4,239 matches
-
înfipt în pământ înainte de a intra în peșteră. Se spune că așa cum a crescut un copac uriaș dintr-un băț înfipt în pământ uscat, așa va -pori și folosul celor care s-au nevoit în post și rugăciune pe aceste meleaguri. (Din comentariile Sfinților Părinți) - Deși cuvântul e în-drăz-neț, izvorul la-cri-mi-lor după botez e mai mare de-cât botezul. De-oa-re-ce acela ne curățește de păcatele noastre de mai înainte. Iar aces-ta, de cele de după aceea. Și primindu-l pe acela toți
CITATE MEMORABILE (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363063_a_364392]
-
mai spun ceva! Povestea are legătură și cu „ai noștri”! Michael Fay are rădăcini românești după tată!!! După cum ne informează jurnalistul Peter Pringle, în ziarul englezesc „The Independent” de luni, 18 aprilie 1994, tatăl său, George Fay, este născut pe meleagurile mioritice. Păcat că părinții lui Mihăiță... nu și-au învățat odrasla ce înseamnă zicala „Bătaia e ruptă din rai!” sau „Ce ție nu-ți place, altuia nu face!”. Pedepsele aplicate de justiția singaporeză sunt drastice și au scopul de a
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe pământul reavăn. De altfel, știindu-l foarte bolnav, Veronica Micle în anul 1887 se mută
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
chiar pe Olt până la Dunăre. Acum a rămas din toată acea faimoasă fabrică doar o ruină grație celor care după revoluție au tras-o cu bună știință în faliment. Dintre toate acestea doar stânca numită Țurțudan mai veghează asupra acestor meleaguri. De fapt întreaga Valea Lotrului cu localitățile Brezoi, Malaia, Ciunget și Voineasa constituiau un ansamblu de datini, obiceiuri și tradiții populare, cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
lui Garabet Ibrăileanu „Spiritul critic în cultura românească” și așezându-se în fotoliu, începu s-o răsfoiască. Era surprinsă de existența acestui important om de litere din istoria literaturii române, istoric literar, pedagog, eseist, poet și romancier, născut undeva pe meleagurile sale moldave, la Târgu Frumos, nu atât de departe de Iași, dar care și-a urmat cursurile primare și gimnaziale în zona sa de naștere și copilărie. Ibrăileanu a învățat la același liceu la care va învăța și ea peste
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani!... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX și început de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
și creat în orașul de la poalele Cetățuiei. Având grafica cunoscutului pictor Lazăr Morcan și prefața scriitorului Al.Florin Țene, această crestomație vine în întimpinarea celor care doresc să cunoască spiritul academic, științific și de creație al oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Scopul acestei lucrări îl subliniază cu pregnanță autorul prefaței“ Personalitățile Clujului-borne de hotar ale culturii române“, în care se spune:”Având ca argument obiectivele dministrației locale privind faptul că orașul nostru în 2015 va fi Capitală Culturală a Europei pentru
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363460_a_364789]
-
motorului suprasolicitat căpătase dramatism. Partenerul pedestru tăia surcele din leșurile celor ce fuseseră lămâi, portocali și măslini plantați după poruncă de Anul Nou al Pomilor, văruiți primăvara, udați cu furtunul în zori de zi, inundați în apa sfântă a acestor meleaguri uscate.Toți morți acum. Dar niciunul nu fusese ca el! El avea șanse să învingă. Se vedea că e din tagma luptătorilor. Era dintre cei care știu că mai au zile, în ciuda adversităților și că, de fapt, nu soarta le
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
14,17% din totalul celor cca 50.000 de cuvinte existente în DLRM). Ungurii, împinși dintre Don și Nipru de alți migratori, găsesc teritoriul străvechii Dacii ocupat și se stabilesc, prin 896, în Panonia. Nu s-au mulțumit cu noile meleaguri și au forțat calea spre Apus. Numai că Otto cel Mare i-a retrimis, în 955, definitiv în pusta cunoscută. De atunci știm cam ce-au făcut. Obiceiul de a migra dându-le, adesori, ifose imperialiste. Cumanii, antemergătorii turcilor, îi
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
omului. A amplasat mai apoi o fântână cu cumpăna, a plantat multe flori și a expus câteva ciudățenii din natură, adică rădăcini și crengi de copac ce aveau o mare asemănare cu păsări ori cu animale reale ce viețuiesc pe meleagurile bucovinene. Este, poate, o a doua ori nu se știe a câta pasiune a acestui om. Caută prin pădure, caută pe dealuri, caută pe cursul râului Moldova. Locurile îl cunosc și-l ajută. Îi pun la dispoziție, când nu se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
am scuzat și ne-am exprimat gândurile acelui moment, dar și regretul că trebuie să plecăm. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat și ne-am strâns mâinile cu forța prieteniei ce ne legase în acele zile minunate petrecute împreună pe meleagurile bucovinene. Cascadele de râs și muzică ne-au însoțit până am intrat pe holul clădirii în care aveam camera. La scară ne-a oprit Gabriela Maxim. Ne pregătise pachete cu mâncare pentru drum. Ne-am luat un rămas bun deosebit de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
ouălor încondeiate, de salba de mănăstiri din Bucovina sau de muzeul satului al lui Ioan Grămadă și popasul la păstrăvăria poetului Tucu Moroșanu, fiecare este prezentat în detaliu, reușind să stârnească interesul cititorului de a-și croi drum pe aceste meleaguri. Este un ghid, este un album, o invitație sau pur și simplu o descriere a unei călătorii prin Bucovina, această carte scrisă de Marian Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să cuprindă un dor fără de sațiu care să ne
