1,491 matches
-
coduri și de cunoașterea lor (cu referire așadar la situații particulare). Cel mai important însă pentru constituirea acestei tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie interfața primară cu lumea sensibilă. Procesul de memorare este mai simplu și solicită cel mai redus interval pentru transformarea informației
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie interfața primară cu lumea sensibilă. Procesul de memorare este mai simplu și solicită cel mai redus interval pentru transformarea informației externe în interpretarea ei, însă acest lucru nu înseamnă că imaginarul aferent lui este mai puțin important decât gândirea simbolică (logică) sau mitică (narativă). Datele lui concrete sunt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-o și cu teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități sau civilizații. Cum imaginea nu poate fi separată de artele memoriei, dar nici de psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare a cunoașterii, ea afirmă un rol major în memorarea atât a mitologiilor (oficiale sau subversive), cât și a simbolisticii autorității, atât a imaginii despre sine, cât și a proiecțiilor despre diversele forme de alteritate (afină sau adversă). * Într-un volum colectiv apărut în Franța și dedicat metodologiilor imaginarului, coordonatorul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în manifestări onirice. Are, în consecință, o mare capacitate de "modelizare", conformându-se naturii obiectului și dorinței subiectului (Thomas 22), însă în absența unui suport material. Ea e o dedublare, dar, ca impresie senzitivă, este condiționată de calitatea receptării, a memorării și a reamintirii. În cadrul imaginarului, când intră în structuri simbolice, ea dă naștere "complexelor", stări corelate unor acțiuni fundamentale pentru o situație-limită: complexul lui Pygmalion (frustrarea creatorului - provine din faptul că imaginea în sine nu poate reface sau cuceri starea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cvasi-totală între model și reproducere (ușor de realizat, spre exemplu, în cinematografie; este implicată aici imaginea internă, care capătă viață datorită empatiei, dar și subiectului receptor). Astfel, Thomas trece dinspre psihosociologie și analiza mito-critică a imaginii la spectator și la memorarea de către el a aparițiilor vizuale. Fantasmatica, studiată de Lacan în relație cu fenomenul dereglării psihice, dar și cu "stadiul oglinzii" (descoperirea sinelui ca dublu), participă, ca imagine, la formarea și la de-formarea eu-lui (el crede că este locuit de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nouă glisare metodologică, înspre problematica semnului − structură elementară, care poate deveni complexă în funcție de context. Demersul lui Thomas depășește însă lingvistica saussuriană prin preluarea funcțiilor limbajului de la Roman Jakobson, pentru că cercetătorul este de fapt interesat de codurile procesului de comunicare, necesare memorării, imaginării, dar și actualizării structurilor imaginarului. Util pentru teoria acestuia este că, spre diferență de semnul lingvistic, încadrat de o convenție absolută, imaginea se bazează pe analogii formale, ceea ce o face mai ușor de memorat și, în același timp, un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a proiecta imaginativ. Ea alcătuiește nu doar "canavaua imaginației", ci și a imaginarului. Nu o consider doar un reflex colectiv inconștient, non-rațional, nici doar un simbol funcțional, ci și o matrice pe care se pot fixa, prin ceremonial și prin memorarea istoriei, diferite forme și structuri, precum și substanța imaginarului colectiv. Îl urmăm pe Durand atunci când adaugă faptul că schema este încarnată în reprezentare, dar ne situăm diferit de el spunând că ea nu se reduce la această ipostază; ea este în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
geometric, ca pe un corp în spațiu, dată fiind complexitatea sa internă și dinamica proprie. Pe cele patru nivele ale sale (și ele convenționale) am repartizat noțiuni ale căror manifestări concrete se regăsesc în toate etapele istorice ale fenomenelor de memorare și de imaginare colectivă. Ele au însă funcții diferite, de aceea am căutat un model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut în sistemul limbii schema însăși pe care s-a pliat organizarea procesului de memorare. Imaginarul are propria lui gramatică și propriul lui vocabular (format din imagini, simboluri, semne), așa cum recunosc toți cercetătorii fenomenului, indiferent de încadrarea teoriilor lor. Or, pe arhitectura gramaticii am proiectat și sistemul imaginarului, cu patru nivele (paradigmatic, sintagmatic, morfologic și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gramatica limbii nu "imită", ci structurează și menține modul în care se vorbește, tot astfel sistemul proiectat aici după schema logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci suportul său pentru memorare. Către una din ipostazieri, cea medieval-ortodoxă, vom merge mai departe. Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente ale lumii, complexe și necesare spiritului comunității. Practic, prin configurarea imaginarului nu se săvârșește o desprindere de perceptibil, ci o interpretare simbolică a sa; imaginarul răspunde nevoilor de structurare și de memorare a identității istorice, de legitimare, de ordonare a amintirilor relevante despre propria experiență sau a proiecțiilor asupra viitorului și a lumilor alternative, de codificare și de demarcare în magma trecutului a traseelor existențiale și spirituale consumate. Indiferent de stadiul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
general, în funcție de perioade, de culturi sau credințe, nu presupune o simplă adaptare a schemei lui; dimpotrivă, ea este cea care generează alte scheme, specifice, pentru că se revarsă în gândirea unei comunități, precum într-o albie, cu un întreg "instrumentar" de memorare. La fel se întâmplă și cu "sistemul semiotic al puterii" (cum îl numește Le Goff), care se creează pe baza "gramaticii" imaginarului. Spre exemplu, schema ceremonialului înscăunării (descris într-o cronică) se formează prin cumularea arhetipului (întemeietorul) cu narațiunea mitică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe un traseu cumulativ, care străbate nivelele și dă naștere compozițiilor textuale sau reprezentărilor figurale ce corespund realului sau lumii imaginate. De aceea subliniam în mai multe rânduri că discursul public asupra istoriei trecute devine un model pentru înțelegere și memorare, implicit pentru procesul de imaginare, pentru constituirea "corpusurilor" aferente. Mecanismele narațiunii și mentalitățile comune (colective) se proiectează ordonat în acest model al imaginarului, cu specificul lor: dacă în spațiul lumii concrete se manifestă cu predilecție masculinitatea, atunci în imaginarul colectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
am vorbit anterior). Sistemul de idei politice, pe care îl regăsim în textele medievale, unitar și consecvent cu sine (după cum apreciază și Vlad Georgescu), a fost reprezentat în variate forme și în mentalul colectiv, în imaginar. Mentalitățile, precum și procesul de memorare colectivă, au fost întărite tocmai de caracterul oral al culturii, de precaritatea mijloacelor de comunicare și de stereotipiile tradiției. Formele culturale și spirituale ale vremii - ceremonialul, iconografia, predica de amvon, hagiografiile - au întărit și au încărcat schemele de memorare cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de memorare colectivă, au fost întărite tocmai de caracterul oral al culturii, de precaritatea mijloacelor de comunicare și de stereotipiile tradiției. Formele culturale și spirituale ale vremii - ceremonialul, iconografia, predica de amvon, hagiografiile - au întărit și au încărcat schemele de memorare cu narațiuni mitice desprinse din relieful istoric, cu figuri și modele locale sau preluate din tradiția creștină, cu legende istorice care amestecă fantasticul și evenimențialul, într-un "scenariu" care el însuși combină planul realității cu pura fantezie. Pentru Țările Române
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Traian rămase învingător pe malul Dunării ... . Romanii nu-i putură scoate pe daci din hora lui Mars până ce nu căzu în luptă însuși regele lor. (Miron Costin 246) Imaginarul nu omite nimic în preluarea figurii istorice, respectând toate schemele de memorare a realității și de proiectare illo tempore: noul rege civilizator stabilește legătura dintre cele două "stări" ale lumii ("a zidit un pod de piatră peste Dunăre, ca o minune... ", notează Costin în același loc) și începe a guverna teritoriul cucerit
