2,962 matches
-
sub tălpi tăciuni când mai citesc azi într-o carte îmi fură ochii un verset în lume toate sunt deșarte dar orice zi e un reset și-atunci când viața n-are miez încearcă să te relaxezi c-un marș de melc în fa diez că tot ce-ai strâns îndată pierzi Referință Bibliografică: în lume toate sunt deșarte / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile
ÎN LUME TOATE SUNT DEŞARTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355737_a_357066]
-
să-mi închid ferestrele inimii, dar îmi părea nedeslușit orice cuvânt când auzul îmi alunecă foarte încet pe sunete și Tu acordai cerul cu o săgeată de senin și eu nu izbuteam urechea s-o anin ci doar priveam cum melci glisează nevinovați pe trotuar, căutând să-și scape viața, sub cochilii de speranță în zadar ----------------------------------------- Sergiu SAVA Cluj-Napoca 15 iunie 2013 Referință Bibliografică: Sergiu SAVA - POEME ANONIME / Sergiu Sava : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 899, Anul III, 17 iunie
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
doare gândul despărțirii Viață, sunt mai bătrân decât cuvântul înghițit de tăcerea ta Dar ce să-i faci, dacă inima-mi păcătoasă nu te vrea! Sunt doar o picătură pe frunza toamnei reci De-acum genunchi-mi rupți întâlnesc doar melci! Celulele-mi aduc aminte că sânge n-am în trup Bucăți lungi de carne-mi cad pe jos demult! Sufletul îmi e în agonie, se divide-n două Pe o aripă imensă de înger dispare-n rouă! L-aș mai
POEZII DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346211_a_347540]
-
se lasă-amurgul Dau iute cu tăvălugul. Grâul o sa crească mare, Pentru vara viitoare Și-am să pun pâine gustoasă La toți copiii pe masă. 8.Ciupercuța S-a ivit ca din senin Albă, mare, pe cărare, Ca să apere de soare Melcul, pe-o frunză dormind. Umbreluță minunată Păpușica mea te-ar vrea, De te-aș rupe, fapta rea Și-ar primi pe loc răsplată . Prietene vom fi de-acum Ne vom juca în poiană De noi să nu-ți fie teamă
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin Țene Bucuria începutului de ziuă Liniștea călărește pe mânzul negru al dimineții Care n-a deschis încă pleoapele zorilor, Doar melcul dintr-o glastră cu flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356186_a_357515]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CLEPSIDREI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLEPSIDREI S-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii, doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului - pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului, iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă
ELOGIU CLEPSIDREI de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356258_a_357587]
-
căutări: "N-ar fi nevoie decât/ de o cupolă/ tăcută/ înaltă/ cu miresme de sori,/ de o noapte de cumpănă,/ ca orice noapte/ promițătoare și/ primejdioasă,/ și de glasul nostru/ planând în rotocoale line/ peste ființe năpădite de ierburi,/ scoici, melci și sare/ fierbinte". Dar în umbră stă binecunoscuta "Efigie arsă/ într-un timp sonor, de clopote." Chiar dacă peisajul existențial se prezintă bântuit de torturantul spirit al obscurității, speranța va persista, infatigabila speranță: "Voi vedea/ încă o dată soarele, luna crescând și
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
primele poezii parnasiene cum ar fi „Lava”, „Munții”, „Copacul” etc. După licență pleacă în Germania, la Gotingen, pentru teza de doctorat, rămânând până în 1924, ducând o viață de boem, dominând preocupările lui literare, trimițându-le la „Viața românească”, precul „După melci”, „Selim și Nastratin Hogea la Isarlâk” Între 1925 și 1929 este profesor suplinitor, iar din 1926 asistentul lui Țițeică la catedra de geometrie analitică. Această perioadă este cea mai fructuoasă și în poezie. Publică în „Revista română” „Riga Cripto și
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Alteori intoducerea ex abrupto: „Ai biruit. O dungă-n miezul zilei- Și-o mare de cenușă-n asfințit”. Alteori, în fine, invocația „Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gândire” Parnasienii nu se exprimă așa niciodată.” (T. Vianu-op,cit...) „După melci”- arată tudor Vianu- se situează pe aceeași linie cu „Miorița”,cu ”Lunca de la Mircești” a lui Alecsandri, „Călin”, al lui Eminescu și „Nunta Zamfirei” a lui Coșbuc. În toate deopotrivă aceeași apropiere și familiaritate cu natura... Stilizarea naturii se face
