3,630 matches
-
HIF). Aceștia sunt inactivați prin hidroxilare și apoi sunt digerați în proteosomi în prezența oxigenului. Lipsa acestuia le crește concentrația, și prin efect autocrin stimulează secreția de eritropoetină. Eritopoetina se cuplează cu receptorul pentru eritropoetină (EpoR) de pe suprafața celulelor precursoare medulare este un peptid de 66 kDa, membru al familiei de receptori pentru citokine. Receptorul este cuplat cu tirozin-kinaza, și activează pe calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
activează pe calea JAK2 mai multe căi intracelulare, printre care kinaza Ras/MAP kinase, IP3-kinaza și factorii transcripționali din familia STAT. Acest receptor poate fi de asemeni găsit și pe un mare număr de alte tipuri celulare, ce includ celule medulare, limfocite, neuroni periferici și centrali. Eritropoetina ajută la proliferarea și supraviețuirea unui mare număr de celule non-eritroide, printre care celulele de neovascularizație, creier, ovar, oviduct, uter și testicule. 29. Excreția non-renală Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cerebrale, a localizării lor, s-a intensificat în sec. XIX și unii dintre cei mai mari neurologi își continuă activitatea în sec. XX. Așa sunt: Jean Marie Charcot (1867 - 1936) elevul neuropatologului Duchenne de Boulogne și cel care aprofundează localizările medulare, scleroza în plăci, afecțiunile cortexului, ale trunchiului cerebral, nervilor, mușchilor periferici, isteriei dar și crizele hepatice, reumatismele cronice (poliartrite, artroze degenerative etc.) devenind una din personalitățile complexe ale medicinei franceze și creierul școlii de la Salpétrière; Pierre Janet (1859 - 1947), fondator
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
A. Jianu și A. Moruzi au delimitat neurochirurgia din cadrul chirurgiei generale la Iași. La București neurochirurgia a fost ilustrată de Dimitri Bagdazar (1893 - 1946), elevul lui Cushing, care pune bazele învățământului de specialitate. Cercetările sale abordează prioritar tumorile cerebrale și medulare. Creatorul școlii oftalmologice românești este Nicolae Manolescu (1850 - 1910) urmat de Dimitrie Manolescu și Dimitrie Michail. D. Manolescu a format generații de oftalmologi între care I. Păcuraru și P. Vancea. Preocupările acestora au fost orientate în special asupra trahomului și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în cel de al doilea predomină în anumite sectoare ale nevraxului, cu localizare specifică pentru nucleii de origine ai simpaticului și parasimpaticului. Spre deosebire de centrii simpatici, localizați în coloana inter-mediolaterală a măduvei dorsolombare, nucleii parasimpatici au sediu craniosacrat. De la nivelul centrilor medulari pornesc căile eferente motorii formate dintr-un singur neuron în cazul fibrelor somatice și din doi neuroni în cazul căii vegetative. Aceștia din urmă se articulează extranevraxial fie în ganglionii latero- sau prevertebrali, fie în plexurile ganglionare situate la diferite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sfera de acțiune a simpaticului este mult mai largă decât cea a parasimpaticului. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intranevraxiali și organele subordonate acestora, cât și de centri reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Mediația chimică este asigurată de acetilcolină în cazul fibrelor simpatice preganglionare și de către noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta parasimpatică constă în fibre preganglionare cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp porțiunea cea mai înalt diferențiată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formației reticulate prezintă o cale descendentă, facilitatorie, dispusă dorsolateral în continuarea celei mezencefalice și o alta, inhibitorie, situată în regiunea ventromediană a rombencefalului. Cele două căi ale sistemului reticulat descendent exercită, după caz, efecte activante sau frenatoare asupra reflexelor somato-vegetative medulare. Aferentele proprioceptive sosite de la nivelul musculaturii striate, de exemplu, determină prin fibrele reticulospinale de tip gamma, modificarea reactivității neuronilor motori alfa față de diverșii stimuli excitatori (fig. 11). Majoritatea căilor aferente și eferente ale formației reticulate sunt plurisinaptice. Datorită acestui fapt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcțiilor somato-vegetative cum sunt motricitatea, starea de veghe și somn