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să cuprindă un dor fără de sațiu care să ne însoțească mereu. Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni. Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri și de aceea cartea de față este ”Dor de Bucovina”, căci ți se face dor de oamenii pe care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu bucovinean autorul. Este în toate și întru totul în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de călătorie? Un arsenal întreg de informații dintr-o bibliografie vastă pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar de o „Istorie” a unor populații venite de aiurea pe meleagurile noastre, unde au trăit vremelnic, s-au amestecat cu „cei de pe-aici”, apoi au plecat în alte părți, împinși de alte seminții care-i goneau. Că dintre toți călcătorii veniți și plecați aiurea, au mai rămas pe-aici doar
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
tău, cuvântul azi prinde rădăcină E curcubeu și punte-ntre ceață și senin Din slove îmi cresc aripi zburând către lumină Povața-n flori de suflet pecete-i pe destin. LA POARTA BUNICILOR Gândurile-mi bat și visurile bat La meleagul cel sfânt, bunicii din sat Când alerg fericită, eternul ecou Al tărâmului vechi prin timpul cel nou. Degetele-mi bat și vremurile bat La poarta învechită a casei din sat Cu inima-mi plină sub streșini brumate Pereții albiți de
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
făcut-am o comoară.Din sfatul tău, cuvântul azi prinde rădăcinăE curcubeu și punte-ntre ceață și seninDin slove îmi cresc aripi zburând către luminăPovața-n flori de suflet pecete-i pe destin.LA POARTA BUNICILORGândurile-mi bat și visurile batLa meleagul cel sfânt, bunicii din satCând alerg fericită, eternul ecouAl tărâmului vechi prin timpul cel nou.Degetele-mi bat și vremurile batLa poarta învechită a casei din satCu inima-mi plină sub streșini brumatePereții albiți de colbul vremii scuturate.Pașii îmi
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Gorjiilor la căpitanul Vladimir, cel învestit de Radu și Pătru Valescu să se ocupe de administrarea și apărarea principatului până când cei doi frați vor cădea la o înțelegere. - Căpitane Vladimir, îi zise Preda cu tristețe, îți aduc vești proaste de pe meleagurile Vâlcelelor. - Au năvălit cumva turcii? - Încă nu, dar o vor face în curând fiindcă am rămas fără stăpâni. Acum câteva luni s-a prăpădit Pătru, iar acum trei zile și fratele său Radu. - O adevărată tragedie! E vai de soarta
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Valdescu prinse încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
masă și mai turnară câte o ulcică de vin să le vină inima la loc din pricina spaimei. - Căpitane, care-i misterul de s-au retras așa repede și ne-au lăsat în pace? - Simplu! Măria Ta ai sosit pe aceste meleaguri cu gânduri pașnice ca să unești ținuturile de același neam și nu să le deranjezi împărăția! - rosti căpitanul Preda cu un zâmbet ascuns a cărui semnificație doar el o știa. „De parcă lui dracul îi pasă de acest neam! Tocmai întunecimii sale
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
pădurea bântuită de forțele necuratului. Un vânticel rece și reconfortant le flutură pletele. E o liniște specifică pădurilor de foioase, tulburată doar de foșnetul frunzelor și trilurile păsărelelor. Căpitanul Preda se află în fruntea convoiului ca bun cunoscător al acestor meleaguri. Deodată caii nechează speriați. - Ce-a fost asta? - întreabă nedumerit principele. - Un moft al animalelor, zâmbi cu înțeles Preda. Vreun duh rău ne dă târcoale, iar patrupedele simt pericolul înaintea omului. După vreo două sute de pași în fața ochilor li se
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
cânt de paseri. Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului n-o deranja, îi înfioră pe călăreți. - Nu vă lăsați purtați de vraja de basm pe care o întâlniți aici. Este o capcană. Cei ce vor păși pe aceste meleaguri se vor rătăci. Vor pribegi până la pieire în ghearele necuratului... Preda nu sfârși cuvintele, că un urlet prelung tulbură liniștea pădurii până în adâncurile sale. Ca din senin se porni o vijelie, iar apele lacului se tulburară. Din adâncul lor se
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
legară caii de niște pinteni de piatră, în apropierea apelor înspumate ale unei cascade ce domina înălțimile cu vuietul său. Principele se opri fascinat. - Așa ceva n-am văzut până acum! - exclamă fermecat de priveliște. - Măria Ta nu cunoaște frumusețile acestor meleaguri! De acum încolo nici un colțișor din acest rai nu-ți va fi străin. Vei domni și apăra acest pământ strămoșesc păstrat cu sângele și lacrimile înaintașilor noștri. - Aceste locuri chiar mă liniștesc. - Într-adevăr, această priveliște minunată, pe care domnia ta
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
-ți mulțumesc pentru rugăciunile cu a căror putere ne-ai ocrotit atât la castel cât și în Pădurea Blestemată. - Nu eu v-am ocrotit, ci Domnul și credința voastră în puterile Sale nemărginite! - Ești trimisul Său ca să veghezi asupra acestor meleaguri.. - Te-nșeli, căpitane! Sunt doar un biet păcătos pe care Domnul l-a uitat aici în creierul munților! - rosti deodată cu un glas puternic. Tânărul se întrebă cu uimire de unde avea acest bătrân uitat de vremi atâta forță, căci vocea
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
laude, dar treptat prinse curaj. - Am aflat că atât unchii cât și tatăl tău împreună cu fratele s-au prăpădit, fie-le țărâna ușoară. Și eu sunt pe ducă. Doresc să grăbesc căsătoria ta cu fiica mea și să cârmuiești aceste meleaguri. - Dacă cei care mă înconjoară consideră că sunt demn să le fiu voievoid, apoi așa voi face! - Așa să faci, fiule! Neamul nostru, și acest sânge strămoșesc, trebuie ocrotit în veacul veacurilor! Și mai ține minte un sfat de la mine
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]