20,876 matches
-
Canalului DunăreMarea Neagră s-a realizat în două etape (1949-1955 și 1975-1984), solicitând peste 20.000 de oameni din întreaga țară, în condiții de muncă dificile. Pe lângă specialiștii detașați din diverse localități ale țării, la lucrări au mai contribuit și militarii, în zonele Cernavodă și Medgidia, dar și deținuți, în prima etapă a lucrărilor și la ridicarea Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari. 3.5. Elementele de etnografie Fiecare popor posedă un patrimoniu material și spiritual, strâns legat de mediul geografic în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
gradul al doilea inclusiv. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel: - rude de gradul întâi, cum ar fi: părinți și copii; - rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoți și frați/surori. Sunt considerate persoane în întreținre militarii în termen, militarii cu termen redus, stundeții și elevii militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obținute sunt sub plafonul stabilit. Nu sunt considerate persoane în întreținre persoanele majore condamnate care execută
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
inclusiv. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel: - rude de gradul întâi, cum ar fi: părinți și copii; - rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoți și frați/surori. Sunt considerate persoane în întreținre militarii în termen, militarii cu termen redus, stundeții și elevii militari ai instituțiilor de învățământ militare și civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obținute sunt sub plafonul stabilit. Nu sunt considerate persoane în întreținre persoanele majore condamnate care execută pedepse privative de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant: „Pe 11 decembrie 1986, dupăamiaza, înainte de înserare, când nu te mai puteai apropia de fosta mănăstire din cauza cordoanelor de securiști și de militari ce înconjurau zona, am trecut cu jale în suflet prin Piața Sudului, să-mi iau rămas bun de la fostul monument. Intreaga incintă din față nu mai exista; Casa sau Palatul Domnesc și Stăreția erau fără acoperișuri și fără zidurile de la
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii. Deci, în cadrul populației active sunt incluși salariații, patronii și alți lucrători independenți, lucrătorii familiali nerenumerați, militarii de carieră și șomerii (adică persoane de 15 ani și peste care nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri, dar sunt în căutarea unui loc de muncă). Populația din afara forței de muncă este numită populație economic inactivă și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
loc în valuri. Primul val recent a fost de la începutul secolului XX, atunci când conceptul de școlarizare internațională a fost oficial recunoscută în Elveția precedat de încă un val ce a venit după al doilea război mondial, cu un aflux de militari străini, care la rândul lui a mai fost precedat de încă un val care a fost în “anii balon” la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90. Potrivit Ministerului Educației, Culturii, Sportului, Știință și Tehnologie (MEXTĂ, există 121 de școli
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
face plăcut în societate" (Montaigne, Cartea I, Cap. XIII) I Nu am pretenția de a scrie o "Istorie a diplomației", însă aș vrea să ilustrez ceea ce am afirmat anterior, cu exemple luate din trecut. În general diplomații nu sunt, precum militarii, niște copii răsfățați ai istoricilor. Aceștia de-abia că le menționează numele, iar secretul negocierilor (care este atât de des disputat de contemporani), este omis cu "generozitate", prin tăcere, de posteritate. Aș dori să reamintesc acum numele câtorva slujitori ai
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
infracțiunilor prevăzute în art. 392, art. 393, art. 395 - 399 și art. 404 și art. 394 raportat la infracțiunea de trădare prin ajutarea inamicului INFRACȚIUNI CONTRA CAPACITĂȚII DE LUPTĂ A FORȚELOR ARMATE Art. 409 Absența nejustificată Absența nejustificată a oricărui militar de la unitate sau de la serviciu, care a depășit 4 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
la 3 ani sau amendă. Art. 410 Dezertarea (1) Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Absența nejustificată a oricărui militar de la unitate sau de la serviciu, care a depășit 24 de ore, în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani sau amendă. Art. 411 Încălcarea consemnului
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Încălcarea consemnului (1) Încălcarea regulilor serviciului de pază, intervenție, însoțire sau de securitate, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și părăsirea comenzii sau oricărui alt post de către militar. (3) Încălcarea consemnului de către santinelă aflată în serviciu de gardă sau de pază pe lângă depozitele de armament, muniții sau materiale explozive ori în alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, se pedepsește cu închisoare de la unu la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Dacă fapta este săvârșită de un ofițer, de un maistru militar sau subofițer, de un soldat ori de un gradat voluntar, de doi sau mai mulți militari împreună ori în fața formației adunate, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. (3) În timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, pedeapsa pentru fapta prevăzută în alin. (1) este închisoare de la 2
