4,790 matches
-
de pregătire a Paștilor, cănd gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale, definitivează curățenia și fac ultimele retușuri la hainele pe care le vor îmbracă la Înviere și în zilele de Paști. Tradiții în Sâmbătă Mare: - se sacrifică mielul și se prepară drobul, friptură și borșul de miel. De Paste nu se pregătesc foarte multe feluri de mâncare. - pe vremuri era obligatoriu că femeile să îmbrace, la slujba de Înviere și în zilele de Paști, măcar o cămașă nouă
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
mare parte a mâncărurilor tradiționale, definitivează curățenia și fac ultimele retușuri la hainele pe care le vor îmbracă la Înviere și în zilele de Paști. Tradiții în Sâmbătă Mare: - se sacrifică mielul și se prepară drobul, friptură și borșul de miel. De Paste nu se pregătesc foarte multe feluri de mâncare. - pe vremuri era obligatoriu că femeile să îmbrace, la slujba de Înviere și în zilele de Paști, măcar o cămașă nouă, cusuta în orele de taină ale nopții, iar bărbații
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
de Paști trebuie să-ți între întâi în casa un băiat, ca să ai spor și bogăție, ca dacă-ți intra o fată, ti-aduce sărăcie și ghinion. La masa de Paști, la amiază, se adună cei ai casei, se mănâncă miel și cozonac și se petrece în liniște, fără muzică și gălăgie. Bătrânii ies apoi la porțile caselor și vorbesc, povestesc. În Maramureș și Bihor se fac vizite în sat la alte familii, a doua și a treia zi de Paști
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
sănătatea în viața lor. Tradiții de bun augur în ajunul praznicului În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și strigoii
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și binecuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice, care ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
fost pescari, alături de tatăl lor. Amândoi s-au numărat printre „ucenicii” Sfanțului Ioan Botezătorul, ascultând timp îndelungat predicile acestuia în puștiul Iordanului, cu îndemnuri la pocăința și cu proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei cuvintele „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1,29). A fost și el martor, alături de alți ucenici, la botezul Domnului și la cunoscută convorbire dintre Iisus și Ioan, intarindu-se în convingerea că Acesta era Mesia cel prezis de
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi după botezul Domnului în Iordan, Ioan Botezătorul stătea pe țărmul acestui rău cu doi dintre ucenicii lui, Andrei și Ioan (viitorul apostol și evanghelist), cărora le spune din nou: „Iată Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1,36). Auzind această mărturisire, cei doi ucenici au pornit după Iisus, în dorința de a-L cunoaște. Iisus i-a observat și i-a întrebat: „Ce căutați?” La care ei au zis: „învățătorule, unde locuiești?” El
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
formulat de Alina Gorghiu în clar cum că reducerea TVA-ului la alimente la 9 la sută nu este decât o diversiune pentru a-l scăpa pe Șova de arest preventiv, ne bagă total în ceață, la fel ca sacrificiul mieilor pentru a marca reînvierea. Sau ca susținerea d-nei Kovesi că era la fel de imparțială ca acum și pe vremea când era zapciul lui Băse și nu prigonitoarea inimei lui, silindu-l silă a-i hi, cu silnicia-i hiclenească. Dar oricum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93550_a_94842]
-
surâzând diafan razelor calde de aur ce le alintă cu gingășie parfumul se umple de miresme văzduhul. Pe câmpuri pământul sfetnic bătrân așterne la picioare domniței covor mătăsos din verde smarald smălțuit cu flori diafane; pe islaz se zbenguiesc jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al pădurii; ciutele cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al pădurii; ciutele cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii primii miei zburdă pe dealuri Dochia își aruncă din cojoace unul câte unul pe toate salutând astfel prea plecată supusă schimbarea domniei s-au pus pe treabă albinele și se trezesc din somn urșii.
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
perfidă de a salva Stațiunea, știi. Nu vei renunța, în pofida durerilor de cap, tot mai mari. Stațiunea nu mai are nici o șansă! Să vină Guvernatorul Țărilor Străine - KK - să o scape! CaCa! E vremea să năvălească lupii. Ningea; era Zăpada mieilor, când s-au năpustit lupii albi. Au gonit de-a lungul Stațiunii, spre prânz, vreme de un ceas, poate mai puțin, sfâșiind opt vilegiaturiști și șase localnici, din care doi omuleți. Soldații Garnizoanei și Gărzile au răpus paisprezece fiare: haita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
În ciuda opoziției sale din Consiliu, fuseseră autorizați să Îl urmeze pe Înaltul prelat Între zidurile cetății, și care acum transformaseră Santa Maria Novella Într-un fel de avanpost al forțelor lui Bonifaciu, o gheară a leului Înfiptă În stâna cu miei. Își convocă repede „familia“, doisprezece străjeri de cartier care Îi fuseseră atribuiți pentru apărare și pentru a face față unor eventuale probleme de ordine publică. — Ce naiba se petrece, messer Alighieri? strigă unul dintre ceilalți priori. E o revoltă? Unde ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
produsese o minune. Eternul miracol al vieții pe care-l reprezintă apa, acolo, în cel mai îndepărtat colț al Saharei unde, probabil, nimeni nu pusese piciorul de sute de ani. Se rugară o zi întreagă și, pe înserat, sacrificară ultimul miel. Au mâncat până n-au mai putut, au dansat, au cântat și au stropit totul cu apă din puțul Ajamuk. În zorii zilei următoare umplură un burduf cu apă, ca să ude mormântul celui ce-și dăduse viața în acea aventură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
