2,151 matches
-
plecat în pijamale din pat? Pentru că țin minte că a apărut în presa de atunci ceva de genul: un grup de infractori care au vrut să devasteze librăria Cartea Rusă a fost somat de către Miliție și nesupunându-se la somație milițianul a fost obligat să deschidă focul asupra lui. Unde sunt acum cei care au rămas fără tată, fără mamă, soții fără soți, distruși toți? Unde sunt cei care au murit și cei cărora le-au murit rude în detenția comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
La un moment dat, nu mai țin minte unde anume, mașina s-a defectat încă odată. Pe la Foltești s-a stricat iar hârbul acela de mașină și am stat acolo în plină ninsoare vreo oră. Am coborât din remorcă, iar milițianul ne păzea cu pistolul ca să nu fugim. Dar unde să fugim, noaptea în plin câmp!? Abia acolo, după ce s-a dat șoferul jos, acesta i-a dat haina lui gravidei și a luat-o și în cabină. După ce au reușit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la subsol, ne-am înfricoșat pentru că erau acolo niște țigani arestați, i-am văzut printre gratii, deținuți de drept comun. Ne-au băgat pe toți laolaltă: femei, copii, bărbați, era o vraiște acolo că nu se știa. La ușă era milițianul înarmat, erau și vreo două femei gardian care se plimbau, care ne păzeau. Era și un ghișeu acolo unde se duceau cei din arest cu actele la verificat, să fie luați în evidență pentru a fi trimiși fiecare cine știe unde, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o complet pe dos, au confiscat toată lâna, până și furca de tors a maică-mii. Milițianul acela care-l cunoștea pe soțul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o complet pe dos, au confiscat toată lâna, până și furca de tors a maică-mii. Milițianul acela care-l cunoștea pe soțul gazdei noastre a zis: "Domnu Slujitoru, nu iese fum fără foc
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o complet pe dos, au confiscat toată lâna, până și furca de tors a maică-mii. Milițianul acela care-l cunoștea pe soțul gazdei noastre a zis: "Domnu Slujitoru, nu iese fum fără foc". "Bine domnule, dar mi-ați întors casa pe dos, iar amărâtele astea n-au nicio treabă cu furtul". Eu am rămas acasă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acela care-l cunoștea pe soțul gazdei noastre a zis: "Domnu Slujitoru, nu iese fum fără foc". "Bine domnule, dar mi-ați întors casa pe dos, iar amărâtele astea n-au nicio treabă cu furtul". Eu am rămas acasă, dar milițienii le-au luat pe mama și pe surori care duceau în brațe toată lâna pe care o mai aveau. Au fost ținute pentru interogatoriu și să dea declarații, dar le-au dat drumul, pentru că au văzut că n-au nici o
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nu cred că m-ar fi primit nimeni la școală în martie. C. I.: Ați avut probleme la înscriere? R. R.: Vai de mine, dar ce probleme! Mă numeau "bestie moșierească". C. I.: Cine a folosit această expresie? R. R.: Milițienii care veneau la școala de pe bulevardul Focșani. Și mă dădeau afară din clasă chiar din timpul orelor, de veneam acasă plângând. Profesorii mă reprimeau la clasă. Uite așa m-am hârâit. Era un țigan locotenent de miliție care a venit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Poza asta am văzut-o eu în Pravda. Odată căpitanul era așa de impresionat că a început să plângă tânguindu-se: "de ce trebuiau să moară?". Altădată a venit la Zâna sectoristul să-i ceară niște informații. Dar eu cred că milițianul o plăcea pe rusoaică. Eu îl cunoșteam, dar atunci n-am știut cu cine vorbește ea. Rusoaica știa binișor românește iar locotenentul ăsta o întreba în română. Și când a plecat milițianul rusoaica a bătut la mine strigând: "Radik, Radik