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Nunta Zamfirei” a lui Coșbuc. În toate deopotrivă aceeași apropiere și familiaritate cu natura... Stilizarea naturii se face la aceștia în sens idilic și sărbătoresc. Barbu relevă însă în natură componenta ei grotească și înspăimântătoare....(T. Vianu-Ion Barbu)” În „După melci”Ion Barbu descoperă poezia magicului, a ritualului, în ipostazele ei cele mai umile și naive: descântecul infantil- dar și în acest caz înzestrate cu o semnificație cosmică-zice Matei Călinescu- Astfel încât n-am greși dacă am afirma că „După melci” este
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
După melci”Ion Barbu descoperă poezia magicului, a ritualului, în ipostazele ei cele mai umile și naive: descântecul infantil- dar și în acest caz înzestrate cu o semnificație cosmică-zice Matei Călinescu- Astfel încât n-am greși dacă am afirma că „După melci” este poemul unei aventuri a cunoașterii, cu adânci rezonanțe ontologice...(Matei Călinescu- Însemnări...) „Domnișoara Hus” se naște din universul magic al creației populare. Nucleul poemului, descântecul, rămas aproape intact în cele trei versuri pe care le cunoaștem, ne îndreptățește să
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
din universul magic al creației populare. Nucleul poemului, descântecul, rămas aproape intact în cele trei versuri pe care le cunoaștem, ne îndreptățește să-l includem într-o categorie aparte. Matei Călinescu crede că e o continuare a inițiativei din „După melci”: „Universul magic al copilăriei se află aici înlocuit cu universul magic al nebuniei, care se înfățișează și ea,-la început,- sub aparențe pitorești, pline de haz și de culoare, investite cu un farmec exterior, dar deosebit de penetrant( Matei Călinescu- Însemnări
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
nume tătărăsc al râului Ingul), altele de invenție proprie (Uvedenrode). Întânlim aici o natură translucidă, sticloasă, „în care albul este aici culoarea dominantă” (Adrian Marino- Retrospectivă...), o natură rece, în care afecțiunile poetului merg spre regnul animal: molusce, meduze, gasteropode, melci, vietăți translucide. „Riga Cripto și Lapona Enigel” ia forma baladei medievale, un fel de menestrel al regelui-ciupercă, la spartul nunții. Este un fel de „ Luceafăr” întors pe dos, cu rolurile inversate. Și aici ca și la Eminescu drama derivă din
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
mituri mimetic ecoul perturbă ritualul păgân al pădurii tu defilezi pe cărările pustnice că în aula magna împușcând vietățile tandre cu aburul morții în gene ai închis fereastră nordului cu arma cuvintelor civilizat eu îmi târăsc sufletul ahileic ca un melc umed și umil mustind a ploaie cornițele argintii pipăie ezitant seva ierbii miile de ochi din vârful degetelor simt nevăzutul șerpii încolăciți în păr șuiera a viața cu temperamentul meu grav demonetizat (re)construiesc chilii în mijlocul pieței ești că Enkidu
POLARIZARE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371040_a_372369]
-
iartă-mă. Suntem totuși efemeri. Ce ne agităm? Unde-i Nirvana? Nume frumos, de femeie. Iubirea nu te salvează de moarte, nici scrisul, dar te îmblânzesc, precum credința. Omul este un erou din naștere. El nu știe. Să ne ierte melcii pe care călcăm din greșeală. Heinrich Boll a adunat toate vădanele într-o carte. De citit. Ca și Mama Noapte, altă carte. În interiorul celulei, cuvântul „curând” a pătruns ca o împușcătură, lăsând o rană deschisă prin care sângele a țâșnit
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
de la Ajanta și amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb, cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului. Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri, obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurile așa cum sînt în aparența lor, la liturghia de duminică. Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolțește împrumutînd memoria altora, înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
