2,223 matches
-
Constantinescu. Publicația își propune „ridicarea vieții intelectuale deasupra nivelului comun în acest singuratec și depărtat colț al țării”, apelând la contribuția tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii”, „Note și reflexii”, „Portrete”, „Însemnări”. În primul număr este reluat din „Revista idealistă” un medalion dedicat lui I. Păun-Pincio, iar Stelian I. Constantinescu îl evocă pe Raicu Ionescu-Rion. Colaborează cu versuri Cincinat Pavelescu (Din exil), Volbură Poiană, Octav Moșescu, Radu Cosmin, I. C. Vissarion, Olimpia Teodoru (Olteo), iar cu proză și articole Stelian I. Constantinescu (un
FARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
obiectiv și imparțial” al revistei este dat, după afirmația redacției, de articolele cu un caracter de „satiră informativă”. De fapt, ponderea literaturii este destul de mică și se reduce la câteva cronici literare semnate de Ion Pas, dintre care se reține medalionul Heinrich Mann, la unele cronici dramatice, la „Colțul femeii”, redactat de Elisabetha Mănescu, unde este inserată o prezentare a lui Rabindranath Tagore, aflat în vizită în România. Aici Virgiliu Athanase Mănescu își publică proza și versurile, iar lui O. Goga
FARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286964_a_288293]
-
mare pondere. Cultul lui Goga este întreținut prin reproducerea frecventă a versurilor sale. Sunt prezenți cu poezie Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Geo Dumitrescu, Ernest Verzea, Constantin Almăjanu, Nicolae Balotă ș.a. Semnează articole Nuși Tulliu, G.M. Ivanov, V.P. Râmniceanu. Revista găzduiește medalioane dedicate unor personalități (Octavian Goga, Titu Maiorescu, Ștefan Luchian). În articolul intitulat Amintiri de la „Convorbiri critice”, Florian Cristescu evocă întâlnirile literare patronate de Mihail Dragomirescu. Sunt recenzate Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu, Amândoi de Liviu Rebreanu, Cetatea cu duhuri
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
muiat într-o lacrimă, un zbor grăbit deasupra lucrurilor mici pentru a se ridica apoi la idei generale”. Totuși, un impresionism integral și absolvit de orice intruziune a vreunei ideologii se dovedește impracticabil. În textele trimise de la Paris „Convorbirilor critice” - medalioane, siluete și figurine „cu evidente intenții de realizare artistică” - se vedeau la tânărul L. influențe, franc recunoscute ulterior, din Émile Faguet, din Anatole France și, mai puțin, din Jules Lemaître, adică de la așa-zișii impresioniști. Dezbaterea se ducea între câțiva
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul și opera, T, 1983, 6; [Centenarul Onisifor Ghibu], „Romanian Review”, 1983, 10; Traian Vedinaș, Onisifor Ghibu, Cluj-Napoca, 1983; Bârsănescu, Medalioane, 107-111; Țepelea, Opțiuni, 47-54; Alex. Ștefănescu, Scene din viața scriitorilor, RL, 1991, 20; Mircea Popa, Onisifor Ghibu - memorialistul, ST, 1991, 5-7; Al. Cistelecan, Oameni și fapte, VTRA, 1991, 8; Radu Voinescu, Exemplul dascălului, RL, 1992, 31; Valeriu Râpeanu, Onisifor Ghibu
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
gazetărești, de cronicar de spectacol. Lucrarea nu procedează la structurări tematice, pe direcții stilistice definitorii, care să îmbine sociologia cu estetica și tematismul cu evoluția formelor spectacologice, astfel încât să se vadă liniile de forță, mutațiile și demarcațiile genului, dar înserierea medalioanelor, de la Lucian Blaga și Dan Botta la Valentin Nicolau, Alina Mungiu și Horia Gârbea, de la Aurel Baranga și Alexandru Mirodan la D. R. Popescu, Romulus Guga și Matei Vișniec oferă o panoramă impresionantă. SCRIERI: Orașul fără somn, Cluj-Napoca, 1978; Alecsandri
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