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-i ceară niște informații. Dar eu cred că milițianul o plăcea pe rusoaică. Eu îl cunoșteam, dar atunci n-am știut cu cine vorbește ea. Rusoaica știa binișor românește iar locotenentul ăsta o întreba în română. Și când a plecat milițianul rusoaica a bătut la mine strigând: "Radik, Radik, partizan, partizan!". Ei se temeau ca nu cumva să izbucnească și la noi o revoltă precum cea din Ungaria. "Ce partizan, Zâna?" Am luat papucii și am fugit după sectorist. Când am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și m-a întrebat ce caut, iar eu l-am mințit că a fugit un nepot și că acum îl caut. I-am explicat apoi rusoaicei că cel care venise la ea nu era partizan, că era sectoristul din zonă. Milițianul venise îmbrăcat într-o pufoaică cu epoleți, dar fără însemnele gradelor. Eu i-am spus căpitanului și cred că milițianul acela a fost dat afară din miliție că după o vreme l-am văzut prin Râmnic îmbrăcat civil. Involuntar am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
caut. I-am explicat apoi rusoaicei că cel care venise la ea nu era partizan, că era sectoristul din zonă. Milițianul venise îmbrăcat într-o pufoaică cu epoleți, dar fără însemnele gradelor. Eu i-am spus căpitanului și cred că milițianul acela a fost dat afară din miliție că după o vreme l-am văzut prin Râmnic îmbrăcat civil. Involuntar am făcut și un rău acelui om. Eu am căutat doar să le explic căpitanului și neveste-sii că în România
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din domiciliul forțat de la Râmnicu Sărat. R. R.: După 1953, mama se ducea în continuare, săptămânal, să facă prezența la Miliție, dar controalele acasă nu mai erau atât de dese, ba chiar se răriseră de tot. Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la căldură în sediul Miliției atunci când ea, alături de 400 de persoane, aștepta la rând să fie luată în evidență. Închipuiți-vă cum era să stai la rând, în frig, în fața unui milițian mâncat bine, băut, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la căldură în sediul Miliției atunci când ea, alături de 400 de persoane, aștepta la rând să fie luată în evidență. Închipuiți-vă cum era să stai la rând, în frig, în fața unui milițian mâncat bine, băut, cu cravată la gât, la ora 8 dimineață, care mai făcea și bancuri nesărate în fața atâtor oameni. Or, oamenii ăia erau oameni educați, avuseseră avere, erau elita vechii societăți care nu putea să spună nimic, tăcea resemnată
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fugit. C. I.: Cum s-a petrecut situația asta cu focul de armă? Povestiți-mi mai pe larg! S. M.: A fost oleacă de scandal cu niște cetățeni care n-ar fi vrut să dea cotele, sau cam așa ceva, și milițianul din comună, unul Stoide, a venit la Țonea că el era mai recalcitrant. Și Țonea a spus: "Tu-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Țonea că el era mai recalcitrant. Și Țonea a spus: "Tu-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați de față când s-a tras după milițian? S. M.: Nu eram acolo, eram acasă. Eu eram certat cu milițianul și mi-am zis: "să vezi că de acum încep să ne aresteze". Și apoi am vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-ți Dumnezău' mă-tii, te împușc!" și a tras un foc de armă în sus. În rest, nimic. C. I.: Dar erați de față când s-a tras după milițian? S. M.: Nu eram acolo, eram acasă. Eu eram certat cu milițianul și mi-am zis: "să vezi că de acum încep să ne aresteze". Și apoi am vorbit cu Ion: "Băi, ce facem?" "Ce să facem? Fugim!" "Unde să fugim?" Hai să vorbim!" "Cu cine să vorbim?" Cu codoșii! Codoșii fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Securității. S. M.: Da, dar acela nu m-a denunțat că eu aș fi spus că ăla ar trebui împușcat. Nu pentru asta m-au arestat. C. I.: Dar ați fost cumva asociat cu cel care a tras cu pistolul după milițian? S. M.: Nu. Eram prieteni, atât. Și am plecat cu el pentru că el era în mai mare legătură cu ei, cu Vrabie și cu Anghel, decât eram eu. C. I.: Dar el a tras cu pistolul... S. M.: El a tras cu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încă mănânc arpacaș, este obligatoriu! Din închisoare am rămas cu foame, frig și frică. Am