1,164 matches
-
pentru deținuți, dintre care unul cât mai aspru. Era indicată expres introducerea diferențierii rației de hrană după muncă și comportare 39. Lăsată la latitudinea comandanților de lagăre, organizarea unui asemenea regim a condus la cunoscutul tablou al detenției zugrăvit de memorialiști. Foarte greu de suportat pentru deținuții de la Canal erau normele de muncă, În condițiile În care acestea le depășeau cu mult pe cele general practicate pe șantierele „civile”. În iunie 1952, ministrul adjunct de Interne exprima ceea ce de fapt deținuții
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2.545; decembrie 1963 - 2.039; iulie 1964 - 858; decembrie 1964 - 608 deținuți de drept comun. Această evoluție de la Gherla este În acord cu situația generală din penitenciarele din România acelor ani. Cifrele Însă nu pot spune totul despre epocă. Memorialiștii evocă reîntoarcerea la regimul de la Începutul anilor ’50 sub toate aspectele - supraaglomerarea celulelor, hrana sub orice critică, violența tratamentului gardienilor, duritatea pedepselor etc. Consecința tragică este marele număr de morți Înregistrați, cu momentul de vârf În anii 1959-1960. și mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
privind numărul morților din anii 1947-1952, și anume 270 de decese, din care 110 În anii 1947-1949, cifre pe care le apreciem ca fiind mai aproape de realitate. Marius Cristea, muzeograf (Alba Iulia), a identificat peste 700 de nume. Un alt memorialist susține cifra de 625 de morți de foame, la Aiud, numai Între septembrie 1949 și august 195071. La colonia Poarta Albă a funcționat un spital-penitenciar deservit de medici deținuți care ar fi știut de circa 1.200 de morți Între
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nenorociților din coloniile de muncă gen Canal, subalimentați, terorizați mult mai rău decât noi și necesitând paza cu oameni Înarmați. Ostașul DGSM avea dreptul la jumătate din valoarea depășirii sale de normăă Aflat timp de trei ani În această condiție, memorialistul reținea și momentul morții lui Stalin (5 martie 1953): „La ora fatidicăă toate sirenele din fabrici, de pe vapoare, locomotiveă au trebuit să sune Îndelung a jaleă Iar noi am jucat trei zile table și am băut tot ce aveam, Închinând
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
spuneam, Eugen Țurcanu, un torționar machiavelic, care ajunsese să-și fascineze uneori chiar și victimele. Virgil Ierunca vede În Țurcanu un Piotr Verhovenski (personaj dostoievskian din romanul Demonii) dus dincolo de limita răului și un al doilea marchiz de Sade5; alți memorialiști văd În el un doctor Mengele românesc; dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și oase, astfel Încît partitura sa este mai degrabă aceea de Mengele. Pentru reeducații aduși În pragul schizoidiei, chiar și după epuizarea reeducării (adică după ce
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de viață ai mentorului "Sburătorului", pe fundalul tot mai primejdioșilor ani '40. Tot mai sceptic cu scriitorii ce-l înconjurau, și tot mai suspicios cu evenimentele ce afectau România (inclusiv cutremurul din '40, instaurarea statului legionar, intrarea țării în război), memorialistul, departe de a rămane imperturbabil, ni se relevă uman, prea uman. Este perioada când se aleg apele, criteriile politice desfac prietenii, colportajul și diatriba, pe zi ce trece tot mai radicale, între scriitori și critic, anunță un sfârșit de epocă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
comercial, și a faptului că din cele 376 de pagini, doar 65 sunt inedite, Copacul din câmpie / Scrieri memorialistice (Polirom, 2003) de Gelu Ionescu, este o carte pe cât de onestă pe-atât de captivantă. Prozatorul-portretist își dă întâlnire cu eseistul, memorialistul cu inima secționată de istorie, își dă mâna cu caracterologul lucid și detașat, într-un roman cu centrul în România și raza variabilă între Paris, München, Heidelberg, București. Protagonist e chiar autorul care narează episoade semnificative din viața sa și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se abate de la spiritul său critic nepărtinitor, de la verva sa epică și eseistică ce-i rafinează și iluminează demersul, de cele mai multe ori inedit. Autorul nu pregetă să se mire de reproșurile făcute de scriitorii români confraților lor occidentali, inclusiv de memorialistul Mircea Zaciu (1928 - 1998), pe motiv că i-ar fi părăsit, că n-ar fi înțeles drama "rezistenței prin cultură" ș.a.m.d. Este vorba, detaliază semiologul, de același simptom resentimentar al răspânditei "conștiințe de ostatec", de o maladie cronică
