doar din lucrarea
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
Dumnezeu. Minunându-se de armonia sistemelor cerești, spunea: „Acest sistem extra-or-di-nar al soare-lui, planetelor și cometelor poate să apară doar din lucrarea unei Ființe inteligente și atotputernice”. În notițele de studiu ale lui James Clark Maxwell (sec. XIX) - fizician și matematician scoțian, cel care a dezvoltat teoria clasică a electromagnetismului, s-a găsit o rugăciune închinată lui Dumnezeu: „...Întărește-ne rațiunea pentru slujirea Ta!”. Francezul Louis Pasteur (sec. XIX) - chimist, microbiolog, afirma: „Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
călătoriei prin această lume, în viața care-i este hărăzită de Dumnezeu. Cum călătoresc și unde doresc să ajung? Ce scop am în viața mea? Ce sfârșit m-ar onora și m-ar satisface pe deplin? Blaise Pascal - filosof și matematician de mare calibru -, în Cugetări, are câteva idei-concluzii care i-au jalonat viața: „În inima omului, e un loc care nu poate fi umplut decât de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu”. „Cât de goală și plină de mârșăvii este inima
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
nu a afirmat că paralela ar fi unică. El postulează în axioma 5 că două drepte se intersectează în semiplanul în care unghiurile interne cauzate de o secantă comună însumează mai puțin de două unghiuri drepte ceea ce este adevărat. Abia matematicianul scoțian John Playfair corectează la finele secolului 18 axioma lui Euclid în sensul precizării: Printr-un punct exterior unei drepte trece exact o paralelă la o dreaptă dată. Nici un secol mai târziu doi oameni de știință, ofițerul de artilerie Janos
PLANU EUCLIDIAN VERSUS PLANUL UNIVERSAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342591_a_343920]