19,907 matches
-
Angela Marinescu Întotdeauna am spus că arta, în buna tradiție a tuturor meseriilor, presupune concurență. Dar pentru că arta nu este o meserie oarecare, adică reprezintă un fel de summum al meseriilor și concurența pe care o pun în discuție, deoarece se raportează la această esență (summum) este altceva, mai degrabă război, lupta pe viață și pe moarte, pentru ocuparea unui loc, cît de mic, în panteonul valorilor invocate. Și nu orice
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
trecerea timpului. Acest lucru a fost posibil prin faptul că autoarea și trecerea timpului au format un "unicat" care a luptat îndoit, lucid și tehnic pentru a propune o experiență a scrisului de o mare originalitate în proza noastră. "Eu, meseria de calau și melancolica regina" este o carte despre cum timpul, prin faptul că există (dacă autorul este primitiv, timpul nu există) transforma un experiment (o tehnică de a scrie) într-o experiență (existențiala). (Iolanda Malamen - Eu, meseria de calau
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
noastră. "Eu, meseria de calau și melancolica regina" este o carte despre cum timpul, prin faptul că există (dacă autorul este primitiv, timpul nu există) transforma un experiment (o tehnică de a scrie) într-o experiență (existențiala). (Iolanda Malamen - Eu, meseria de calau și melancolica regina, Editura "Crater".)
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
Z. Ornea Destinul lui Panait Istrati a fost, fără îndoială, nefericit. Și, mai ales, de un tragism puțin obișnuit. Născut la Brăila, a practicat, pînă a deveni scriitor, cele mai diverse meserii: băiat de prăvălie, hamal, zugrav, zidar, lăcătuș, lucrător la terasamente, gazetar, servitor, chelner, mecanic, fotograf. Și asta, pînă la 39 de ani cînd, după tentativa de sinucidere din 1921, doi ani mai tîrziu, debutează spectaculos, recomandat și apreciat de Romain
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Iorgulescu într-un excelent studiu din 1984 - un exotic și un obsedat de pitoresc, cum l-au receptat, la început, o bună parte dintre cititorii săi francezi. În scrierile sale trăiește o umanitate rănită, populată cu declasați, eșuați, oameni cu meserii incerte sau fără nici una, dezmoșteniți sau izgoniți care continuă să nădăjduiască. E o lume marginalizata, a învinșilor revoltați sau a revoltaților învinși. Și, surprinzător, chiar în acest univers al declasării, limită de jos a prăbușirii nu e niciodată epuizata, existînd
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
în care necunoscuta a ridicat fitilul lămpii de gaz, și cercurile galbene, tot mai mari, au descoperit-o în întregime, cu ridurile pe care eforturile ei de a zîmbi ademenitor le făceau și mai sinistre. Era bătrînă și foarte urîtă, meseria îi era o înșelăciune. Nu știu dacă i-am putut citi pe chip satisfacția de a fi ademenit un adolescent, sau o nemărginită plictiseală, oricum mulțumirea de a căpăta cîțiva bani. Cred că în mintea mea nu mai era nimic
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
polemic și neînduplecat. Să adaug că, datorită strădaniilor lui N. Cristea, gazeta sibiană s-a putut (record neîntrecut) rentabiliza, reapelînd la stipendii din afară. Ziarul era citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească transilvană vor găsi calea unei acțiuni comune, mai ales după 1875, c n-a fost deschis de oficialitățile habsburgice, ci remis miniștrilor maghiari care, și ei nedeschizîndu-l, îl restituie, la Turda, președintelui P.N.R.
