25,494 matches
-
monumentala, paralizanta. Ne pierdem pe rând competențele, ca o țară bananiera; universitățile noastre creează pentru exterior, tinerii ne fug buluc peste graniță, alungați nu de străinii care le-ar lua chipurile locul, ci de românii ănsisi, care nu le recunosc meritele. Ne mai putem permite să fim o țară de risipitori? Ne mai putem ăngădui luxul de a ură autosuficient, de a proști lumea cu imaginea iluzorie a dușmanului intern, ăn locul austerității serioase de a construi temeinic?
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
vreme ce fotbaliștii o fac la câștig. Asemănarea apare atunci când an lumea fotbaluluii câștigul și gloria trebuie ămpărtite. Antrenorul Victor Pițurcă a avut, ăn felul lui, perfectă dreptate atunci când și-a ănchipuit că după calificarea echipei naționale a României marele merit ar trebui să-i revină. El a interpretat această victorie drept rezultatul alegerii sale, ca selecționer care a putut folosi an echipa și jucători din generația mai veche. Piti, cum i se spune, a scăpat din vedere faptul că un
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
propuse de creatori. Desigur, nu lipsesc cârcotașii, purtătorii mutrelor acre: departe de a fi perfect, spectacolul nu place apărătorilor tradiției pentru că nesocotește clișeele, ai face pe inovatori să strâmbe din nas pentru că noutatea propunerii regizorale nu sare an ochi. Primul merit al direcției de scenă este alcătuirea unui scenariu limpede an care traiectoria personajelor și dinamica relațiilor dintre ele se descifrează cu ușurință, ambigui fiind - ca an viața, ca an istorie - motivațiile explicite și implicite. Nouă traducere propusă are meritul de
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Primul merit al direcției de scenă este alcătuirea unui scenariu limpede an care traiectoria personajelor și dinamica relațiilor dintre ele se descifrează cu ușurință, ambigui fiind - ca an viața, ca an istorie - motivațiile explicite și implicite. Nouă traducere propusă are meritul de a simplifica, de a apropia textul de vocabularul zilei de azi. Șanț replici care șochează și impresionează, șanț cuvinte care șochează prin amprenta lor prea marcat contemporană, global am avut senzația că poezia sumbră a textului se scurge adeseori
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
a apropia textul de vocabularul zilei de azi. Șanț replici care șochează și impresionează, șanț cuvinte care șochează prin amprenta lor prea marcat contemporană, global am avut senzația că poezia sumbră a textului se scurge adeseori printre cuvinte. Al doilea merit al montării este coerentă imaginilor și a muzicii, organicitatea propunerii regizorale an raport cu textul. Marea oglindă din decorul lui Horațiu Mihaiu, unde ănainte de ănceputul spectacolului vedem publicul an timp ce-și caută locurile an sală, este prezentă an
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Regele Duncan (Ion Fiscuteanu), nu este decât un semn al puterii: omul este stupid, ușor ramolit, influențabil. ași păstrează coroană pentru că forțele din jurul său sunt aproximativ egale. Dar, de ăndată ce Macbeth are dovada, prin victoria ămpotriva trădătorului Macdonwald, ca meritele lui șanț superioare, soarta regelui e pecetluita. Cel mai bine ar fi că destinul să se ămplinească de la sine, dar destinul trebuie din când an când ămpins de la spate. an această versiune scenica, acțiunea soților criminali nu clintește morală, ci
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
de ușor de manipulat, atât de frecvent manipulata. Iată de ce ni s-au părut pline de interes intervențiile celor câțiva tineri inteligenți și cultivați din Dilemă, ăn legătură cu Eminescu, care, ăn pofida unor note poate prea ăngrosate, au avut meritul de-a da un brânci hagiografiei, din ce an ce mai ostenite, ănchinate genialului poet. ănfruntănd scandalul ăntrutotul previzibil, ei au deschis o cale către Eminescu cel viu, cel autentic. Mitul n-a fost anulat (nici nu s-ar fi
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
trebuiau spuse răspicat (și nu o face!) de autorul volumului pe care al comentez. Dar până că Ralea să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de atitudine ale lui Ibrăileanu șanț, desigur, eseurile sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