etc. Rolul centrilor organo-vegetativi din diferitele segmente ale formației reticulate în reglarea și coordonarea funcțiilor viscerale, va fi reluat ulterior, la capitolul reglărilor organo-vegetative. I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.2.1.6. Componenta vegetativă medulară Ca și trunchiul cerebral, măduva spinării conține numeroase structuri vegetative cu rol fie de conducere, fie de centri organo-vegetativi reflecși. Spre deosebire de căile de conducere, care sunt comune cu ale sensibilității somatice, centrii vegetativi medulari se găsesc de o parte și de alta a canalului ependimar atât în pars intermedia, cât și în tractusul intermediolateral al măduvei dorsolombare și sacrate. Cele două coloane de celule vegetative sunt unite transversal prin celulele intercalate Laruelle. La nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dorsolombar și parasimpaticului sacrat, măduva spinării conține un număr important de centri și nuclei vegetativi cu funcții specializate. Dintre aceștia fac parte, în primul rând, centrul midriatic sau pupilodilatator (ciliospinal Rurge), cu sediul în măduva dorsală (C8-D2) și centrul respirator medular, ce funcționează numai la copil puțin după naștere, situat între D3-D5. Centrii teritoriului visceral supradiafragmatic se găsesc în măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior. Centrii viscerali subdiafragmatici corespund segmentelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motor visceral, axonul său mielinizat se articulează sinaptic cu 15-20 de neuroni postganglionari, permițând difuzarea efectelor viscerale mai evidentă în teritoriul simpatic. Al doilea neuron, postganglionar, este nemielinizat și situat în ganglionii lanțului latero- sau previscerali și intramurali. Fibrele simpatice medulare ajung la ganglionii respectivi prin ramuri comunicante albe distribuindu-se viscerelor și glandelor din teritoriul somatic și visceral de la cap, gât, torace, abdomen și arterelor membrelor. Pentru sistemul nervos parasimpatic, fibrele se alătură unor nervi cranieni până la ganglionii previscerali ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
previscerali ai capului și gâtului, iar fibrele plexului sacrat se distribuie viscerelor pelvine. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intraaxiali și organele subordonate acestora, cât și de centrii reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Ganglionii vegetativi simpatici sunt reprezentați de lanțul simpatic laterovertebral alcătuit din ganglionii dispuși metameric de o parte și de alta a coloanei vertebrale și conectați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Excepție fac doar fibrele simpatice de pe traiectul marelui splanhnic, care inervează medulosuprarenala și care, deși sunt preganglionare, merg direct la glandă. Primii doi ganglioni cervicali și ultimii ganglioni lombosacrați, neavând ramuri comunicante albe proprii, primesc fibre preganglionare de la centrii vegetativi medulari prin cordonul intermediar al simpaticului laterovertebral din regiunea respectivă. La rândul lor, filetele postganglionare se distribuie fie viscerelor, fie organelor vieții de relație, prin intermediul ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzitiv. Participarea lor la reglarea neuroreflexă a principalelor funcții vegetative va fi discutată ulterior. I.2.1.19. Parasimpaticul sacrat Este format din centri și fibre vegetative eferente cu sediul în regiunea sacrată. Fibrele preganglionare, plecate de la nivelul centrilor parasimpatici medulari (S2-S4), din coloana în torsadă Laruelle, situată la unirea cornului anterior cu comisura cenușie a măduvei și cuprinsă între cel de al V-lea segment lombar și conul terminal, ajung la organele pelviperineale pe două căi distincte: a) unele descind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numai în cazuri patologice. Cu toate acestea, aferentele viscerale joacă un rol deosebit în reacțiile normale și patologice de reglare, integrare și coordonare somatovegetativă. Întreruperea lor la diferite niveluri prin mijloace farmacologice aduce de altfel mari servicii terapeutice. La nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