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
multă ficțiune, pornind de la o istorie reală: viața unui unchi de-al meu. Este tot un crâmpei de viață romanșă. Mai am pe masa de scris o lucrare de istorie literară La spina ella spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să scrie și în ce scop
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
vital al profesiei. Am fi taxați că trăim în plină utopie, că desconsiderăm situația grea prin care trece țărișoara și bugetul ei minuscul, că îi sfidăm pe cei care n-au ce mînca cu extravaganțe absurde ce, chipurile, țin de meserie. Cu un gest generos și nobil, prietena mea din Praga mi-a demonstrat cît de ușor se poate păși din utopie în normalitate. Ultimul spectacol al lui Silviu Purcărete s-a jucat la Praga într-un teatru magic: Stavovské. Aici
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
Natură subiectelor abordate, programatic sau nu, este diversă; ambii convorbitori se mișcă lejer și cu pricepere în arcanele lumii muzicale. Este o discuție purtată de la egal la egal între doi profesioniști de înaltă pregătire, cu orizont intelectual larg, îndrăgostiți de meseria în și prin care trăiesc - un spectacol de inteligență. Întrebările cad întotdeauna pe punctul esențial, impulsionând sau relansând dialogul. Și despre ce se discută? Informații, analize, puncte de vedere personale, amintiri se desfășoară în meandre cu ritmuri capricioase, cănd mai
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
Cristian Teodorescu Am avut mari rezerve față de greva profesorilor și față de strigăturile acestora, destule nepotrivite cu demnitatea acestei meserii. Dar nici o rezervă față de revendicările lor. Dacă profesorii au ajuns la gîndirea lui Toma Necredinciosul și au lungit greva pînă au văzut hîrtiile semnate de guvern, motivul e că au fost mințiți de prea multe ori. Cei care s-au
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
hală a topitoriei, pe care n-o văzusem încă, deodată observ într-un colț al halei întinse doi negri ce mătură hala fiecare cu cîte o mătură primitivă de nuiele, în mînă, exact ca la noi, plus lenea tipică acestei meserii înapoiate pretutindeni în lume. Rog să fiu iertat: dar o bucurie subită mă cuprinsese văzînd că cel puțin în acest sector și la ei se lucrează ca la noi, la Reșița. Primul meu imbold e să-mi împărtășesc pornirea și
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
eu? O.G.: Dar și vremurile noastre sînt departe de a fi cuminți... I.P.: Aparent, aparent... înregistrez totul de la distanță... e un tablou stupid cu neputințe și eșecuri. Dar nu mă bag în politică, am stat mereu departe de politică... meseria mea e să-mi aduc aminte... O.G.: Ce vă place să vă reamintiți atunci cînd vă este mai greu? I.P.:Tot ce-mi reamintesc e legat de literatură și cărți. A fost viața mea. Am trăit doar în literatură
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
nu sesizează absurdul, enormitatea situației. Din contră. în ianuarie, un abur de evlavie subit cuprinde toată lumea, prinsă într-o suspectă unanimitate: potentați "cu ceafa groasă" rostesc solemn platitudini indigeste la împărțirea unor titluri și premii "Eminescu"; grafomani notorii, adulatori de meserie, își dau ghes umplând coloane interminabile cu elogii ritmate la adresa marelui Poet, și nu-i insultă mai mare decât să-i închini Luceafărului o poezie proastă sau chiar o carte de o valoare discutabilă, situată programatic sub "steaua Eminescu" - o
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
tîrziu, de-acum vameșul mă mustra pe mine, pentru impaciență și neînțelegere. Ca suprem argument în favoarea dreptului său de a nu fi la post cînd nu vrea, sau chiar de a nu-și face defel datoria, m-a întrebat ce meserie am. La răspunsul meu, oarecum șovăielnic - cadru didactic la universitate - a triumfat: "Păi la dvs. lucrurile merg mai rău ca oriunde, de cînd lumea sînteți în grevă! Ce pretenții aveți de la mine?" Nu găsesc nimic mai șocant decît să fii
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
mai rău ca oriunde, de cînd lumea sînteți în grevă! Ce pretenții aveți de la mine?" Nu găsesc nimic mai șocant decît să fii umilit pentru a deține o funcție în universitate. Situația nu e doar deplorabilă, e paradoxală. O asemenea meserie ar trebui să inspire respect, admirație, poate chiar un dram de indivie. Or, eu citeam în ochii tulburi din fața mea numai dispreț și condescendență. Simplu ar fi să dau vina pe ignoranța sau antiintelectualismul insului cu pricina, la urma urmelor
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