montajul de film, dar contactul cu cinematografia, ca și preocupările dramaturgice sunt de scurtă durată și fără urmări. Proza de început semnată de G. pare direct influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Lucian Blaga. Revista dedică un număr special lui Ioan Slavici (12/1935). Chiar dacă spațiul ocupat de literatură rămâne considerabil, H. acordă o mare însemnătate și altor domenii, în ultimii săi ani de apariție textele cu profil extraliterar devenind chiar predominante. Medalioanele incluse în rubrica „Figuri arădene”, consacrată unor personalități din partea locului, studiile istoriografice cu substrat antirevizionist, semnate, între alții, de Isaia Tolan, Octavian Lupaș, Gh. Ciuhandu, ca și anchetele sociologice cu tematică zonală sunt o confirmare a spiritului regionalist al publicației
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
autorul comentariului Pleacă și Maniu, G. Rotică al portretului Ion Grămadă, Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparține evocarea De ziua Anului Nou, elogiul Femeile noastre în război poartă semnătura reginei Maria, iar E. Lovinescu are în fiecare număr relatări, reflecții morale sau medalioane: Intrarea triumfală a Regelui în capitală, Pe spada de onoare a lui Berthelot, Unirea tuturor românilor, Regina, Generalul Averescu, Linia Siretului, Carpații etc. Rubrica „Documentele vremei”, grupând mărturii documentare sau consemnări de evenimente, este susținută de N. Davidescu (Amintiri din
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
Liviu Papadima, Florin Iaru). Din 1975 titlul se schimbă în „Limba și literatura română”, cu subtitlul „Revistă trimestrială pentru elevi”. Noua redacție, menționată în numărul 1/1978, este alcătuită din Ion Hangiu, redactor-șef, Mircea Anghelescu și Mircea Frânculescu, redactori. Medalioane critice, analize literare și contribuții documentare semnează G.G. Ursu, Florin Mihăilescu, Al. Dima ( G. Călinescu estetician), Al. Balaci (Francesco Petrarca), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Tudor Vianu), D. Murărașu (Liviu Rebreanu), D. Micu (St.O. Iosif. Un veac de la naștere), Al. Săndulescu, Liviu
LIMBA SI LITERATURA PENTRU ELEVI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287814_a_289143]
-
I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu, G. Millian-Maximin, C. Săteanu și proză scurtă de Vasile Pop, Mihail Mora, V. Scânteie, Emil Gârleanu, A. Nora, accentul cade pe mișcarea teatrală din București (cronici dramatice, interviuri, medalioane dedicate actorilor). Un loc aparte îl ocupă publicitatea și comentariile referitoare la Compania Dramatică Davila, care își deschide porțile la 12 septembrie 1909 cu reprezentarea piesei Stane de piatră de Hermann Sudermann. Apar fragmente din piesele Măgarul lui Buridan de
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
Cantilli, Al. Bogdan-Pitești. Al. Macedonski continuă seria demonstrațiilor de versificație începută în „Literatorul” cu Pe lacul de Garda. Revista se situează în continuarea „Literatorului” și prin atacurile violente la adresa lui Titu Maiorescu, G. Coșbuc și C. Dobrogeanu-Gherea. Macedonski îi consacră un medalion lui Gr. H. Grandea, socotindu-l „trăsătura de unire” dintre clasicismul nostru și modernitate. Articolul Literatura modernă, semnat Marțial (Al. Macedonski), apreciază că rafinamentul, complexitatea de simțiri, caracteristice sensibilității moderne, duc în poezie la complicație artificială și la prețiozitate și
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
Arghezi) printre simboliști și D. Anghel la independenți. Petru Vulcan propune, în 1899, critica operelor reprezentative ale secolului al XIX-lea și alcătuirea unor bibliografii. În cadrul acestui program se tipărește un studiu al lui A.D. Xenopol, Mișcarea literară de la 1822-1848, medalioane dedicate lui N. Nicoleanu, Al. Macedonski, V. A. Urechia. Cu toate acestea, critica literară e slab reprezentată. În R.p. apar traduceri din Byron, André Chénier, Henri Murger, Heine, Poe (Corbul, Morella), Giovanni Verga. Din 1899 spațiul acordat literaturii se micșorează
