1,016 matches
-
structură diviziunii muncii, de proprietate, de clase, sf�r?e?te prin a insista asupra succesiunii istorice a modurilor de produc?ie (principale fiind modurile de produc?ie patriarhal, feudal ?i capitalist) care se nasc unele pe altele printr-o mi?care antagonic? sau dialectic?. �O form? social? nu dispare niciodat? �nainte s?-?i fi dezvoltat toate for?ele productive pe care le poate con?ine, iar raporturile superioare de produc?ie nu se substituie ei �naintea urzirii condi?iilor materiale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pune �n oper? o vast? cultur? la frontiera disciplinelor constituite. Filosof vitalist, el apare preocupat de infinitatea resurselor materiale ?i spirituale de care dispune fiin?a uman? � �n contrast cu finitudinea condi?iei sale � sau de incapacitatea de a surmonta mi?carea contradictorie ce face din el o fiin?? unic? ?i �n acela?i timp separat?, divizat?, o fiin?? asem?n?toare sau diferit? [Freund, 1991]. �Asem?narea cu al?îi nu este, f?r? �ndoial?, de mai pu?în? importan
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ne g�ndim c? asimilarea propus? �ntre �?tiin?e sociale� ?i sociologie nu era evident? cu c�?iva ani �nainte. Pe ce se bazeaz? aceast? mod? de care aminte?te Hauser? �n cazul Fran?ei, ea are �n spate o mi?care social? de anvergur? pe care s-a grefat o conjunctur? politic? ce a accelerat muta?iile �n curs. Detractorii au criticat ideologia scientist? ?i entuziasmul pozitivist la care au aderat oameni at�ț de diferi?i precum biologul Pasteur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
beneficiat de o conjunctur? rar?, favorabil? dezvolt?rîi �nv???m�ntului ?i cercet?rîi de calitate: con?tiin?a unei mari opere de �mplinit, prezen?a personalit??ilor eminente, concursul unei administra?îi aflate de partea ideilor noi ?i o mi?care social? care s? le sus?în?, a?a cum arăt? Antoine Prost �n L'Enseignement en France [1968]. �n cadrul Ministerului Instruc?iunii Publice, ?tiin?ei sociale n?sc�nde nu i-a lipsit sprijinul, chiar dac? nu se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoscut o criz? grav?, din cauz? c? to?i urmaser? acela?i parcurs universitar ?i ideologic. Formă?i �n ultimii ani ai secolului, �n plin? fr?m�ntare dreyfusard?, majoritatea lor aderaser? la Liga drepturilor omului ?i se apropiaser? de mi?carea socialist? sub dublă influen?? a lui Lucien Herr, celebrul bibliotecar al ?colii Normale Superioare, ?i a lui Jean Jaur�s. Paradoxul e c?, dintre ace?ți tineri dota?i cu aproape toate sacramentele universitare (�n afar? de Durkheim, printre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se face c? ei s-au �ntors c?tre Le Play care p?rea s? ofere teoria sociologic? a reformelor sociale care le lipsea at�ț de mult [Kalaora & Savoye, 1989]. Trebuie s? spunem c? la �nceputul anilor 1880 mi?carea leplaysian? era la apogeu: indiferent de criteriul folosit (num?r de adep?i, calitatea lucr?rilor, difuzarea ideilor), trebuie s? recunoa?tem c? nici un alt grup nu se bucură de o a?a mare notorietate. Situa?ia s-a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
face s? privilegieze demersul �comprehensiv� de cercetare a c?ilor de �ntoarcere la o cultur? �comunitar?�, ca ?i cvasi-dezinteresul pentru studiul societ??îi germane (�Nu-i o alt? ?tiin?? �n afară celei a na?iunilor�, scria Ț�nnies) agitate de mi?c?ri de o amploare ?i de o gravitate extreme. S�nt �ntreprinse ?i c�teva cercet?ri empirice remarcabile, dar f?r? leg?tur? cu preocup?rile teoreticienilor ?i cu conceptele lor � �n contrast cu opera at�ț de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin grijă de a conjura vechii demoni socio-filosofici, c�ț ?i prin importan?a ?i urgen?a travaliului �ntr-o societate �n care se accelera schimbarea (Darras, 1966; Raynaud, 1966). Sociologia a pl?țiț crunt pentru incapacitatea de a prevedea o mi?care � cea din mai 1968 � care a luat na?tere printre propriii s?i studen?i, prin consecin?ele acestei incapacit??i asupra r?ț?cirilor sale viitoare. 