1,165 matches
-
și creează șansele intensificării motivației intrinseci, iar la nivelul relațiilor de grup se pot realiza cu timpul anumite nuclee în jurul unor lideri. În individualizare, fiecare face un lucru diferit, potrivit cunoștintelor și aptitudinilor sale, și determină modul în care elevii maximizează pedepsele sau recompensele. În sistemul neindividualizat, toți elevii sunt poziționați la același standard, realizând aceleași sarcini și, fiind evaluați după criterii identice, se poate induce o presiune asupra elitelor, pentru a scădea performanța; din punct de vedere profesoral, elevii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu viziunea afacerii, concepte, principii, valori, instrumente și acțiuni. Toate aceste aspecte alcătuiesc conștiința morală a unei organizații. Ceea ce face ca filozofia etică să nu fie substituibilă marketingului social. 7.2. Managementul responsabilității sociale corporative Este logic imposibil să se maximizeze mai mult de o singură dimensiune (a afacerii) și orice comportament conștient are o singură valoare funcțională a obiectivului. Bunăstarea socială este maximizată când fiecare firmă din economie își maximizează valoarea sa totală de piață 83. Managementul responsabilității sociale corporative
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să nu fie substituibilă marketingului social. 7.2. Managementul responsabilității sociale corporative Este logic imposibil să se maximizeze mai mult de o singură dimensiune (a afacerii) și orice comportament conștient are o singură valoare funcțională a obiectivului. Bunăstarea socială este maximizată când fiecare firmă din economie își maximizează valoarea sa totală de piață 83. Managementul responsabilității sociale corporative (MRSC) este din ce în ce mai des admis ca dimensiune integrată a managementului strategic. Dimensiune relativ nouă a managementului strategic al firmei, managementul responsabilității sociale corporative
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
2. Managementul responsabilității sociale corporative Este logic imposibil să se maximizeze mai mult de o singură dimensiune (a afacerii) și orice comportament conștient are o singură valoare funcțională a obiectivului. Bunăstarea socială este maximizată când fiecare firmă din economie își maximizează valoarea sa totală de piață 83. Managementul responsabilității sociale corporative (MRSC) este din ce în ce mai des admis ca dimensiune integrată a managementului strategic. Dimensiune relativ nouă a managementului strategic al firmei, managementul responsabilității sociale corporative reformulează și dă noi conotații unor concepte
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prosperă, cu atât mai mult aceasta va absorbi bunurile finale oferite de firme. Cu cât compania dezvoltă relații responsabile cu grupurile interesate, cu atât își îmbunătățește imaginea, îi cresc avantajele concurențiale față de competitori, i se deschid oportunități de a-și maximiza profitul. Majoritatea studiilor și experiența împărtășită de companiile care au integrat strategic RSC și au practici funcționale în acest sens evidențiază că afacerile bune sunt cele cu practici corecte, congruente cu valori și principii universal valabile. Dar aceste puncte de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
respectarea limitelor legale și etice ale afacerii, șaizeci și patru au ca preocupări maximizarea bunăstării tuturor stakeholders, două dintre ele au ca scop rezolvarea "problemelor sociale pe parcursul realizării unui profit corect și doar zece își declară clar scopul de a maximiza valoarea pentru acționariat. Dar nu toți actanții sociali sunt calificați ca "părți interesate". Este cam același raport care există între Adam și noi: în ultimă instanță, toți suntem urmașii lui Adam dar, în mod real, numai trei au fost consemnați
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mereu în unirea cu Dumnezeu, făcând ca epectaza să depășească timpul și să intre în veșnicie. Nici Sfântul Maxim nu poate concepe un timp sau un eon când sufletul nu ar progresa, din moment ce, așa cum am văzut anterior, infinitatea lui Dumnezeu maximizează perpetuu dorința umană pentru El. Sfântul Maxim angajează oximoronul repaus etern mișcător sau odihna pururea mobilă în descrierea acestei stări exaltate a ființei. El vorbește de o odihnă pururea mișcătoare în duminica vieții îndumnezeite. Este odihna pururea mobilă a celor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
pe baza unor comportamente sociale, culturale etc.), alții își exercită influența dinspre oferta producătorilor (nivelul costurilor unitare, structurile ofertei și posibilitatea firmei de a se adapta permanent la cerințele și dinamica pieței, abilitatea întreprinzătorului și capacitatea sa de a-și maximiza profitul etc.) și, nu în cele din urmă, există factori endogeni ai formării prețului, care acționează pe ansamblul pieței (jocul liber - presiunea celor două forțe ale pieței, factorii monetari, cererea și oferta de bani etc.)<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p.