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
Remus Luca. De fapt, încă din primele numere, poeții promovați au fost cei considerați „luptători” sau „sociali”: Magda Isanos, Emil Isac, Nina Cassian, Aurel Baranga, Dumitru Micu, Ilarie Voronca, Mihu Dragomir, Ion Frunzetti, Scarlat Callimachi, Veronica Porumbacu ș.a. În afara micilor medalioane literare de prezentare a poeților prezenți în revistă, Savin Bratu semnează un articol intitulat Orizontul poetic al lui D. Th. Neculuță. La rubrica „Proză” Marin Preda se distinge cu schița Salcâmul, comentată ca oferind „conturarea unei forțe epice cu totul
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
culegerea și studierea creației populare: Petre Ispirescu, D. Stăncescu, S. Fl. Marian, G. I. Pitiș, Pericle Papahagi publică folclor, iar Hasdeu, Lazăr Șăineanu, Ionnescu-Gion ș.a. scriu despre basm. Caracteristică este prezența în fiecare număr a unui studiu sau a unui medalion în care se evocă o personalitate a literaturii române, de la Dosoftei la Titu Maiorescu. O serie de portrete, vioaie, pitorești, poartă semnăturile lui G. I. Ionnescu-Gion, Delavrancea, N. Țincu, iar câteva studii substanțiale aparțin lui N. Iorga, G. Dem. Teodorescu
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
I.U. Soricu, Corneliu Moldovanu, D. Nanu, V. Grivase, Teodor Murășanu, din 1909 Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, T. Papazissu, Aron Cotruș (Din adânc, Nocturnă). În numărul 1/1911, cu ocazia festivităților Astrei la jubileul de cincizeci de ani, apare un medalion Iacob Mureșianu. Mihail Strajanu scrie articolul Simbolismul decadent, iar lui D. Nanu îi aparțin însemnările intitulate Anonimii în critică. Rubrici permanente vor fi „Cronica politică”, „Cronica literară” și „Reviste”. Chiar din primul număr, ocupându-se de „Cronica literară”, Luca Rusu
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
dar a reușit să adune în jurul ei câțiva colaboratori de seamă. Printre aceștia se numără profesorii C. Rădulescu-Motru (Filosofia românească) și D. Gusti (Necesitatea culturii sociale și politice în Universitate). Studentul Mircea Eliade e semnatarul mai multor recenzii, al unui medalion critic despre Ionel Teodoreanu, prozator în care vede „un amestec ciudat de Proust și Sadoveanu”, ca și al articolului intitulat Sinteza istorică a d-lui Iorga, cu aprecieri destul de puțin favorabile savantului. Lui Petru Comarnescu îi aparține eseul Reîntoarcerea la
REVISTA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289270_a_290599]
-
precum și piesa într-un act Noaptea Învierii de Mircea Mărcoi și Gheorghe Baiculescu, inclusă în suplimentul „Biblioteca «Revista vremii»”. Cea mai substanțială este secțiunea critică, unde, în afara cronicilor și recenziilor lui G. Prim, I. Argintescu, Silviu Damian, sunt de menționat medalioanele consacrate de Ghiță Popescu lui Panait Istrati și lui C. Stere și mai ales contribuțiile de istorie literară ale lui G. G. Ursu, care scrie despre Emil Gârleanu, Al. Epure (cercetător al începuturilor literare ale lui G. Ibrăileanu) ori intervențiile
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
Sub titlul Un mare critic român, I. Brezoiu comentează activitatea lui Al. Busuioceanu și analizează lirica bacoviană (Poetul Bacovia), în vreme ce V. Petrovici scrie despre „artă și moral.” De reținut e și portretul Paul Zarifopol, schițat de Radu P. Niculescu. Un medalion Henrik Ibsen este urmat de analiza piesei Nora, sub semnătura Moh. Cara Ali. În foileton, Dimităr Petrof traduce din bulgară Strein de Fani Popova Mutafova. Alți colaboratori: C. Pavel, Eugen Cealâc, B. Jordan. D.B.