ieșit din pușcărie cu o frică intrată în reflex. De exemplu, odată conduceam mașina și, la ieșirea din Vaslui, m-au tras pe dreapta niște milițieni de la circulație. Am coborât, am luat poziția de drepți și mi-am scos pălăria sau șapca, ce aveam eu. C. I.: Ați făcut asta din reflex, instictiv... D. B.: Da, însă eu nu mi-am dat seama, dar soția a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-M își lărgește teritoriul controlat, înrolând mereu noi și noi țărani. în alte locuri, gherila paralizează țara distrugând infrastructurile (drumuri, poduri etc.). Dispunând de o considerabilă bază de masă, PCN-M numără 6.000 de combatanți și 15.000 de milițieni. El practică răpirile colective - mai mult de 38.000 de persoane, elevi și cadre didactice răpiți și supuși unor ședințe de îndoctrinare comunistă - și își recrutează combatanții, uneori foarte tineri, din acest rezervor uman. Din 1999 până în 2001, gherila controlează
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
contureze imaginea unui oraș „plămădit de istorie, taine, vise și legende”, cu episoade extraordinare, figuri simbolice, momente gastronomice și mondene (la Capșa) sau de cultură. Moartea boxerului (1978), volum de povestiri polițiste, ca și Pasagera (1989), are drept protagonist un milițian, fost sportiv de performanță, „căzut la datorie”. Din scrinurile regilor (1979) urmărește destinul familiei de Hohenzollern, cu fapte „secrete”, într-un roman-document despre iubirile ascunse ale reginelor, contraspionaj, aventuri etc., unde episoadele prelucrează materiale din arhive și epistole. Port dunărean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Dunărea taie țara, unde câmpurile se lovesc de cer și ciulinii scuturați aruncă perne albe în Dunăre. În sat țăranii beau rachiu înainte de micul dejun și merg la câmp, a spus Liviu, și femeile îndoapă gâște cu porumb unsuros. Și milițianul, preotul, primarul și învățătorul au dinți de aur în gură". Romanul este construit din episoade mai mult sau mai puțin disparate, într-o falsă dezordine picasiană sau daliană, cu accente expresioniste și hiperrealiste. Suntem în preajma Revoluției din decembrie 1989. Se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
revedea, poate, niciodată. În Bariera un acar joacă șah singur, necăjit că din caisul apropiat nu cad fructe, deși sunt coapte, alinat de gândul că, dacă nu și-ar fi pierdut un deget de la o mână, ar fi putut ajunge milițian sau funcționar. Narațiunea Ultima zi optimistă surprinde o zi ce se anunță ca nealtele în viața monotonă a unui bătrân, dusă în compania mamei sale nonagenare. Atras de o servantă dintr-o baracă de tir, domnul Mac obține de la ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
culturale. Și e suficient să ne amintim numai de Sighet pentru a conștientiza dimensiunea acestei tragedii naționale unde au fost încarcerați și au pierit Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Grigore Georgescu, Henri Cihoski, Gheorghe Brătianu, Anton Durcovici, Ioan Suciu. Milițienii au început să umple temnițele săpate în Grădina Maicii Domnului cu mărturisitorii lui Hristos. La Aiud, Pitești, Sighet, Gherla, Târgu Ocna și în alte locuri de prin țară, s-au deschis porțile gheenei pe unde au intrat, învăluiți în lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Timișoara, și din 21 decembrie, la București. S-ar putea scrie o carte întreagă pe această temă, întrucât mărturiile sunt abundente și detaliate, în câteva cazuri (dar las în seama unui alt virtual analist să realizeze o astfel de lucrare). Milițienii, securiștii, anchetatorii (chiar dacă nu toți) au practicat schingiuiri colerice și sălbatice, semn că aparatul de represiune din România comunistă nu sublimase deloc violența din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (primul dictator comunist), ci rămăsese fidel acelorași metode brutale, staliniste, ale Securității
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]