un consecvent apărător al democrației (urmat ăndeaproape și, apoi, ăn continuare, de M. Ralea care a denunțat gândirismul că orientare ideologică și diferite manifeste cu coloratura de extremă dreaptă), rubrică vestită a revistei "Miscellaneea" demonstrând această cu prisosință. Și e meritul lui Ibrăileanu de a fi propus ănlocuirea termenului de rasă cu acela de popor. I-a fost dat acestui important critic literar, care s-a tot războit cu purismul an artă și an favoarea specificului național an literatura și arta
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
ăn aprilie 1945, prudent, moare subit de cord, la numai 54 de ani. Soarta a vrut, probabil, să-l scutească de avatarurile inevitabile ale descendentei sale din Brătieni după instalarea comunismului an România. D-na Cornelia Pillat, nora poetului, are meritul de a se fi dăruit, din 1983, restituirii, ăntr-o ediție critică, (la Editură Eminescu), a operei lirice, a prozei și a traducerilor lui Ion Pillat an șase masive volume, ultimul apărând tocmai an 1994. E, deci, o ediție integrală a
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
fac să te gândești la toporul așezat pe pian dintr-un tablou celebru, sunt folosite cu dezinvoltura de Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele, cum a organizat în 1950 "centenarul Mihai Eminescu" și, în 1952, "centenarul Ion Luca Caragiale", fără să înțeleagă sau fără să vrea să înțeleagă că festivitățile respective, departe de a fi avut o semnificație
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
sînt expresii remarcabile ale acestei expresivități. Capitolul despre personalitatea și opera lui Cantemir este remarcabil. Îl prezintă ca scriitor de limbă latină, socotind că "a pus pe alte baze istoria poporului său, si aceasta este fără îndoială cel mai mare merit al lui; el a considerat poporul sau ca un singur întreg, întocmai ca acel muntean contemporan, Constantin Cantacuzino Stolnicul... Astfel, două legături sînt stabilite de Cantemir; legătură între românii de pretutindeni și legătura românilor de pretutindeni cu poporul românesc". A
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
toate ar fi putut fi Zile de lagăr (Socec, 1945), subintitulat român, în fond, prima carte de memorialistica a scriitorului. Internat în lagărul de la Tg. Jiu, în timpul războiului, autorul înfățișează o panoramă de oameni politici reali sau de infractori pitorești. Meritul principal al cărții stă în "răutatea" portretelor. Puține personaje sînt cruțate, sub aspect fizic sau moral, de o viziune crudă și plină de maliție, insistența pe detalii, diformități și orori. Din păcate, naratorul e mult prea condescendent cu sine. Se
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
Bursierii, ghedesistii, intelighenții au expectorat..." Nu era mai simplu dacă editorialistul spunea "Cutare persoane...(și le-ar fi enumerat) m-au insultat etc."? Mai ales că o considerabilă parte dintre acești insultători sînt istorici sau oameni de cultură care au merite public recunoscute, asadar nu pot fi tratați, "la grămadă", cum se considera tratat editorialistul, deși, dacă înțelegem bine, el a fost tratat foarte precis individualizat. Firesc ar fi fost că autorul editorialului să spună cine sînt "ciborgii arvuniți" care își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
Alexandru nu face niciodată așa ceva. El îi analizează nemilos exclusiv pe ceilalți. Mai trebuie adăugată observația că nu este deloc corect că un tanar să-și etaleze superioritatea morală față de oameni mai în vârstă decât el. Nu poți face un merit din faptul că încă n-ai trecut prin situații care erodează moralitatea. Ar fi rămas pur Laszlo Alexandru dacă ar fi fost supus presiunilor la care au fost supuși scriitorii din generațiile anterioare în timpul comunismului? Nu se poate ști. În
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
și, de aici, la decizia din 1 decembrie 1918 la Albă Iulia, Maniu devenind președintele Consiliului Dirigent, si, apoi, după moartea bătrînului Gh. Pop de Bășești, președinte al PNR. Memorialistul nostru crede că ăistoria nepărtinitoare va relata marele rol și merit pe care le-a avut Maniu în pregătirea, realizarea și apoi desăvîrșirea Unirii și pe urmă la viața politică a României întregite, aici tot ca opozant, cît și în scurtele perioade de președinte al Consiliului de Miniștri. Dacă ar fi
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
le-a strîns cu bună-stiintă, pentru a alcătui cîndva un volum, ori dacă inițial le adună pentru plăcerea să, pentru ca mai tîrziu să decidă că ele își așteaptă ascultători. Și cum să aduni într-o carte povestiri al căror principal merit, precum și trăsătură comună, este ca ți-au plăcut? Că sînt frumoase? Orice ambiție sau efort de sistematizare sînt inevitabile vane, sortite eșecului, contestării. Multe dintre istorisiri se suprapun, au cam aceeași intrigă și aceleași personaje, dar diferă prin nuanță distinctă
