1,846 matches
-
1983), „Agency problems and residual claims”, Journal of Law & Economics, Vol. 26 Feleagă, N. (2006), „Investitorii instituționali și guvernanța întreprinderii”, Economie teoretică și aplicată, Vol. 13, Nr. 10 Feleagă, N., Feleagă, L. (2006), „Guvernanța întreprinderii, pârghie indispensabilă a politicii de maximizare a bogăției acționarilor și complementele ei contemporane”, Economie teoretică și aplicată, Vol. 13, Nr. 8 Graham, J.R., Harvey, C.R. (2001), „The theory and practice of corporate finance. Evidence from the fieldǀ, Journal of Financial Economics, No. 60 Gummesson, E. (1992
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate, dar și inechitate (participarea comunității în rețele se face prin intermediul membrilor săi prosperi ce își promovează propriile interese). 2. Birocrația maximizatoare. Teoreticienii alegerii sociale (public choice) arată că birocrații vizează fie maximizarea bugetului (Niskanen, 1971), fie creșterea dimensiunilor (Tullock, 1965; Downs, 1965, 1967) sau remodelarea birourilor (Dunleavy, 1991), în fiecare dintre cazuri urmărindu-se propriile interese și avantaje (putere și status) ale birocraților, și nu interesul public. Se asumă astfel o relație
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și să consume resurse peste optimul social, devenind astfel ineficiente. Competiția între birouri este soluția pe care o avansează Tullockpentru reducerea ineficienței lor. Teoria lui Niskanen (1971) înlocuiește dimensiunea absolută a biroului cu bugetul său, afirmând că șefii agențiilor urmăresc maximizarea bugetului, asigurându-și astfel un potențial de beneficii. Birocrația este, înconcepția sa, o organizație al cărei buget este rezultatul unei alocări administrative, și nu al vânzării serviciilor. Dorința birocraților de a maximiza bugetul în condițiile asimetriei informaționale dintre ei și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
unor astfel de grupuri de presiune în economie are repercusiuni importante asupra gradului de dezvoltare economică și de bunăstare individuală. În continuare, vom încerca să arătăm modul în care grupurile de interese sunt capabile să influențeze luarea deciziilor în scopul maximizării propriilor avantaje. Comportamentul maximizator al grupurilor de interese conduce la creșterea intervenției guvernamentale și a sectorului public. Grupurile de interese ale sistemului socialist și tranzițiatc "Grupurile de interese ale sistemului socialist Și tranziția" Un exemplu de grupuri de interese restrânse
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Comportamentul maximizator al grupurilor de interese conduce la creșterea intervenției guvernamentale și a sectorului public. Grupurile de interese ale sistemului socialist și tranzițiatc "Grupurile de interese ale sistemului socialist Și tranziția" Un exemplu de grupuri de interese restrânse ce urmăreau maximizarea propriilor avantaje îl constituie grupurile de interese dominante în sistemul socialist. Grupurile de interese caracteristice sistemului socialist au fost avantajate nu numai în perioada comunistă, ci și în primele etape ale perioadei de tranziție. Grupurile apărute în contextul vechiului sistem
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
contextul vechiului sistem au beneficiat de avantaje în ceea ce privește politicile sociale (Cerkez, 2006, p. 81). În sistemul economic socialist, există negocieri atât între grupurile sociale și birocrații guvernamentali, cât și între reprezentanții diferitelor grupuri. Negocierile cu reprezentanții guvernamentali au ca scop maximizarea nivelului de resurse disponibile 3 și sunt posibile datorită asimetriei informaționale 4. Prioritizarea industriei a dus la apariția diferențelor de tratament în ceea ce privește politicile bugetare. Având în vedere importanța lor economică sporită, ramurile prioritare au fost supuse unor constrângeri bugetare slabe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
muncitorilor, creșterea sectorului este cauzată și de grupurile de presiune ale patronatelor. În România, auexistat mai multe momente în care patronatele din diferite domenii au solicitat diferite avantaje de la stat2. În cadrul interacțiunii sociale a grupurilor de presiune aflate în căutarea maximizării propriilor beneficii și a orientării politicilor publice spre nevoile lor, apare problema externalităților. Pentru ca la nivelul acțiunii grupurilor să nu apară probleme legate de costurile acțiunilor sociale ale atingerii intereselor, se impune ca externalitățile acțiunii de grup să fie internalizate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
teoreticienilor alegerii publice și pe cele ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării propriilor avantaje în urma interacțiunilor sociale, birocrații beneficiază de faptul că dețin monopolul informațional în ceea ce privește activitatea propriului birou și costurile de desfășurare a acesteia. Comportamentul maximizator al birocraților este posibil datorită tentației oficialilor de a distorsiona informația transmisă către superiori sau
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
