7,435 matches
-
toate țările semnatare ale Tratatului de la Varșovia, 59 Wallace, I. Jr. - America in the World, A Guide to US Foreign Policy, published for the Foreign Policy Association by Praeger Publishers, N.Y., 1983, p.5 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 47. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 111 „România a decis să participe la Jocuri din două motive. Primul era acela că N. Ceaușescu știa că participarea României la Jocurile din
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
accepțiunea sa, „zonele de influență reprezintă de fapt state sau grupuri de state sub o influență - ce, evident, comportă anumite gradații - ale unor puteri care încearcă în temeiul unor acorduri inegale, înrobitoare, să mențină situații 61 Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 64. 62 Bogdan, C.; Preda, E. - Sferele de influență, Editura Politică, București, 1986 63 Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 66. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
încearcă în temeiul unor acorduri inegale, înrobitoare, să mențină situații 61 Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 64. 62 Bogdan, C.; Preda, E. - Sferele de influență, Editura Politică, București, 1986 63 Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 66. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 114 de dependență și să afecteze grav prerogativele suverane ale subiectelor de drept internațional.”64 Oferind imaginea unor fenomene care nu se văd, ci
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
contemporane, Editura Politică, București, 1984, p. 35. 68 Wallace, I. Jr. - America in the World, A Guide to US Foreign Policy, published for the Foreign Policy Association by Praeger Publishers, N.Y., 1983, p.222 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 46. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 116 asupra unor state situate în vecinătatea unor țări. Astfel, tind să se ia în considerare raporturile de putere care îndreptățesc o mare putere
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
german, sportivii francezi și polonezi au stat jos, în mod ostentativ.”72 Un alt exemplu îl reprezintă Olimpiada de la München din 1972 care „a rămas în memoria colectivă ca fiind prima Olimpiadă supusă unui atac 71 Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 44. 72 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F.S., București, 1961, p. 276. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 120 terorist, în care 9 oameni din delegația Israelului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
unor acțiuni politice ale unor state în conflictele interetnice, intoleranțele religioase, acțiunile teroriste și naționaliste extremiste etc. La aceste situații contribuie și imperfecțiunile mecanismelor de drept internațional, nedemocratice, practicile elitiste ale unor mari puteri. 5. în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 44. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 122 Capitolul IV IV.1. Noile politici ale CIO De la începutul înființării sale, CIO și-a stabilit obiective politico-diplomatice care vizau pe de o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
1980. 14. Dorneanu, L., Vrabie, A. - Jocurile Olimpice - Atena 2004. rezultate, statistică, CORBucurești, Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 187 2004 15. Dabu, R.; Ielici, Brigitte Sociologia industrială, Editura de Vest, Timișoara, 1995. 16. Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997. 17. Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a și redactat-o. La începutul anilor 20, la Paris, sub influența mișcării dada, fondează grupul literar "Camera poeților" (Palata poetov), din care mai făceau parte Boris Bojnev, Aleksandr Gringher, Serghei Șarșun și Boris Pavlovski. În 1925, editează prima carte, Mileniile mele, urmată de volumul de versuri și proză A doua carte (1928), Satirul (1929), Nopți pariziene (1932), Purtătoarea de iubire (1938). Ultimul grupaj de versuri și note de călătorie, Protopatria îl scrie după o călătorie în Palestina (1937), publicându-l
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele. SOȚIA Tu te-ai întins pustă roșcată, Ochiul tău Se înalță ca un soare negru Printre culmile răsculaților sâni. Seara de foc se potolește. Cu inima crăpată de sete (Deja nu o singură dată, nu de două ori...) Caut
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