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
ton, ca încerc să găsesc un fel de blîndețe și totodată un umor pe care să le vocalizez. Nu e opțiunea mea actoriceasca, niciodată nu m-am priceput la așa ceva, ci un îndemn clar pe care ți-l face textul. Meritul traducătoarei e neprețuit, din acest punct de vedere. După ce am citit cartea, eu una am rămas cu poveștile mele preferate, așa cum, sînt convinsă că fiecare dintre cititori își va alege propriile sale bucurii din Cercul mincinoșilor. Recunosc, sînt și unele
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
duce în zbor ar fi un chin pe care nici Dante nu l-a închipuit în Infernul sau. Încât dacă palatul în care legiuesc dânșii n-ar exista, li l-am zidi pe brânci și numaidecât, ca o ofranda adusă meritului. Desigur, în toamnă, în iarna, serviciile se vor scumpi, de fiecare fir ce va cădea din mustață leului, salariile vor îngheța, pentru norocoșii care și le vor păstra. Va fi greu, fiindcă așa e iarnă! Ne va mângâia în schimb
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
în ajutor următorii: Heidegger ("aici nu se expune ăcaracterul de lucru al lucruluiă), Wittgenstein ("lumea că totalitate de fapte, nu de lucruri), Ricoeur, Aristotel... Și toate se întâmplă în numai două pagini. Efectul este de-a dreptul comic. Însă un merit al cărții de față este incontestabil: acela de a aduce în prim plan personaje mai mult sau mai putin uitate (Pirgu, Panait Potamiani, Iancu, Următescu, Luca Silion, Kesarion Breb) într-un festin oriental de cea mai bună calitate. Daniel Vighi
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
august 1944. Nici macar calitatea lui Antonescu de criminal de război (pe care am întîlnit-o în cărțile dlor Florin Constantiniu și Alex. M. Stoenescu) se ferește să o aștearnă pe hîrtie dl Dinu C. Giurescu. Nu crede în această calificare. E meritul regelui Mihai de a fi decis singur îndeplinirea în acea zi, totuși istorică, de 23 august 1944, a planului opoziției, arestîndu-i pe cei doi Antonesti. Dl Dinu C. Giurescu este printre acei istorici probi cu obiectul lor de studiu, care
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
descifra a, dar această cursivitatea trebuie pusă în legătură și cu postmodernismul, care "a convins-o" pe Doina Uricariu, cea din Institutul inimii și Puterea Leviatanului să-și "umanizeze" dicursul liric. Antologarea poemelor, într-o variantă aleasă de autor are meritul de a reflecta atât evoluția și notele specifice ale unei creații lirice dar și pe acela că reprezintă punctul de vedere al scriitorului. Doina Uricariu, Vindecările, Ed. Eminescu, 1999, 780 pag.
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
părintele greco-catolic Matei Boilă. Liberalii, care au reprezentanți în Guvern, s-au despărțit de hotărîrea de la Palatul Victoriei, pentru a juca pe cartea patriarhului. PD a adoptat o atitudine prin care încearcă să împuște doi iepuri dintr-un foc, admițînd meritele istorice ale Bisericii Ortodoxe, dar ferindu-se să accepte că aceasta ar putea deveni națională. Liberalii îl susțin pe patriarh, iar liderii UDMR cred că nu e cazul că B.O.R. să devină biserică națională, pentru a nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
drum către public, veleitarii ar trebui măcar să aprofundeze cunoștințele elementare (i.e. gimnaziale) de limbă română... În planul conținutului, Frumosul divin în opera lui Dostoievski de Paulin Lecca este o compilație, 80% din text constituindu-l citatele. Paradoxal, aici stă un merit al cărții, cum deja am lăsat să se înțeleagă din cele precedente: oricine, în grabă actuala, poate beneficia de adunarea la un loc a atîtor extrase din vastă opera dostoievskiana și din critică, de asemenea vastă, consacrată acestei opere care
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
integral înainte de a aborda subiectul. Paulin Lecca nu dovedește, în cartea sa, aceasta disponibilitate, demersul său rămînînd stilistic cumva în aer, fișele sale putînd capătă cu multă bunăvoință un loc ambiguu, între glosele de lectură și jurnalul de idei. Așadar, meritul cărții de debut a arhimandritului Paulin Lecca Frumosul divin în opera lui Dostoievski rămîne, după opinia mea, doar unul implicit, rezultat din aglomerarea harnica a excerptelor. Las pe seama cititorilor acestor rînduri răspunsul la întrebarea dacă e mult/puțin lucru la
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]