3. Internă?ionalizarea sociologiei �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fetiță de ciocolată” l-a întrebat: „Ce mai face Dorin Tudoran?”. Iată, în transcriere fonetică, un verbatim al incidentului real: - Iu gat tu caț - Safi end Rafo? - Nău. Bat Dorin Tudoran gat ă dog - Crescent. - Fencs ă lat for leting mi nău. - Plejăr iz main, scumpete. (Jurnalul Național, 8 aprilie 2005) Tacă-ți fleanca și cântă! Sunt puține arenele în care imbecila (in)corectitudine politică se îmbină mai bine cu spiritul de gașcă decât spectacolul prefațat de două paparude - Joan (mamă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui fatale Soldatul, dintr-o dată, cu mâna lui slăbită O prinse și, smucind-o, pe pleoapa-i ostenită C-un horcăit cumplit, cu ultima suflare, Îi dete, pătimaș, o sumbră sărutare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aripi de fericire Singurătate, pleacă! Vino tu; Împreună Să zburăm pe aripi de fericire Și să continuăm tot ce a fost; toată prietenia ce ne-a legat să stea lângă noi. Malin, măi dă-mi Încrederea de altă dată. Dă-mi un strop de viață, de râs. Te rog lasă-ne sufletul nouă. Nu vreau să plâng. Îmi vei spune că altădată: ,,Esti urâtă când plângi. Ce-ar fi să râzi. Îmi plac ochii tăi când ești veselă”. Mai ții minte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
păstorii,/ De-al căror drag Olimpul ne fuse tulburat ! (IV, p. 112). Prometeu își deplânge amar iluziile pierdute cu privire la favoriții lui : Mă vezi înfrânt de atâta nerecunoștință,/ Revolta și dezgustul sunt noua mea credință/ Cu ochii stinși contemplu tot visu mi nimicit (IV, p. 113). Titanul își vede năruite speranțele de a contribui la înfrumusețarea lumii prin încurajarea oamenilor, căci aceștia au profitat de binefacerile civilizației doar spre a- și da la iveală ticăloșia nativă : E mai frumos, firește, mai mândru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
provocator: "Tată, tată, te îmbrățișez mult, auzi?" Și generalul îi răspunde cu o voce, după părerea mea, schimbată, ca și când i s-ar fi pus un nod în gât: Da, aud, poartă-te bine și, dacă ai nevoie de ceva, dă-mi un semn!" Camarazii se bucură să-l revadă. Îl tachinează pe tema amorurilor abandonate ispitelor capitalei, dar prea des le achită nota de plată ca bucuria lor să nu fie sinceră. Atmosfera e destinsă și locotenentul capătă iar curaj. N-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mănânc: o doime, o pătrime, o optime, o șaisprezecime, o treime, o cincime, o zecime etc. Mi-a explicat pe-ndelete, ca să înțeleg bine fracțiile. Apoi mi-a dat mie alt măr și-mi cerea: Dă-mi o optime! Mai dă-mi o cincime! Tu oprește-ți o zecime! Pot spune că mi-au plăcut fracțiile și le țin minte și acum. A doua zi la școală mă dădeam mare, cerându-i doamnei să rezolvăm exerciții și probleme cu fracții. Doamna m-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
icoanei, Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” având dimensiuni / Atelier - influență școală rusă, pictură culori tempera, pe suport de lemn, cu preparație praf de cretă și clei de iepure, clei care de obicei este folosit În legătoria de carte deoarece este mi flexibil, plasează icoana ca fiind executată În prima jumătate a secolului al XIX-lea. Deoarece nu am găsit informații din care să putem stabili perioada din care face parte s-au prelevat pigmenți din stratul pictural dar și din stratul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
au spus iarăși : „E probabil ultimul nostru buletin de știri. Cam astea sunt știrile pe care le mai avem.“ Și pe la 5-6 iarăși. Eu fusesem deja în Republica Moldova ca reporter, însoțindu-l pe un jurnalist care avea să ia pre‑ miul Pulitzer pentru respectivul reportaj ; un ziarist de la Newsday, Roy Gutman. Și cunoșteam pe toată lumea pe acolo, drept pentru care i-am dat un telefon purtăto‑ rului de cuvânt al guvernului de la Chișinău, un băiat numit Boris Vieru, cred că e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