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Corgeanu, zis și Rasputin de Tanacu etc. Concepând memorialistica drept o confruntare dură în primul rând propria persoană, necruțătoare, o ispășire, o recuperare de sine, o "reconfigurare" de care să nu te rușinezi, autorul nu pregetă să-i impute chiar memorialistului Lucian Blaga lirismul și mai ales "duplicitatea" ("Luntrea lui Caron"). Rezistența prin cultură sau neutralitatea i se par autorului Memoriilor ... "ficționale" scuze penibile pentru niște răsfățați ai regimului, ași ai cameleonismului și imposturii, deveniți acum pensionari ai propriei reputații, tip
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Așadar, acest Dicționar, ce reproduce, cu rare excepții, fotografia autorilor, și uneori a copertelor de carte, este o dublă ofertă: bibliografia medicală propriu-zisă și bibliografia literară, ce nu se cantonează doar la speciile canonice, semnalându-i deci și pe epigramiști, memorialiști, iatroistoriografi, publiciști, alături de prozatori, poeți, eseiști sau dramaturgi. În sfera acestei nobile profesii, autorul îi cuprinde nu numai pe medici și psihiatri, ci și pe farmaciști, asistenți medicali, biologi, fără să-i neglijeze pe "evadații" dintr-ale medicinei (cu studii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
știm că au fost sau sunt la origine medici, ei fiind cunoscuți publicului larg mai ales prin cărți și activități nemedicale: indiologul Sergiu Al. George (1922-1981), medic otorinolaringolog; arhiepiscopul Valeriu Anania (1921 - 2011), studii incomplete de medicină; omul politic și memorialistul C. Argetoianu (1871 - 1952), medic, nu a profesat; Andrei Bacalu (n. 1940), studii de psihiatrie; poetul și eseistul Vasile Baghiu (n. 1965), asistent medical din 1984 și până-n zilele noastre, redactor-șef al revistei de educație sanitară "Modus vivendi", autor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poet și editor al unor publicații (carte și periodic) din sfera științelor medicale, dar și a literaturii; de Liviu Georgescu (n. 1958), reumatolog, poet, rezident în Statele Unite. Un spațiu amplu, pe deplin meritat se acordă scriitorilor, poeți, prozatori, eseiști, traducători, memorialiști (medici sau cu studii de medicină) Elena Buznă (n. 1938), Georges Dumitresco (1922 - 2008), Liliana Grădinaru (n. 1933), Valeriu Mihăilă (1936 - 2010), Nicolae Neagu (1931 - 2009), Dumitru Nicolcioiu (n. 1925), Sașa Pană (1902 - 1981), Victor Papilian (1888 - 1956), Dumitru Radu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
actor Mitică P. Apoi, o relatare despre niște actori amatori care aveau un fel de revistă cu "Nea Nicu și ibricu', Lenuța și cafeluța" și care au împărtășit aceeași soartă. La moartea Ecaterinei Caragiale-Logadi, longevivă nu ca ilustrul ei părinte, memorialistul ni-i reamintește pe cei patru soți ai dispărutei (n-am știut că unul din ei a fost marele regizor Soare Z. Soare, iar altul bancherul Aristide Blank!) și se-ntreabă ce s-a întîmplat cu Vlad Caragiale fiul moșierului
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
adevărat în preajma doamnelor Bulandra, Alice Voinescu, Maria Giurgea, ori a domnilor Manolescu, Storin, Vraca, Ciprian, Radu Aldulescu ș.a. Cu toate acestea, multe personaje ale volumului secund din Ghinionul a fost norocul meu îmi sînt chiar vag cunoscute; prin forța de memorialist a venerabilului actor însă, ele devin acum prezente, familiare & familiale, trăiesc, le văd cu ochii minții și le simt cu inima-mi histrionică. Stîrnesc, în pasiunea-mi pentru trecutul artei noastre teatrale, plăcute empatii... Ce să semnalez aici, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Marcu, Radu și Cornel și, deopotrivă, pe analiza schimbării radicale, dramatice, a paradigmei copilăriei, alta decît aceea a generațiilor trecute și, firește, a unei întregi literaturi: vîrsta de aur din "eterna reîntoarcere" a lui Mircea Eliade și din proza tuturor memorialiștilor sau romancierilor care au căutat ficțiunea acolo, în illo tempore, în matricea omului în-ființat într-un loc anume și în timpul amintirii acelui loc (cel mai adesea, casa de demult, a părinților și bunicilor, cu jocurile și jucăriile pline de hazul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
un moment sau altul, mai ales ale celor situați la vârf. Ludovic XVI, Napoleon, Churchill, Nasser, Pompidou, Mao, între alții, au fost marcați de boală în momente decisive, iar lucrul acesta n-a rămas fără însemnătate pentru istorie. Biografii și memorialiștii nu mai prididesc să ne țină la curent cu asemenea circumstanțe, adesea ignorate de istorici. S-a putut vedea spre exemplu, din Amintiri politice de I.G. Duca ce urmări au produs suferințele unor oameni de stat români la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