deosebirea între arta sacră și arta profană. Chiar dacă cele mai multe capodopere ale Renașterii occidentale au tematică religioasă, nimeni nu se gândește să le considere icoane. De aceea, nimeni nu se gândește că ar putea fi făcătoare de minuni. Omul începutului de mileniu Hai să nu ne împotmolim într-o zonă teologică, epuizată de controversele sutelor de ani câte au trecut de la inconoclaști încoace. Până când vei lucra sub deviza "anul și romanul", cum faci de 15 ani fără odihnă? Deja mă simt obosit
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
fără speranță. În ciuda disoluției și a delăsării, în ciuda scenariilor apocaliptice, omenirea se va întrema, puțin câte puțin. Insulițe și insule vor realcătui arhipelagul spiritual, dedesubtul căruia neantul va tălăzui zadarnic. Există încă foarte multe resurse spirituale în omul începutului de mileniu, fie el anemiat, fie abrutizat. Teoreticienii și teroriștii sunt două categorii care nu vor rămâne de-a pururi în datele impotenței sau ale violenței. Așa cum nu știm ce aduce ziua de mâine, nu știu ce extensie de lumină poate să aibă sufletul
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Doina Condrea Derer Saga pentru cititorul mileniului trei este prima judecată ce-ți vine în minte sfîrșind lectura primului roman al prozatoarei Mariolina Venezia, De o mie de ani mă aflu aici (Mille anni che sto qui, Einaudi, 2007), cîștigător al ultimei ediții a Premiului Campiello. Cele
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
a treia de vocea unui povestitor bine documentat, sigur de judecata lui, capabil să poarte cititorul din ziua proclamării Romei drept capitală a întregii Italii (cu mulți ani înainte de a fi fost realmente cucerită), adică din 1861, pînă la finele mileniului II. În postfață, scriitoarea (născută în 1961 la Matera, autoare a trei volume de poezie publicate în Franța, a unuia de povestiri, Altri miracoli, 1998, a unor articole și a cîtorva scenarii cinematografice și t.v.) ne informează că elaborarea
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
dar sigur. A urmat, în compensație, reabilitarea ficțiunii (am discutat pe larg fenomenul în preambulul volumului meu din 2004). Romanul a intrat în criză de creație și în criză de cititori imediat după 1990, dar revine în forță la începutul mileniului III, putând spera, dacă nu la succese europene notorii, măcar la afirmări modeste, dar certe. Eclipsarea poeziei, pentru cine voia să vadă, părea să fie iremediabilă într-un termen previzibil. O inflație aiuritoare, hrănită de volumele tipărite și difuzate pe
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
geografie la care nu avem acces, chiar dacă mai recunoaștem cîte ceva, și trebuie să credem călăuza pe cuvînt, cînd ne spune cine erau, unde trăiau corăbierii cei vechi: "Din ținuturile baltice, Polonia, Belgia, nordul Franței și pînă în Anglia, prin mileniul al VII-lea î.Hr. a înflorit o cultură care și-a luat numele de la localitatea unde a fost identificată și cercetată temeinic: Maglemose din insula Seeland. Aici se află capitala Danemarcei actuale. În perioada Ancylus (fluviatilis), Insule Britanice și Scandinavia
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
UFD, ca vicepreședinte. În prezent e profesor la SNSPA, iar politic pare disponibil. Deși nu și-a propus să scrie o istorie a tehnicilor de propagandă și nici una a manipulării universale, Bogdan Teodorescu procedează cronologic în amplul său eseu Cinci milenii de manipulare, pe care l-am citit cînd cu interes, cînd cu plăcere. Fostul redactor-șef al Tineramei pornește de la tehnicile de manipulare din Egiptul antic, identificînd aici inventarea imaginii liderului, la scurt timp după apariția statalității egiptene, pentru a
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
să devină fertile teme de cercetare. Pe bună dreptate, Portugalia și România sunt văzute ca "entități geografice extreme și de frontieră față de aria de fixare lingvistică, de cultură și civilizație a imperiului roman în Europa", menținându-se timp de două milenii ca poli ai ariei lingvistice indo-europene de factură neolatină. În privința latinității indubitabile a celor două popoare, autorul operează o subtilă disjuncție: în timp ce în cultura română referința la latinitate funcționează ca mit fondator, ca origine prestigioasă, pentru portughezi latina se identifică
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