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sau ar fi dorit.”<footnote John Kenneth Galbraith, Știința economică și interesul public, Editura Politică, București, 1982, p. 147. footnote> Monopolul este „un căutător de preț”, urmărind să determine pe diagrama cererii un cuplu de valori - preț și cantitate - care maximizează profitul. El poate alege între două alternative: a) fixează prețul și piața stabilește cantitatea cerută; b) fixează cantitatea pe care decide să o vândă, iar piața este cea care decide asupra nivelului prețului. În concluzie, cu toate că dominația este vocația monopo
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
inelastică în funcție de preț, iar prețul se reduce, Vmg este negativ, iar VT are tendința să scadă. 3.1.2. Prețul de monopol determinat pornind de la firmă În condițiile unei cereri date, monopolul va trebui să determine punctul de echilibru care maximizează profitul la un anumit cost. De fapt, trebuie găsită acea cantitate a ofertei care maximizează diferența preț și cost de producție. 3.1.2.1. Echilibrul monopolului pe termen scurt Se consideră că producătorul monopolist este în situația de echilibru
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
scadă. 3.1.2. Prețul de monopol determinat pornind de la firmă În condițiile unei cereri date, monopolul va trebui să determine punctul de echilibru care maximizează profitul la un anumit cost. De fapt, trebuie găsită acea cantitate a ofertei care maximizează diferența preț și cost de producție. 3.1.2.1. Echilibrul monopolului pe termen scurt Se consideră că producătorul monopolist este în situația de echilibru atunci când nu are interesul să modifice prețul și cantitatea bunului respectiv. În cele mai multe cazuri se
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se practică atunci când există riscul pătrunderii în industrie a unor noi concurenți. Ca urmare, monopolistul încearcă să-și maximizeze cifra de afaceri, preferând profituri imediate mai mici, riscând chiar pierderi (prețul devine inferior costului mediu), pentru a-și proteja situația de unic producător; b) tarifarea la nivelul costului marginal, ca măsură de protecție socială pentru consumatori (sau pentru o
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
personale: juridice, bancare, diverse reparații, activitate de îndrumare etc.) este cel al discriminării perfecte, în care prețul este fixat „atât cât suportă” fiecare client în parte. Situația analizată mai sus, poate fi prezentată și grafic. Potrivit regulii generale, monopolul își maximizează profitul la o producție Q0 vândută la prețul p0 (figura 20). Dar dacă are posibilitatea să își împartă clientela pe grupe, atunci se va confrunta cu două curbe specifice ale cererii, C1 și C2. În această situație vinde cantitatea OQ1
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
un element la care el trebuie să se adapteze. Altfel spus, fiecare dintre cei doi protagoniști refuză să-l domine pe celălalt, adoptând, mai degrabă, o atitudine de așteptare. Evident, și în aceste condiții, fiecare dintre ei caută să-și maximizeze profitul. Cum produsul este omogen, iar prețul este identic (prețul nu va depinde doar de cantitățile realizate de unul dintre producători - ca în cazul monopolului - ci, va depinde, în egală măsură, de cantitățile produse de ambii agenți economici), singura modalitate
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
reprezintă numindu-se funcții de reacție - Q1 = f(Q2) și Q2 = f(Q1). În punctul de intersecție N, situația se stabilizează și el reprezintă un punct de echilibru în care nu se mai produce nicio reacție. Cei doi ofertanți își maximizează profiturile, fiind situați pe punctele lor de reacție în punctul în care nu mai acționează pentru a-și modifica în niciun fel cantitățile produse, ceea ce conduce la o situație de echilibru stabil. Ipoteza de duopol simetric avansată de Cournot a
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
realizare a duopolului dublei dominații se prezintă în figura 26 și explicarea sa implică apelarea la liniile de reacție<footnote Linia de reacție a unei firme este reprezentarea grafică a funcției sale de reacție, care definește nivelul propriei oferte care maximizează profitul obținut pentru orice nivel al ofertei celeilalte firme. footnote> și de izoprofit<footnote Curba izoprofitului reprezintă mulțimea combinațiilor (Q1, Q2) ce asigură același profit. footnote> (o firmă realizează profitul maxim în punctul în care linia sa de reacție este
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
totală (VT), care depinde de producția Q1 și Q2 a fiecăruia dintre duopoliști, și costul de producție total (CT), funcția de cost total fiind derivata funcției de cost a fiecăruia dintre producători: Cartelul alege cantitățile Q1 și Q2 astfel încât să maximizeze valoarea funcției profitului (π). Profitul total este maxim la nivelele de producție Q1 și Q2 pentru care se anulează derivatele parțiale ale expresiei precedente: Soluția grafică este reprezentată în figura 27, în care apar veniturile medii (Vm) și marginale (Vmg