examenul de obținere a diplomei au avut loc în 1970, la optsprezece ani de la terminarea facultății. Alungat de valul de apărători neînduplecați ai proletcultismului, Radu Petrescu pleacă din București ca să predea în câteva sate uitate de lume. Va renunța la meseria de profesor la reîntoarcerea în capitală - așadar diploma nu mai avea nici o importanță. Și totuși, când vremurile s-au mai îmblânzit, când decan a ajuns un prieten și admirator al său, Al. Piru, scriitorul a decis pur și simplu, că
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
joacă cu Gelu Colceag în rolul sufleurului, departe de a-i fi agreabil, îl acceptă ca pe o ultimă și unică soluție: izbînda cu Richard al III-lea. Dacă sufleurul debutează ca un om neimplicat, venit doar să-și facă meseria și nimic mai mult, încet-încet atitudinea lui se modifică vizibil: se transformă în cîrjă și supapă totodată, singurul, după Barrymore, care își mai dorește ca acesta să reușească. Tot acest traseu între detașare, implicare, pasivitate și suferință pe care-l
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
de pildă, cineastul ar fi fost lăsat, pe vremuri, să-și facă opera, să fie el însuși. ("Cum se poate descrie mîhnirea mea de azi, re-trezită după peste 35 de ani, descoperind că ceea ce voiam să fac pe vremuri în meseria mea și nu puteam, alții, pe alte meridiane și alte paralele au izbutit (...) Cînd, după terminarea Duminicii..., am vrut să refolosesc la alte producții instalația și proiectoarele cu lumină rece, rămase la Buftea, mi s-a răspuns că au fost
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
este Mozart. În festival, se cântă aproape zilnic muzică de J.M. Kraus. Se cântă și opere de Mozart. Valoarea străinului adoptat de cultura Suediei este reală: el are atuul unei personalități interesante, tensiunea interioară a vulcanilor în erupție și suficientă meserie pentru a colora, dramatic, aproape toate compozițiile: Cvartet, Simfonie, unele lieduri, fragmente din opera "Proserpin" și tragedia "Olympia". Ele s-au integrat unor programe interpretate de o formație cu totul remarcabilă din Stockholm, Cvartetul Lysell; concertului vocal-simfonic (Orchestra Simfonică și
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
de norme și valori în circulație neoficială: "Lasă-te de muncă și fă bani!". în aceeași categorie, rămîne surprinzătoare ușurința cu care se oferă, superlativ și nedeterminat, o alegere totală: "personal calificat în orice domeniu", "locuri de muncă pentru toate meseriile". în profilurile pe care le schițează ofertele de muncă, au apărut însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între acești barbari disperați. Ben Dosa e o figură impresionant de luminoasă în această lume a tenebrelor: de meserie cizmar, el e cel ce vine de departe, de altundeva, eroul civilizator. Le face încălțări femeilor și bărbaților, un gest simbolic, fără îndoială, care presupune o anulare a solidarității dintre forțele terestre și bestialitatea oamenilor. Îi învață pe copii să
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
2000 o statuie mare de tot, - mai ales suprarealista, - pa care, cînd treci podul, să scrie mare și noaptea, cu neon, cu ce-o fi, să știe posteritatea: MANIPULATORILOR MANIPULAȚI. Aici ar putea să se încheie povestea tristă a unei meserii, care, recondiționata, și-ar recîștiga în viitor bunul renume, presupus, - după atîta prostie bezmetica, agresivitate, brutalitate...
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
ne varietur, jurnalul de față, început în ^93, încheiat aici". Este unul din puținele momente în care aflăm câte ceva despre datarea exactă a jurnalului; explicația o aflăm într-un pasaj-cheie: "Mă întreb dacă mi s-a format privirea asta din cauza meseriei de profesor, în care anii se suprapun, aproape se repetă, încât se contopesc". De aceea, până la urmă, cartea de față rămâne un jurnal. Chiar dacă e rescris, chiar dacă e "cenzurat" în tot felul, e, se pare, singurul mod de a-i
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
15 ani, nu acceptă, deocamdată, propunerea de a pleca în Turcia, el avînd încă de împlinit canonul. Trec alți 15 ani, Savu, tot împlinind canonul, salvează alte două vieți și înfiază cinci copii orfani, dintre care pe patru îi învață meseria de cizmar. Cînd isprăvește confecționarea ultimei perechi de încălțăminte din cele o mie, pleacă la Tarigrad pentru a-l întîlni pe Ibraim, om cuprins în Turcia. Se revede cu Ibraim, dar moare pe caicul care îl ducea, de pe vapor, la
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]