1,662 matches
-
care viețuiește de milenii în spațiul carpato-danu biano-pontic, așa cum se spune adeseori. Numele desemnează siste mul montan care acoperă Europa Centrală și de Est. Masivele muntoase de pe teritoriul romînesc se grupează în Carpații Orientali, Carpații Occidentali (sau Apuseni) și Carpații Meri dionali (sau Getici). Atestările încep cu Ptolemeu (sec. al II-lea e.n.) și consemnează forme foarte apropiate de cele actuale (Karpatu, Karpaten etc.). O ipoteză etimologică adusă în discuție mai ales de către istorici propune ca etimon numele tribului tracic carpi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
canceroase de vezică urinară s-au folosit celulele fibroblaste WI38 în calitate de martor, cu valoare de celule negative pentru telomerază. Într-un alt experiment, cele șapte linii celulare de cancer de prostată au fost tratate cu un ARN antisens de 19 mer, împotriva componentei ARN a telomerazei, desemnat spA4-anti (MG) hTR 2-5A-lincat. Acest construct molecular a fost proiectat să prezinte unele erori de împerechere. În calitate de control s-a utilizat un 2-5A-lincat la ARN antisens. Pentru a amplifica eficiența transducției acestui oligonucleotid 2-5A
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a catoli cilor. Școala a avut un local propriu care a funcționat multă vrem e. Poate ne-am întins cam mult cu istorii din vremea lui Despot-Vodă, dar ele reflectă o anumită stare socială și spirituală din trecutul Cotnarilor, care meri tă să fi e cunoscută. Din scrierile lui Ioannes Sommer se desprind și alte informații prețioase pentru cercetătorii de astăzi. Le redăm sumar: ziua de sărbătoare pentru țărani era o zi de odihnă; în zilele de sărbătoare aveau loc hore
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trăia o femeie frumoasă, Lina, pe care Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, avea sentimente de aleasă prețuire și drago ste. Când avea de trimis cuvânt către ea, Ștefan grăia către soldatul său: „Mergi către Lina!” Prin întrebuințarea repetată a expresiei (mer g sau me rgi) către Lina, prepoziția către s-a contopit cu substantivul Lina, devenind un nou nume - Cătălina, care a rămas apoi și s-a transmis din generație în generație pentru denumirea dealului pe care se afla cetatea. V.
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pictură, studii la Leningrad și Paris, profesor universitar la Conservatorul George Enescu Iași, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași (1978-1989), debutează cu „Amintiri în timp”(1981), expoziții numeroase în țară și străinătate, i se conferă Ordinul Național pe ntru mer ite în grad de cavaler (2000). Dan Hatmanu, născut în zona Cotnariului, nu putea să nu se împărtășească din zăcământul spiritual al acestui spațiu devenit istorie și simbol al vechimii noastre , dar să lăsăm să se mărturisească singur într-un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rei ax? principal? pleac? de la aleea de acces, se deschide asupra cur?îi din fă??, m?rginit? de acareturi, traverseaz? castelul, apoi ordoneaz? terasele gr?di-nii �n secven?e riguros decupate, dar articul�nd subtil peluze de flori, broderii de meri?or, oglinzi de ap?, jeturi, cascade ?i canale, totul punctat de arbori de tis? ț?ia?i ?i de sculpturi �n marmur?. Cele mai bune unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
imagistică barocă. În cărțile următoare, caracterizate de o minimă evoluție tematică, tonalitatea elegiacă se accentuează: „Din cer răsturnat un roz nesfârșit,/ o bură de fluturi pe umerii serii:/ iarba cu lâna de miei s-a-ncâlcit,/ negura-n spume cu merii.// Florile toate de tije se rup/ și saltă; mireasma se rupe de ele,/ ciorchina de curpeni, duhul de trup,/ îngerii și ei de stele.// Și clipa durează.” Structurile prozodice devin și ele mai complexe. Criticii au remarcat ecourile tematice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
treabă", "caldă și fără chiloți pentru băieții fermecători", "cu ciocolată vă face abdomenul plat", "cu afine ca să vă bucurați de viață". 6 "S-au scurs șapte ani". 7 J. Supervielle, "La piste et la mare", în L'enfant de la haute mer, Gallimard, Paris, 1958, p. 144. 8 "Ați pierdut asta". RODICA DINULESCU Portocale roșii de Sicilia 2 1 ALIN CRISTIAN Țara cea mai de jos
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
moldovenești" de la preotul satului, anume Constantin, „carele câteodată pe lângă trasul de urechi, ne hrănea cu colaci de la biserică", scrie Vârnav în „Tecuciul literar", Bârlad, 1943, iar biograful lămurește lucrurile: „Preotul-învățător îi sfătuise pe copii să nu mănânce din perii și merii din ograda bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
împărțit la rândul lui în 2 bazine - Northchannel și Georgian Bay cu circa 30000 insulițe. Trecerea din lacul Huron în lacul Michigan se face prin strâmtoarea Mackinac. Francezul Etienne Brule l-a descoperit în 1610 și l-a numit La Mer Douce, schimbat apoi în lac D’ Orleans și lac Des Hourons. Lacul Michigan aparține în întregime SUA, are un contur regulat cu cîteva golfuri și insule și este cel mai poluat dintre Marile Lacuri. Pentru evacuarea apelor reziduale și menajere