țintele lor, iar maturarea apare dependentă de comunicarea realizată între terminațiile nervoase și țintă. Mecanismul formării și menținerii conexiunilor sinaptice centrale și periferice constituie obiectul unui mare număr de cercetări experimentale. S-a precizat printre altele că supraviețuirea neuronilor motori medulari depinde de activitatea mușchilor inervați de către neuronii respectivi și că supraviețuirea altor tipuri de neuroni (senzitivi, vegetativi, corticali, reticulari etc.) este dependentă de prezența factorilor de creștere, ca NGF (Levi-Montalcini, 1972), neutrofinei, factorilor neurotrofici NGF-like, factorului neurotrofic derivat de creier
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
musculare sub formă de punți intercelulare în vederea transmiterii mesajelor vegetative din aproape în aproape la întreaga musculatură gastrointestinală și declanșării răspunsului său unitar. În modul acesta, căile sensibilității specifice și nespecifice generale pot declanșa acte reflexe organo-vegetative cu sediu ganglionar, medular, cerebral. În afara modalității neuroreflexe de activare sau inhibare a centrilor organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau de hipertensiunea intracraniană, se însoțește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nucleii reticulați talamici și a proiecta difuz mesajele interoceptive pe întreaga suprafață a scoarței cerebrale. Datorită acestui fapt, stimularea receptorilor viscerali determină potențiale evocate simultan în diferite arii corticale. Fibrele căii aferente interoceptive care au făcut sinapsă cu neuronii medulari exteroceptivi vor transmite informațiile preluate de la viscere spre scoarța cerebrală pe calea specifică spino-talamo-corticală laterală a sensibilității termo-algezice. Întrucât fibrele senzitive cutanate și viscerale converg spre aceiași neuroni ai căii aferente spinotalamice, durerea viscerală va fi resimțită și într-un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sale, hipo- și hiperamfotonie. La mamifere și om predomină ca factor activ tonusul simpatico-adrenergic cardiac și vascular, dublat de tonusul cardiac vagal. Referitor la factorii de întreținere a tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca factor activ tonusul simpatico-adrenergic cardiac și vascular, dublat de tonusul cardiac vagal. Referitor la factorii de întreținere a tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența unei stări de tonus a centrilor vasomotori medulari. La vertebratele inferioare, ganglionii simpatici sunt și ei prevăzuți cu autonomie și tonus, proprietăți preluate la mamifere de centrii cerebrospinali. Conceptul de vagotonie și simpaticotonie, deși a intrat în practica curentă, conține suficiente necunoscute. II.2. REGLAREA CIRCULAȚIEI Ion HAULICĂ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-ului negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea lor cu atropină produce tahicardie. La rândul său, simpaticul controlează atât activitatea ritmică cardiacă, cât și a întregului sistem vascular. Căile simpatice plecate de la nivelul primelor 5-6 segmente medulare toracice se articulează sinaptic cu neuronii postganglionari simpatici în ganglionii cervico-dorsali de la care pleacă fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și inferior, distribuindu-se atât sistemului excitoconductor, cât și fibrelor contractile miocardice. Eliberarea noradrenalinei depinde atât de frecvența descărcărilor simpatice (5-20
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași neuron. Reacțiile neuroreflexe capilaromotorii locale sunt, ca și restul căilor vegetative eferente, sub controlul permanent al centrilor vasomotori bulbari și medulari, al căror tonus este la rândul său, întreținut de centrii cortico-subcorticali diencefalici. De aici, reacțiile vasomotorii de origine centrală psihoafectivă de tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și gâtului din timpul emoțiilor puternice etc. Spre deosebire de reglarea neurovegetativă de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
indirect, prin releul hipotalamic și bulbar. De menționat că majoritatea influențelor nervoase centrale se exercită prin intermediul cordoanelor simpatice intermedio-laterale și al centrilor vasomotori din măduva spinării. Șocul spinal, produs de secțiunea măduvei la nivelul lui C7, demonstrează participarea centrilor vasomotori medulari la menținerea tonusului vascular, în general, și la producerea reacțiilor vasomotorii segmentare, în particular. Excesul de H+ și CO2, dublat de deficitul de O2, activează centrii vasomotori, favorizând apariția undelor de ordinul al 3-lea (vasomotorii) pe curba presională sanguină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]