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
existe egalitate între Cmg1 și Cmg2; această curbă este definită ca fiind curba ofertei activității de producție. La fel ca în cazul monopolului tradițional, intersecția dintre Cmg și Vmg determină nivelul de producție (Qe) și prețul de vânzare (pe) care maximizează suma profiturilor individuale. Trebuie menționat că în cazul în care costurile medii și marginale ale firmelor componente ale cartelului sunt identice, profitul total este maxim la acel volum de producție și preț de vânzare pentru care încasarea (venitul marginal) este
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
iese de pe piață, ori îl recunoaște tacit pe lider, iar prețurile revin treptat la nivelul inițial<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase.ro/ biblioteca/pagina 2.asp?id=cap13 footnote>. În concluzie, pentru a-și maximiza profitul total, liderul determină pe curba cererii sale un cuplu de valori - p și q - pentru care venitul marginal este egal cu costul marginal. În funcție de prețul și volumul de producție stabilite de lider, celelalte firme oligopol acceptă prețul și cantitățile
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
prezumtiv echilibrată. Obiectul acestui sens îl face descrierea unei situații de pace, în sensul în care nu există un război sistemic care să implice toți polii sistemului și nici unul dintre polii sistemului, în această stare, nu va căuta să-și maximizeze capacitățile în raport cu celelalte mari puteri sistemice. Aceasta este situația descrisă prin excelență de balanța de putere europeană a zilelor noastre, între polii subsistemului european: Marea Britanie, Franța, Italia, Germania și Spania. Deși capacitățile relative ale acestor state nu sunt necesar egale
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
care diferă radical de cele transmise în conversațiile obișnuite. 5. Audiența. Uneori, agresorul își restrânge audiența țintită de abuzul verbal o singură persoană. De exemplu, victima se află singură cu el în birou. În alte cazuri, atacatorii pot alege să maximizeze stânjeneala victimei prin selectarea unei audiențe cât mai largi posibile pentru săvârșirea abuzului verbal - de exemplu, în timpul unei ședințe. 6. Volumul. Agresiunea verbală se petrece, de obicei, pe un ton mai înalt decât cel obișnuit. Totuși, chiar dacă mesajul este livrat
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de la toate nivelurile trebuie să fie conștienți de influența pe care o au diferențele de temperament în interacțiunile de la locul de muncă. A avea modestia de a admite că propriul temperament nu este singurul tip de temperament acceptabil declanșează sinergii (maximizează beneficiile ce pot fi obținute de la tipurile variate de temperament și abilități), făcând mult mai puțin probabil atacul verbal între persoane cu tipuri diferite de temperament. 3. Este foarte posibil să fiți expus la atacuri verbale dacă, intenționat sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
muncă pentru a-și „motiva” angajații, ei fac totuși uz de un limbaj plastic pentru a sublinia importanța unei sarcini, a-i îmboldi la lucru pe angajați și a instaura un sentiment de teamă care, cel puțin pe termen scurt, maximizează performanța. Asemenea oricărui șoc, înțepăturile verbale neașteptate trebuie să difere în intensitate și calitate de limbajul obișnuit care compune mesajul managerului. Limbajul piperat este suprasaturat cu formule care comunică lipsa de respect („Nu fi idiot!”), ridiculizarea („Vezi dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
livrarea la domiciliu, transportul clienților, politicile de fidelizare. Uneori sunt privilegiate mijloacele care fac mai puțin neplăcută „cumpărarea-corvoadă”: amenajarea orarelor de deschidere, formulele de credit, facilitarea accesului, reducerea timpului de așteptare la casă. Alteori se pune accentul pe ceea ce poate maximiza „cumpărarea-plăcere”: rotația rapidă a colecțiilor, prezentarea produselor, animațiile diverse, calitatea mediului, barurile și restaurantele, calitatea asortării. Odinioară focalizată pe strategiile de preț, marea desfacere începe să aducă în prim-planul priorităților sale satisfacerea clientului 8. În producție, ca și la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice situație și prin orice mijloace. În vreme ce atleții, întreprinzătorii și alți mari câștigători fac figură de noi eroi, fiecare este somat să fie superactiv și operațional în toate privințele, să-și maximizeze potențialele de formă și sănătate, de sexualitate și frumusețe. O epocă s-a încheiat; în cea care se anunță, societatea este încontinuu chemată să accepte sfidarea concurenței mondializate, consumul să ne dezvolte aptitudinile, iar indivizii să-și perfecționeze cunoștințele, deprinderile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]