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița de vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și În ipostază maternă. Mahalagioaică ori din high-life, femeia-mamă asistă la examenul final al progeniturii (Un pedagog de școală nouă); simpla ei prezență garantează reușita: „Profesorul: Binevoiască numai onorata doamnă să ieie loc. (Către Ionescu, care așteaptă În picioare:) Tu meri la locu- Ți... De hatârul mâni-tii, pe kine nu ke las repekinke! No! meri! (Ionescu merge la loc.) Ioneasca (ridicându-se): Sărut mâna!” (s.n.). De cele mai multe ori Însă, mama intervine pentru ca fiul să treacă la vreo materie, pe considerentul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Un pedagog de școală nouă); simpla ei prezență garantează reușita: „Profesorul: Binevoiască numai onorata doamnă să ieie loc. (Către Ionescu, care așteaptă În picioare:) Tu meri la locu- Ți... De hatârul mâni-tii, pe kine nu ke las repekinke! No! meri! (Ionescu merge la loc.) Ioneasca (ridicându-se): Sărut mâna!” (s.n.). De cele mai multe ori Însă, mama intervine pentru ca fiul să treacă la vreo materie, pe considerentul că elevul e de «familie bună». Așa procedează și madam Caliopi Georgescu (din schița Bacalaureat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în trecerea sub tăcere a unei perioade de timp, adică în omiterea povestirii evenimentelor petrecute în această perioadă. Este vorba, așadar, de o accelerare a expunerii. Este posibilă o combinație a inversiunii cu elipsa: Bleu est le ciel, verte la mer. (...) Elipsa este caracteristica principală a stilului telegrafic: Suis reçu examen. Rentre samedi. Stilul jurnalistic (Attentat de Djakarta, la marque Al-Qaeda) sau publicitar (Froid, moi? Jamais!) utilizează elipsa pentru o mai mare eficacitate. Elipsa poate fi de dorit pentru evitarea lentorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Arthur Allen Aprobadă de: Juanita Montgomery Rezumatul postului: Supravegează și direcționează toate operațiile de procesare, control și pregătire a informațiilor. Sarcini: (această secțiune trebuie să includă și descrierea sarcinilor neplăcute, murdare sau periculoase) 1. Primește și urmează indicații în linii meri, generale. operează în mod independent. îl informează pe managerul de sisteme informaționale despre activitățile realizate săptămânal, lunar sau trimestrial. 2. Selectează, instruiește și dezvoltă membrii personalului subordonat. dezvoltă spiritul de cooperare și înțelegere în rândul membrilor echipei de lucru. se
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fum și de ninsoare”). Poemele capătă inflexiuni dionisiace, depășind exoticul, și celebrează vitalitatea, dragostea: „noi ne iubim și totuși suntem zei”; „atât de verzi suntem și atât de înalți”. Registrul nu se schimbă în publicistica din Țările de sus ale merilor (1974), autorul transferând filonul sentimental și aici. Se descriu și alte ținuturi patriarhale dintre Olt și munte, unde poezia este aducere-aminte, bradul, soarele, mănăstirea, șarpele devin simboluri laice, iar oamenii sunt precum cei arhaici, oameni ai munților, aspri, „crescători de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
munte, unde poezia este aducere-aminte, bradul, soarele, mănăstirea, șarpele devin simboluri laice, iar oamenii sunt precum cei arhaici, oameni ai munților, aspri, „crescători de vulpi argintii”. Reporterul pendulează mereu între Țara Făgărașului - „ținutul alb”, „țara de sus a sufletelor și merilor” - și toposul marin, la care se întoarce în Zile de pescuit (1985) și Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit) (1994), ca și în romanul Vara nimănui (1978). Tărâmul mirific al Deltei este chiar personaj în Vara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
pseudoîncheiere. În 1998 R. a publicat o carte de succes, Bucate, vinuri și obiceiuri românești (adăugită în 2002), un periplu prin cultură, folclor și sociologie polarizat de „secretele” bucătăriei tradiționale. SCRIERI: Ohaba, țara asta, București, 1972; Țările de sus ale merilor, București, 1974; Călătorie spre nord, București, 1976; Vara nimănui, București, 1978; Elegii, București, 1980; Zile de pescuit, București, 1985; Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit), București, 1994; Precum fumul, București, 1996; Bucate, vinuri și obiceiuri românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
numărului mare de agenți patogeni și dăunători întâlniți la măr, măsurile de prevenire și combatere, trebuie îmbinate rațional și aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: - Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; - Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; - Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului - Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; - Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; - Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; - Putregaiul fructelor și coletului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: - Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; - Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; - Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului - Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; - Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; - Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; - Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; - Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; - Boala petelor de muscă - Schizothyrium pomi; - Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; - Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu arbori mari și fundalurile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]