următoarele sate: Căiuți, Mărcești, Popeni, Blidari, Pralea, Heltiu, Boiștea și Vrânceni. Satul reședință de comună este așezat pe malul stâng al pârâului Căiuțul Mic. Aici și-a avut reședința familia Rosetti, unul dintre descendenți fiind Radu Rosetti, scriitor, istoric și memorialist (1877 - 1949). Această familie a construit un conac foarte frumos în 1846, în prezent el fiind în curs de restaurare. Într-un document ștefanian din 1468, se vorbește de o proprietate a marelui Domn, care se întindea « până la Căiuțul Mic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ladima și Fred Vasilescu. Cât privește vizitarea Foișorului de foc, va dori să-l urce din nou, în compania prietenului Constant Ionescu, cu puțin timp înaintea premierei piesei Suflete tari.82 Este extrem de importantă datarea în timp a evenimentului de către memorialist. De la cea mai mare înălțime, orfanul Camil Petrescu contemplă marele oraș pe care speră că-l va cuceri prin Operă. Gest discret de parvenit, după cum parvenitismul e trăsătura (de sorginte stendhaliană, în opinia criticii) a lui Andrei Pietraru. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al cărui imn putea fi auzit de cei ce împrumutau de la lectoratul francez discul grupului "Les Quatre Barbus". Formațiune politică se numea Le Parti d'En Rire și la ea au aderat (misionați sau cu bună credință) câțiva, menționați de memorialistul Pitou le Grand, excluși autoritar de Anarhul Suprem (după trecerea prin râzătoare) când au intrat în jocul Partidelor Surâsului pentru funcții, poziții etc. Petrecând câteva ore în atelierul demonstrativ al tapiseriei franceze de la Gobelins, acum vreo trei ani, am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
deși cu aparențe de normalitate, spargerea încremenirii funeste în miriade de cioburi: așa-zisul echilibru politic și social, hrănit propagandistic cu splendoarea Portugaliei, nu era decât o perversă, teroristă colecție de sloganuri și butaforie. Să facem cunoștință cu câțiva dintre memorialiștii romanului, personaje și figuranți dintr-o galerie copleșitoare prin puterea aproape demiurgică a autorului de a-și inventa, însufleți și acredita tipologic creațiile. Isabel, eroină tragică și totodată bovarică, reușește să scape de sub tutela soțului-despot. Isabel, ce nu putea să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ridică la o semnificație colectivă: "C'est que la Parisienne, en ce temps-là, éveille leș désirs du monde entier. On l'invente dans leș steppes du Grand-Nord autant que dans leș désirs d'Afrique" [ibidem, p.5]. Scriitorii, cronicarii, ziariștii, memorialiștii și artiștii pun în valoare această imagine, mitul colectiv constituindu-se și prin literatura. Nu orice personaj se poate transforma în mit; pentru a accede la acest statut, el trebuie să satisfacă anumite condiții: să exprime sistemul de reprezentare al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deosebit de dezvoltată în Franța. Spre deosebire, de exemplu, de Statele Unite, care se recunosc în simbolurile masculine: faimosul vultur, Unchiul Șam etc. Doar statuia Libertății din New-York are figură feminină, dar tocmai pentru că vine din Franța. 82 Lucrările istoricilor, demografilor, sociologilor, memorialiștilor, scriitorilor atrag atenția asupra faptului că parizienii propriu-ziși sunt mult mai puțini decât locuitorii Parisului care se vreau parizieni. "Paris est composé d'une multitude de provinciaux et d'étrangers, sous lesquels disparaît le vrai Parisien (...). Naître à Paris, c
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
însuși. (...) Conștiința lui de cronicar se reduce la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina autobiografică (...) e mai amplă, sinuoasă și expresivă pentru figura interioară a memorialistului. (...) Ne putem imagina chipul întunecat al cronicarului în fața paginii " (p. 223). Singurătatea... "Studiile sunt scrise cu gândul consolidării imaginii particulare a fiecărui scriitor" (p. 8); Revenind la criteriul junimist, al râsului, suntem mai aproape de figura autentică a spiritului humuleșteanului genuin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
public" al momentului (cu publicul însuși făcând parte din spectacol pentru privitorul Stănoiu) și calificarea bătăușilor prin apelul la comparația aviară figură a agresivității instinctuale proiectează asupra întregului spațiu un aer burlesc. Un triumf al instinctualității primitive este realizat de memorialistul Stănoiu în portretul amarnicului părinte Isaia cel ce "nu putea ține calea de mijloc, calea împărătească recomandată de Pimen cel Mare [...] Drept urmare, cuvioșia sa cultivă extremele. Cu toată pasiunea le cultivă. După o perioadă de timp, mai lungă sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
descoperi în narațiunea istorică a lui Miron Costin. Boierul moldovean este considerat de G.G. Ursu (și ideea nu este singulară printre cercetătorii literaturii vechi; aparent, numai Magdalena Popescu și, mai recent, Nicolae Manolescu fac opinie separată) "[p]rimul mare cronicar memorialist în limba română" (1972: 33)68. Inspirat de Chronicon gestorum in Europa singulariorum a lui Paul Piasecius (numele latinizat al episcopului polonez Piasecki), Letopisețul Țării Moldovei continuă cronica lui Grigore Ureche, de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]