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ai bisericii, de vreme ce dimpreună lucrează cu Dumnezeu, pentru mântuirea lumii. (72)] Ritualul de înscăunare prevedea și participarea obligatorie a "țării", drept garanție a validității mărturiei lăsate posterității; asistența publică era totodată și cel dintâi filtru social în efortul colectiv de memorare a evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator și, implicit, cel al relației sale cu credincioșii sunt preluate fidel din textele religioase fundamentale. La rândul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ocrotitor (prin prezență și acțiune) sunt, în mod evident, femeile, bătrânii și copiii, în opoziție cu cei migratori între interior și exterior, bărbații. De aici, rolurile diferite în comunicare, în cunoaștere, în exercitarea puterii, dar și în procesul colectiv de memorare. Din perspectiva creștinismului, Geneza reprezintă și punctul din care simbolurile receptacolului-casă se diversifică, în sensul instaurării unei noi tensiuni ontologice între individul supus greșelii și sinele său, veșnic căutător de odihnă, împăcat doar în credință: Nu auzi trupul, lumea și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare și de memorare a trecutului și a valorilor identitare) este cultivat ca o formă sacră a unei tradiții sacre și servește în primul rând nu atât prozelitismului ortodox, cât "prozelitismului" puterii creștine și programelor sale politice și ideologice. În baza acestei matrici, imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care trimit la modelul imperiului creștin al Constantinopolului și care au preformat schema imaginarului medieval în varianta lui locală. Acest pattern din gândirea comunității românești, despre sine și despre raportul său cu alteritatea, deși formulat stereotip - date fiind regulile de memorare specifice culturii predominant orale, dar și locurile comune din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare, formulele au rămas aproape neschimbate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
J. Piaget)Imaginație constructivă ( A. Osborn) - Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este excentricitate, imitație sau capacitate mare de memorare. (Teresa M., Amabile, 1997, pp. 54-57) Principalele orientări din literatură definesc conceptul de creativitate astfel: 1. definirea „gestalt” care subliniază recombinarea vechilor idei sau restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3. definiții „estetice” sau expresive axate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pentru Heidegger arta nu se ocupă cu opere de artă ca obiecte aisthesis (αἴσθησις - obiecte de artă ce sunt descoperite prin experiența estetică), deoarece orice experiență de acest fel este a forteriori esteticii. Pentru Heidegger arta este o gândire a memorării și răspunsurilor (ein andenkendes Denken)6. Arta este considerată, în esența sa, poezie deoarece numai prin poezie adevărul poate să se întâmple așa cum este. Limbajul devine singura modalitate prin care ceva poate fi spus în mod pur, iar ceea ce este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ne imaginăm că memoria a devenit inutilă datorită capacitătii incredibile de a stoca și pune în circulație informațiile disponibile.Trebuie, de bună seamă, să fim selectivi în privința lucrurilor pe care le învățăm ,,pe de rost”, dar facultatea specific umană a memorării prin asociere,care nu poate fi redusă la o formă de funcționare automată, trebuie cultivată cu grijă.Toți specialiștii sunt de acord că memoria trebuie antrenată din copilărie și că școala nu trebuie să renunțe la anumite exerciții tradiționale, considerate
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
adică a acțiunilor, a exercițiilor ce trebuie efectuate, a intențiilor antrenorului); - înțelegerea mesajului, atât a intenției antrenorului, a mișcărilor și acțiunilor pe care trebuie să le execute cât și a aplicativității (a rentabilității) în joc, corelate cu achizițiile tehnico-tactice anterioare; - memorarea (inclusiv motrică); - asimilarea (se va realiza în principal prin exersare). Mesajul transmis pe traseu poartă denumirea de mesaj semantic sau codificat, deoarece are un conținut de reprezentări, de noțiuni exprimabile în forme logice ale gândirii, ceea ce reprezintă de fapt terminologia
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
o dimensiune mai mare decât spațiul liber rămas pe dischetă, este folosirea programelor de arhivare. Programele de arhivare au rolul de a comprima informațiile conținute pe un suport de memorie externă (floppy disk, hard disk), pentru a mări capacitatea de memorare a acestuia. Odată comprimate, informațiile își pierd semnificația reală la nivelul procesoarelor din sistem. Din acest motiv, înainte de o noua utilizare, fișierele trebuie dezarhivate cu programe de dezarhivare, pentru obținerea informațiilor orginale. Programele de arhivare/ dezarhivare pot fi clasificate în funcție de
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]