frescelor de la Ajantași amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb,cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului.Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri,obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurileașa cum sînt în aparența lor, la liturghia de duminică.Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolțește împrumutînd memoria altora,înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. ECONOMIA Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
plină de sensibilitatea care l-a însoțit, precum apele destinului toată viața și gravitează în jurul sentimentului suprem: iubirea, care a generat în balansul timpului, de care poetul este fascinat, “Nopți albe”. Despre sine vorbește puțin, e rezervat și strâns ca melcul în cochilia lui, fără să fie taciturn. Detestă minciuna și oamenii duplicitari, oameni care l-au învățat cum să nu fie. În “cornoasele cămăși”, a găsit substanțe de suflet protectoare și spațiu-cămin pentru gânduri nerostite, dar care iau calea lirică
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
trecut...când viitor.“( Amintiri ce dau în spic ). Raveca Vlașin ”construiește” cu ajutorul unui fir roșu narațiuni atrăgătoare, conturând o atmosferă de poveste cu ajutorul versului clasic, sprințar, tangențiind cu muzicalitatea. Personajele sunt anotimpurile, ghiocelul, veverițele, Luna, grădina,greierii, Regina Furnica, gândăceii, melcii, răsura,vrăbiuța, toboșarul, câinele, ariciul, iarna, omul de zăpadă, măgărușul, cățelul, bunica, nepoțica, Micky Mouse, Maia, Eminescu, stelele, etc, toate contribuind “Spre-mplinirea vremii noastre,/ Rugăciune ne e versul,/ Spre nădejdi în vremuri aspre. “(Geniul poetic .). Descoperim aici profesiunea de
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
și le depozitase în magazie la loc ferit de curenți de aer, să se usuce în timp, iar astă toamnă i-a replantat pe alte poziții. Prin acest procedeu revigora plantele și le putea feri de dăunători, mai ales de melci. Așa a reușit să-și ordoneze și straturile cu flori, combinând pe cele perene cu cele anuale, ca în toată perioada anului, mai puțin iarna, să aibă plante înflorite. Pentru acum primăvara avea de plantat atât din rezervele proprii, cât
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
PREPOEM” an I, nr. 3 din septembrie 1939 și în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 12 din 21 martie 1942 AMINTIREA VÂRSTEI Amintirea vârstei fără prihană Ca un cocor fâlfâie peste suflet; Aud clopote, chiote, dojană, Iarba cum crește și melcii la umblet. Copil fug, alunec peste băltoace, Munților le fac căciulă de azur. Port în palmă pietre, lemne de toace Și cioburi de sticlă gunoaelor fur. Vârsta trecută, mamă ești uitată, Acum am crescut, urmărul e mare: Furtuni de neguri
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Uite strigoii, uite liliecii Au ieșit în marginea potecii șui, bădărani și tărcați ca niște argați. Așteaptă să treacă fata cu zodia seacă, s’o ademenească, s’o fure pentru subpământeana pădure. Măi strigoilor, măi liliecilor, ajunge-v-ar umbletul melcilor, lăsați fata, lăsați bucuria cu numele Maria. Știu o babă slută, o poiană de cucută și niște gunoi: acolo e de voi. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 SAHARA Degeaba strigi Domnule
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
DIN ORAȘ Comuna mea cu leat pierdut în ciață, Cu liniști mari, cu case de argilă, Prin visul meu, prin alba dimineață Te năzăresc îndepărtată și umilă. Eu am plecat în larguri de migdale Din anii mici ca nasturii și melcii Tu ai rămas pe coastele ogale Cu grâu și flori și râurii zuvelcii. Poate-i mai bine, dreaptă în natură Să stai așa de dor de catapeteasmă, Arar să-mi joci în orele de sgură Pe canavaua gândului mireasmă. Prin jurul
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
facem jocul, cum vine rima cu norocul, dar nu poate a fi uitat ce-au scris domnii Maniu și Pillat, eu lui Barbu Ion , am să-i ridic în marmuri un monument ci filigrane, Dar mai trezește-te, Ioane. Un melc se-mprieteni cu-n diavol, Melchiom, Melchior și Bravol. În limuzină, Meluzina făcea amor cu mandolina. A voi fără a vrea să voiești, vuiește Codrul de povești. Fraged și gingaș se naște omul, Uscat și tare rămâne oul, Nimic mai
URMAȘILOR MEI, COPIII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691]