asemenea, în momentul în care trebuie să aleagă între politici asemănătoare, oficialii vor urmări întotdeauna rezultatele care să corespundă propriilor interese (Downs, 1967, pp. 77-78). Teoria alegerii publice (Niskanen, 1971; Tullock, 1997) afirmă că principalele scopuri ale birocrației guvernamentale sunt maximizarea bugetului și creșterea importanței biroului. Comportamentul maximizator al birocratului este asociat cu tendința de creștere a bugetului biroului său. În cazul maximizării bugetelor, apare tentația furnizării unei cantități de output care să o depășească pe cea necesară pe piață. Niskanen
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
1967, pp. 77-78). Teoria alegerii publice (Niskanen, 1971; Tullock, 1997) afirmă că principalele scopuri ale birocrației guvernamentale sunt maximizarea bugetului și creșterea importanței biroului. Comportamentul maximizator al birocratului este asociat cu tendința de creștere a bugetului biroului său. În cazul maximizării bugetelor, apare tentația furnizării unei cantități de output care să o depășească pe cea necesară pe piață. Niskanen (1994, p. 273) susține că, în cazul adoptării unui comportament oportunist, avem de-a face cu niveluri ale bugetului și ale outputului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cerere și ofertă. Conform lui Lane (1995, p. 64), determinarea relației optime dintre output și buget în funcție de cerere și ofertă este greu derealizat atât timp cât rezultatele birourilor nu pot fi evaluate, iar raportul dintre cerere și ofertă e dificil de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de extinderea sa și de obținerea unei cote cât mai mari din bugetul național. De asemenea, Dunleavy și O’Leary (2002, p. 111) susțin că, în instituțiile guvernamentale, bunăstarea birocratului este legată mai degrabă de creșterea bugetului decât de profitabilitate. Maximizarea bugetului agenției guvernamentale îi aduce beneficii private birocratului interesat de maximizarea propriei utilități. Creșterea bugetului agenției face posibile creșterea numărului de locuri de muncă pentru oficialitățile guvernamentale, îmbunătățirea posibilităților de promovare în interiorul birocrației, creșterea cererii pentru serviciile agențiilor, mărirea prestigiului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
din bugetul național. De asemenea, Dunleavy și O’Leary (2002, p. 111) susțin că, în instituțiile guvernamentale, bunăstarea birocratului este legată mai degrabă de creșterea bugetului decât de profitabilitate. Maximizarea bugetului agenției guvernamentale îi aduce beneficii private birocratului interesat de maximizarea propriei utilități. Creșterea bugetului agenției face posibile creșterea numărului de locuri de muncă pentru oficialitățile guvernamentale, îmbunătățirea posibilităților de promovare în interiorul birocrației, creșterea cererii pentru serviciile agențiilor, mărirea prestigiului și a posibilităților de patronaj 2 (Dunleavy și O’Leary, 2002
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Creșterea bugetului agenției face posibile creșterea numărului de locuri de muncă pentru oficialitățile guvernamentale, îmbunătățirea posibilităților de promovare în interiorul birocrației, creșterea cererii pentru serviciile agențiilor, mărirea prestigiului și a posibilităților de patronaj 2 (Dunleavy și O’Leary, 2002, p. 111). Maximizarea bugetului conduce la creșterea dimensiunii agenției guvernamentale și la tendința sa de a-și extinde atribuțiile. Legea lui Parkinson privind birocrația arată că nu există legătură între cantitatea de muncă ce trebuie prestată și personalul alocat pentru această activitate; personalul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de angajați (apud Rothbard, 1995, p. 12). Dunleavy (1985) critică perspectiva asupra comportamentului birocratului ca maximizator de buget. În cadrul birocrației apar probleme de acțiune colectivă care influențează strategiile comportamentale ale actorilor. Diferite categorii de birocrați valorizează diferit beneficiile rezultate în urma maximizării bugetului. Dunleavy (1985, pp. 300-301) arată că, în tipuri diverse de agenții, există diferențe în privința măsurii în care maximizarea bugetului definește funcția de utilitate a birocratului. Maximizarea funcției de utilitate a birocratului poate depinde doar de o parte a bugetului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
birocrației apar probleme de acțiune colectivă care influențează strategiile comportamentale ale actorilor. Diferite categorii de birocrați valorizează diferit beneficiile rezultate în urma maximizării bugetului. Dunleavy (1985, pp. 300-301) arată că, în tipuri diverse de agenții, există diferențe în privința măsurii în care maximizarea bugetului definește funcția de utilitate a birocratului. Maximizarea funcției de utilitate a birocratului poate depinde doar de o parte a bugetului disponibil. Maximizarea bugetului va evolua până la un nivel optim intern al organizației, definit de raportul dintre nivelul creșterii bugetare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