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
de la țară, Reinhard Strecker se ocupă de jubileul lui Richard Wagner, se analizează activitatea de compozitor și dirijor a lui Gh. Dima. Neobositul Horia Petra-Petrescu mai publică textul conferinței Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, un medalion St. O. Iosif și Câteva amintiri, urmat de un alt medalion, Ilarie Chendi. Sunt de reținut și un articol al lui Radu Negură, Teatrul nostru, fragmentele intitulate Din vorbirile lui Iosif Vulcan (Progresul nostru cultural până în 1884), făcând parte dintr-
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
se analizează activitatea de compozitor și dirijor a lui Gh. Dima. Neobositul Horia Petra-Petrescu mai publică textul conferinței Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, un medalion St. O. Iosif și Câteva amintiri, urmat de un alt medalion, Ilarie Chendi. Sunt de reținut și un articol al lui Radu Negură, Teatrul nostru, fragmentele intitulate Din vorbirile lui Iosif Vulcan (Progresul nostru cultural până în 1884), făcând parte dintr-un volum a cărui apariție e anunțată pentru anul 1914, precum și
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
Chendi. Sunt de reținut și un articol al lui Radu Negură, Teatrul nostru, fragmentele intitulate Din vorbirile lui Iosif Vulcan (Progresul nostru cultural până în 1884), făcând parte dintr-un volum a cărui apariție e anunțată pentru anul 1914, precum și un medalion Otto Ludwig. De reținut sunt și Știința, religia și arta - un discurs al prelatului Miron Cristea, Teatrul și cinematograful de Gligore Ion și Regizorul viitorului - o traducere după Gordon Craig. Un repertoriu intitulat Piesele teatrale originale cari au apărut în
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
și demonstrând că „și o femeie e capabilă să întreție ea singură o revistă și încă în toată gama literaturii”. Rubrici prezente intermitent: „Gânduri”, „Păreri”, „Știri feministe”, „Literatura feminină”. Semnează versuri Adela Xenopol și Virginia Micle Gruber. Meritorii sunt și medalioanele cu care se deschide fiecare număr, consacrate diverselor personalități feminine ale lumii românești, precum Maria Rosnovanu, Cornelia Emilian, Agatha Bârsescu și Maria Slătineanu. Pot fi citite și câteva note de curs, extrase din lecții care fuseseră predate la Collège de
ROMANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
e întărită prin alte intervenții, precum acelea semnate de I. Al. Bran-Lemeny (Problema artei, Religie și artă) și Ion Focșeneanu (Neoromantism sau neoclasicism?). La rubrica „Poezii originale” se impun atenției G. Bacovia (Pantofi, Toamnă, Psalm) și Emil Isac (Vară, Cântare, Medalion). Li se alătură George Voevidca, Alexandru Călinescu, Ștefan Stănescu, Pavel Nedelcu, G. Șt. Cazacu, Ion Iordache, Mia Cerna (Maria Florescu), Lucian Costin, Ecaterina Pitiș, Dumitru Olariu și Cincinat Pavelescu (Sonet) ș.a. Proza aparține lui Ion Focșeneanu, George Acsinteanu, Miei Cerna
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
lui Baudelaire, Verlaine, Ady Endre, Kácso Sándor, A. V. Kolțov, H. Zillich, Heine, Rilke, Egon Hayek ș.a. G. M. Ivanov tălmăcește fragmente de proză din opera lui Mihail Zoșcenko și A. K. Kuprin, iar Radu Prișcu schițe de Cehov. Un medalion Frédéric Mistral poartă semnătura Ion Focșeneanu, un grupaj de versuri ale aceluiași poet traducând Al. Iacobescu. Rubricile „Recenzii”, „Note și ecouri” semnalează și analizează apariții din literatura română și străină, precum ediția a treia din Plumb de G. Bacovia, Darurile
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]