felul în care ține o ceașcă de cafea, să zicem. Cristi deschide caietul. — Haida, atunci, s-o luăm mai ușor, dacă ești așa pleoș- tit, îți revii una- două. Hai, doar pe scări diatonice. Gura mare și rotundă ! — Do, re, mi, încearcă Cristi, după care plămânii lui obosiți cedează și tușește ca un bolnav. — Cristian ! Cu iertare, m-am înecat, domnule. — Te-ai înecat, ai, dragule ? Hai, doi, trei, și ! — Do, re, mi, fa, sol... Și când să treacă mai departe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
limbajul ei corporal, dar am eșuat. M-am concentrat din nou asupra poliței concepute special pentru a găzdui sticlele de ulei de măsline. Victor a apărut curând, târându-și picioarele. Câinele mă fixa. Mă plictisești gândea el. Haide, încearcă - dă-mi un motiv să-mi înfig colții gândea el în continuare. - De ce latră toată noaptea câinele ăsta bădăran? am întrebat, întorcându-i câinelui privirea răutăcioasă. - Poate pentru că a fost scârbit de priveliștea studenților tăi de nouăsprezece ani punându-și-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
schingiuirea de către un cal htonian, care nu a văzut lumina soarelui până în momentul execuției. Pe de altă parte, calul năzdrăvan revine la forma sa miraculoasă printr-o abluțiune în lactic solicitată viteazului: „-Atunci scaldă-mă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”. Laptele folosit la îmbăiere devine un pretext pentru motivul jafului arhetipal, într-un basm din Pătuleni, Dâmbovița: „Împăratu acesta, atât era de bogat șî de viteaz, că era stăpân pe vro câteva împărății, mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
printr-un tratament specific, indicat flăcăului, tot ca exemplificare a puterii sale asupra timpului actual: „pe mine să mă îngrijești cu însuți mâna ta șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul mâncat de cal activează natura divină, solară, a bidiviului și mistuie efectele timpului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din care pasămite face parte integrantă scriitorul. Acest rol nu va mai ține mult. Sau cine știe, în partea asta de lume asta va fi regula veșnică. De regulă, în Europa scriitorul român, până în prezent, n-a câștigat nimic. Dă-mi un exemplu, în afara lui Panait Istrati, de scriitor român care a contat în Europa. Emil Cioran a avut alt destin, separat de cel asumat de scriitorul român izolat de sferele de influență. Nici în lume, scriitorul român, literatura română nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s În stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvnă nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește. Tu știi. Și cu astea mă hrănesc destul de des. Ce să fac? Nam cui spune ce simt În inimă, În suflet. Nimeni nu mai are timp să-i spun, să-i povestesc. Recunosc faptul că sunt demodată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cum le păzim? Am uitat că suntem trecători și locuim În țară străină. Dar când sosește ceasul de plecare nimic nu luăm cu noi, doar desaga cu fapte, fie bune, fie rele. Oh, Doamne, ce mă fac? De voiești, dă-mi ce-mi lipsește ca să mă mântuiesc. Și cu Mila și Ajutorul Tău să ne mântuim cu toții.” Cred, după mine, că dacă am avea credință și frică de Dumnezeu n-am face atâtea rele și păcate fel de fel. Și nici
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pleca Nici atunci nu mă uita Prea Curată Maica mea Fii cu mine alăturea Să trec Vama Cerului Vămile Văzduhului Ca s-ajung și eu La Veșnicul Dumnezeu Pân-atunci te rog, mai tare Ai milă și Îndurare Lacrimi dă-mi cu-ndestulare Să-ntăresc a mea credință Sufletul să-mi pot spăla Alb precum e zăpada Iar Tatăl când mă va vedea Mă primească-n turma Sa Cu oile cele bune Că L-am căutat În lume Cu greu, iată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dar Doamne Sfinte Cât păcătuiesc, Că nimic din zestre Eu nu prețuiesc! Dar eu plâng, Stăpâne, Acum când mă cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din Jerusalem 2003) Când Povara... Când povara mă apasă Și când chinul este greu Singur, mă Închid În casă Și mă rog, Lui Dumnezeu Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]