strategiile comportamentale ale actorilor. Diferite categorii de birocrați valorizează diferit beneficiile rezultate în urma maximizării bugetului. Dunleavy (1985, pp. 300-301) arată că, în tipuri diverse de agenții, există diferențe în privința măsurii în care maximizarea bugetului definește funcția de utilitate a birocratului. Maximizarea funcției de utilitate a birocratului poate depinde doar de o parte a bugetului disponibil. Maximizarea bugetului va evolua până la un nivel optim intern al organizației, definit de raportul dintre nivelul creșterii bugetare și costurile asociate acestei acțiuni. Dificultatea de a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Dunleavy (1985, pp. 300-301) arată că, în tipuri diverse de agenții, există diferențe în privința măsurii în care maximizarea bugetului definește funcția de utilitate a birocratului. Maximizarea funcției de utilitate a birocratului poate depinde doar de o parte a bugetului disponibil. Maximizarea bugetului va evolua până la un nivel optim intern al organizației, definit de raportul dintre nivelul creșterii bugetare și costurile asociate acestei acțiuni. Dificultatea de a adopta o strategie comportamentală de maximizare a bugetului constă în preferințele indivizilor privind componente diferite
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
poate depinde doar de o parte a bugetului disponibil. Maximizarea bugetului va evolua până la un nivel optim intern al organizației, definit de raportul dintre nivelul creșterii bugetare și costurile asociate acestei acțiuni. Dificultatea de a adopta o strategie comportamentală de maximizare a bugetului constă în preferințele indivizilor privind componente diferite ale bugetelor. Dunleavy (1985, pp. 306-307) identifică trei tipuri de componente bugetare în funcție de care diferă beneficiile maximizării. Cele trei tipuri de bugete sunt: 1. bugetul de programe al organizației - este reprezentat
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
bugetare și costurile asociate acestei acțiuni. Dificultatea de a adopta o strategie comportamentală de maximizare a bugetului constă în preferințele indivizilor privind componente diferite ale bugetelor. Dunleavy (1985, pp. 306-307) identifică trei tipuri de componente bugetare în funcție de care diferă beneficiile maximizării. Cele trei tipuri de bugete sunt: 1. bugetul de programe al organizației - este reprezentat de toate cheltuielile asupra cărora se exercită supraveghere și control, chiar dacă părți mari din total sunt transferate către alte agenții ale sectorului public pentru implementare; 2
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și controlate de agenție, atât timp cât finanțarea vine din sectorul public; 3. bugetul de bază - reprezintă acele părți ale bugetului alocate pentrucheltuielile de menținere a operațiunilor biroului. Birocrații de la nivelul mediu și cel inferior ale organizației vor fi interesați de posibilitatea maximizării bugetului de bază, în timp ce birocrații de la vârful organizației sunt interesați de posibilitatea maximizării bugetului biroului. Bugetul de bază este cel ce poate oferi avantajele individuale pe care le doresc angajații, în timp ce bugetul de programe și bugetul biroului reprezintă posibilitatea extinderii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
bază - reprezintă acele părți ale bugetului alocate pentrucheltuielile de menținere a operațiunilor biroului. Birocrații de la nivelul mediu și cel inferior ale organizației vor fi interesați de posibilitatea maximizării bugetului de bază, în timp ce birocrații de la vârful organizației sunt interesați de posibilitatea maximizării bugetului biroului. Bugetul de bază este cel ce poate oferi avantajele individuale pe care le doresc angajații, în timp ce bugetul de programe și bugetul biroului reprezintă posibilitatea extinderii influenței celor de la vârf. Preferințele celor de la bază pentru creșterile bugetului de bază
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
utilitate pecuniare sunt valorizate mai mult de aceștia decât de cei de la vârf. Odată cu creșterea în rang, funcțiile de utilitate se mută spre status, prestigiu, patronaj și influență (Dunleavy, 1985, p. 320). Având în vedere dificultățile întâmpinate în procesul de maximizare a bugetului, birocrații vor acționa pentru a-șisatisface alte tipuri de preferințe. Dunleavy susține că strategia comportamentală a birocratului maximizator de utilitate se va orienta către remodelarea biroului (1985, p. 327). Remodelarea biroului constă în încercarea de a aduce biroul cât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rațional, la fel ca în relațiile de tip economic, își urmează propriile preferințe și în relațiile pe care le are în cadrul unor activități politice sau administrative (Buchanan și Tullock, 1962). Actorul rațional urmărește în aceste relații, asemenea comportamentului pe piață, maximizarea profitului prin intermediul alegerilor pe care le face. Astfel,indiferent de contextul acțiunilor sale, el este interesat să atingă o stare considerată mai bună decât cea în care se afla înainte de efectuarea alegerii. Având în vedere această presupoziție referitoare la comportamentul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
dintre știință și tehnică: "Dezvoltarea prin cercetare face loc cercetării pentru dezvoltare"174. După părerea sa, "știința și tehnica s-au văzut aservite economiei capitaliste de piață" și s-au pus în serviciul "imperativului categoric al societății industriale și post-industriale: maximizarea producției, a consumului și a informației pentru a acumula mereu mai mult capital pentru a maximiza și mai mult producția, consumul și informația". Jacques Robin constată existența unei formidabile deturnări a științei în serviciul puterii, dar, dacă semnalează pericolele tehnologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]