motive pentru a proiecta o nouă taxonomie științifică. Mai mult decât neîndoielnica reușită a cărții pro-priu-zise (deși nu în pofida, ci tocmai în virtutea sa), mă interesează acest culoar metaștiințific pe care Braga îl parcurge, îndreptățind știința socio-umană din România începutului de mileniu la speranța în relansarea unei dezbateri care, deocamdată, s-a dovedit mai de succes în câmpul științelor naturale și a celor tari, unde alegrețea descoperirilor a impulsionat apariția și dezvoltarea incredibil de accentuată a unor ramuri ce pot încă părea
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
teafăr, să-și recunoască imediat desfigurarea. Ar fi prea mult și prea umilitor pentru el. Așa și cu noi. Chiar dacă Platon e etalonul fărîmițării noastre, nu contenim să-l privim cu condescendența celor care își închipuie că trecerea a două milenii și jumătate poate fi un argument de superioritate în favoarea noastră. În plus, deosebirea de perspectivă dintre noi și el e atît de mare încît, la drept vorbind, Platon nu mai poate fi recuperat. Firește, îl putem folosi ca pretext cultural
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
noi ce... Ca și cum acest Arthur, stăpânul dughenei - cine știe dacă nu vreunul din cavalerii Mesei Rotunde... Dar, mă rog. Se poate orișice. Prin urmare, interesați-vă la Arthur. El ține cheia ce va deschide, măcar în comerț, poarta grea a mileniului al treilea. * Când, într-una din zilele luptei noastre pentru societatea de consum, cu reclamele ei cu tot, în anul 1997, ce văd pe aceeași uliță de altădată, pe care scria, tainic, La Arthur și care îți stimula imaginația? în locul
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
din jurul nostru, niciodată egali cu ei și suntem privați (ne privăm?) astfel de singura situație în care se poate construi ceva: colaborarea, onoarea, respectul de ceilalți, dreptul, fair-play-ul. De-a lungul unor nesfârșite secole care încep să se adune în milenii am fost vecinii unor popoare infinit mai puternice, mai bogate și mai rapace decât noi, despre care puteam să ne imaginăm orice, doar că le suntem egali nu, și atunci, obligați să ne recunoaștem precaritatea și lipsa de mijloace de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
Bogatul e ținut sub control, săracul asistat. Bogătașului i se asigură secretul bancar, yahtul, caii de curse, săracului o pâinișoară, un acoperiș decent deasupra capului. Iar la extrema dreapta se instalează utopia, Fata Morgana unei societăți perfecte, făcută pentru un mileniu - patruzeci de generații de-a lungul cărora supușii, entuziaști, supușii am zis, cunosc fericirea. Cei ce se opun, din ignoranță sau perversiune, sunt aduși să regrete spontan. Omul de stânga e un democrat necondițional, încrezător în capacitatea insului uman de
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
ființe de extracție umană pentru care obișnuitele mijloace de reglementare politică - parlamentarism, multipartitism - sunt, în realitate, criminale strategii ale unor dușmani de moarte, pentru care nu există cruțare. Orânduirea pe care o preconizează această extremă nu se mulțumește cu un mileniu - ea e pentru totdeauna, o dată ce o alta superioară nu se poate concepe. O societate fără clase va cunoaște o prosperitate nelimitată, fapt care, neîndoios îi va determina pe oameni să fie cumpătați, să poftească numai ce le e de trebuință
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
ancorate în abstract, altele mai aplecate spre concret, unele profund personale, altele mai impersonale, unele mai "centrifuge", altele mai "centripete". Luminat cu instrumente atât de numeroase, în idiomuri personaliza(n)te, câmpul larg al umanioarelor a apărut, la început de mileniu, ca un teritoriu de cucerit, rezistent la și ofertant cu problematizările și reproblematizările conturate în subcâmpuri. Cel mai frecvent au fost luminate în comunicările participanților unele dintre figurile influente ale modernității: F. Nietzsche (în comunicarea lui Thomas Drew Philbeck, " Prezența
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
cel sincronist, continuă să se manifeste, egală cu sine, arta de echilibru; polimorfă, confortabilă, frumoasă, decorativă și sigură. Acea artă capabilă să le ofere tuturor celor alertați peste măsură, garanții serioase că putem intra, fără tulburări prea mari, și în mileniul următor. Care, vorba răstălmăcită a lui Malraux, va fi unul al globalizării sau nu va fi deloc!
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]