răni părul negru al Annei Îmi crește pe pubis unde ți-e pășunea oierule pe căpitan Întrebați-l boierule șapte văi și-o vale-adîncă tauri mulți mi-or paște-o Încă destul turnați vin de ambră și calomel pe creștetul mielului să-l răcorim să-l trezim În aerul dulceag al abatoarelor veniți fecioare din Ierusalim fecioare din Bolintin fecioare din Sion fecioare din relon ieșiți de sub dușuri priviți-mă m-am Înălțat drept ca un steag sînt narcisul din cîmpie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
perișorul lui spicul grîului, chiloțeii lui spuma laptelui... se roagă: Miluiește-mă Doamne că neputincios sînt, vindecă-mă Doamne că s-au tulburat oasele mele. Și Wanda: Ce miroase aici a tîrtan? Afară! Marș afară! țîn mireasma teilor În scîncetul mieilor buzele fiarei unsuroase roșii mîinile ca lemnul umflat al latrinelor ce caută cu atîta Înfrigurare În buzunar corpul delict) Rasputin, Rasputin, the russian sex-machine țcăci rostind vorbe trufașe și deșarte ei momesc Întru poftele trupului cu desfrînări pe cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un cîmp mare urcînd domol clina dealului ce ducea spre Dumbravă și tremurul pe care Îl simțeam În viscere cînd Îmi povestea ce-i făcea ei Herr Pfarrer seara după ore În Kanzlei. La zece metri de noi ciobanii tăiau miei și ne strigau vorbe porcoase. Era un aer impregnat de parfumuri dulcege, grele, irezistibile. La fiecare pas descopeream o senzație nouă care purta În ea povara unei plăceri interzise. Seara mă rugam cu fervoare Domnului Nostru Isus Cristos să alunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ascultat-o. Dar indicatoarele mi-au abătut atenția. Mă înștiințau că atelierul fotografului era aproape și că voi ajunge în curând. Piața, Piața Moartă, unde am trăit eu, și-a primit numele de la lac. Iar lacul, de la o mie de miei de Paști. S-au înecat cu vreo două sute de ani în urmă, când s-a întâmplat acea „catastrofă naturală norocoasă, căreia întreaga stațiune îi datora existența“. După cum ți-am spus, s-au înecat în el o mie de miei, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de miei de Paști. S-au înecat cu vreo două sute de ani în urmă, când s-a întâmplat acea „catastrofă naturală norocoasă, căreia întreaga stațiune îi datora existența“. După cum ți-am spus, s-au înecat în el o mie de miei, împreună cu Păstorul Necunoscut, care le mâna spre casă tocmai de Paști. „Doamne, o să-ți pară rău pentru asta, ai să vezi“ - o fi crezut el în timp ce se îneca, dar nici până azi nu s-a arătat vreun semn în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
arătat vreun semn în această privință. Domnul era încântat de munca Lui și, cu ajutorul țăranilor din împrejurimi, a pus bazele unei stațiuni balneare care e de atunci una dintre cele mai profitabile investiții ale Sale. A fost o jertfă rapidă, mieii s-au descompus degrabă, cei mai norocoși la soare, plutind pe apă, ceilalți în adâncuri, printre crengile brazilor, ca lacul să poată fi botezat mai ușor. Așa a devenit râul stăvilit de alunecătura dealului Lacul Leșurilor, până când asta a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
macrameurile, așeza mai încolo vaza, trebăluia prin casă, amintind mereu de Testament. Mai cu seamă de cel Nou, dar și din cel Vechi mai știa una, alta, mai ales poveștile de groază cu lăcuste, cu tufele de măceș și cu mielul sau nu știu ce de aur, după care au tânjit nepricopsiții ăia, și că bărbații se apucau unii pe alții de acolo unde ea, ca fată mare, nici nu ar pune mâna, ptiu, și că-și taie ceea ce le-a zămislit acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de unghii din calendare. S-o condamn. Banalități? Atunci s-o terfelesc. Să-i vin de hac dormind-o an de an de dimineața până seara. Dar nici măcar atât. Să vomit în ziua aceea, ca de Paști, de la carnea de miel. Să-l chem de fiecare dată pe Bunul Dumnezeu, ca să mănânce cu mine ce mi-a făcut. Mai mult. Să mănânce doar El, iar eu să mă uit. Mai nou, trăiesc cu bănuiala că ziua aceea nici nu a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Și un Soare, numai pentru ei. Mic, întunecat, umed. Și de asemenea Luna. Păstorul doarme, cu iarbă de mare pe șubă. Doarme, nu păzește, compozitorul începe să cânte, din corzi răzbat bule de aer, mașinăria e mută. Iar de teamă, mieii o iau la goană printre copacii putreziți. Dau fuga la mal. Pe malul lacului apar o mie de miei morți. Da, așa e bine. I-a alungat afară un mediocru timid. Când Engelhard m-a strigat, am tresărit. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
goană printre copacii putreziți. Dau fuga la mal. Pe malul lacului apar o mie de miei morți. Da, așa e bine. I-a alungat afară un mediocru timid. Când Engelhard m-a strigat, am tresărit. M-a surprins în timp ce mânam mieii. N-ai observat că a răsărit soarele? m-a întrebat el. — Am întârziat - i-am răspuns. Sigur c-a fost frumos. — Dumneata crezi că ai aflat acum ceva esențial. — Așadar ți-ai dat seama cum ai să începi? — Da. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Care nu vedea nimic, dar credea că simte totul. De fapt n-a fost destul de atent, pentru că-i era teamă. — Ce caraghios. Vrei să-mi explici? — Sunt nevoit s-o fac. Nu e ce gândești dumneata. Dar chiar dacă trezești toți mieii din lac țipând așa la mine, eu tot o să mor. N-am ce să fac. Și n-am discutat nimic despre asta, dar cred că fiecare a hotărât în sinea lui să renunțe la săptămânile sau lunile de horcăială. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]