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în art. 414-418, art. 420, art. 421 alin. (1) se pedepsește. Art. 423 Infracțiuni privitoare la aeronave militare Dispozițiile art. 416 - 418, art. 421 și art. 422 se aplică în mod corespunzător și în cazul aeronavelor militare. INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE DE MILITARI SAU DE CIVILI Art. 425 Sustragerea de la serviciul militar în timp de război Fapta persoanei care în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
turnă pentru această hotărâre. Doctorul avea un fiu de vârsta mea. Mi-l amintesc pe tatăl meu, cum stătea în bucătărie și fuma, aruncând fumul în sus, cu o privire goală și o fată perplexa. Nu era normal la un militar, care luptase la Cotul Donului, în 1944, august, la Iași și scăpase cu viața și care era în fața noastră, a copiilor, hotărât, cazon, dând ordine și cerând îndeplinirea lor imediată. Imaginea surprinsă am înregistrat-o și apoi am înțeles. O
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
moarte, toți plătim vama, măcar că mor în picioare, nu de boală sau decrepit, senil. Cât mai am putere o să vorbesc, scuip și o să țin o armă în mână. SCRISUL E O ARMĂ DINCOLO DE MOARTE. Nu uită, babă, sunt neam de militari, eu insumi ofițer superior în rezervă. Ăștia nu se duc că vitele la tăiere, pleacă în munți și rezista. Poate nu pleacă americanii și nu vin iar rușii. EL: Babă, nu e nicio fericire să știi. Tata știa în 1944
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și Augusta râd.Nelu își mai toarnă un pahar). Actul II Tabloul 1 Scena 1 Din nou în salon.Pe canapea stau Bela,Lili și Popa Bela(oripilată): Ce accident am văzut!Mă tem de șoferi.In special de cei militari.Urmează cei de pe basculante și rutieriștii.Sunt periculoși. Lili:Ar mai fi și femeile. Popa:Trebuie să recunoașteți că au mai puține accidente. Lili:Dar încurcă traficul în intersecții.Iși fac concediul la semafor. Bela:Reprezintă un pericol public.( Se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pentru el, i-am hohotit. Am să te învăț. Tre buie s-o faci scurt, pe neașteptate, și o faci răcnind, ca să dublezi surpriza și teroarea. Lovești cu partea de sus a frunții, unde începe părul, că altfel te doare. Militarul în uniformă și chipiu care șușotea ceva cu țiganul Păpădie s-a oprit din șușotit și a scuturat din cap aprobator spre mine. Păpădie mi-a dat un like cu pumnul tatuat, degetul mare în sus. Ajunseserăm în fundul parcului, unde
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de harmăsar.“ M-am întins peste ea și, căutându-i limba șerpească, i-am suflat: „Am să te învăț să trișezi la skanderbeg.“ M-a răsturnat și s-a urcat ea pe mine, lăsându mă să văd că Păpădie și militarul în uniformă veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-au oprit și ne-au examinat, stuf cât vedeam cu ochii. — Futaiul e motorul lumii, a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-au oprit și ne-au examinat, stuf cât vedeam cu ochii. — Futaiul e motorul lumii, a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie îmi plac oleacă șleampete, cu sânii puțin căzuți. M-am ridicat, neant de frică în cap. Militarul m-a prins de umeri și m-a blocat într-o chingă prietenească. Stai cuminte, mi-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie îmi plac oleacă șleampete, cu sânii puțin căzuți. M-am ridicat, neant de frică în cap. Militarul m-a prins de umeri și m-a blocat într-o chingă prietenească. Stai cuminte, mi-a murmurat. îți futem și noi gagica. Nu se întâmplă nimic. Păpădie își desfăcea cureaua. Am început să răcnesc, strângând pumnii, venele gâtului încordate
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu neapărat Dumnezeu, aș spune, poate vreo comisie de savanți ciudați - pensula răsucită în dreptul tâmplei, semn clar că părerea pictorului despre cei vizați nu putea fi decât una singură -, selectați de alți savanți, și mai ciudați, poate chiar de armată, militarii se ocupă cu afaceri din astea, aproape toate teoriile conspirației acordă militarilor primele locuri ale podiumului, îi bănuiesc în spatele unor aparate nevăzute, analizându-ne fiecare mișcare, fiecare decizie, fiecare boabă de transpirație care transmite o grămadă de informații, e ca
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
răsucită în dreptul tâmplei, semn clar că părerea pictorului despre cei vizați nu putea fi decât una singură -, selectați de alți savanți, și mai ciudați, poate chiar de armată, militarii se ocupă cu afaceri din astea, aproape toate teoriile conspirației acordă militarilor primele locuri ale podiumului, îi bănuiesc în spatele unor aparate nevăzute, analizându-ne fiecare mișcare, fiecare decizie, fiecare boabă de transpirație care transmite o grămadă de informații, e ca-n filmele acelea de la MGM, poate că le-ai și văzut - privire
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în măsura în care se armonizează cu acest întreg. Și ceea ce nu se armonizează va fi reținut, dar ca neîncadrându-se, ca negat. Sensul tare (dar, în mod paradoxal, uneori și cel prost) al unei profesii este de a deveni mod-de-a-fi. În trecut militarii încercau să-și decoreze costumele cât mai plăcut, să îmbine cumva forța militară cu frumusețea; asta le dădea și un pic senzația că sunt de partea binelui, Frumosul fiind situat în vecinătatea Binelui. Acum uniformele soldaților și-au pierdut strălucirea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
au căzut trei morți și mai mulți răniți”. Represiunea răsculaților din Lespezi, de la 4 martie 1907, concomitentă cu cea petrecută la Botoșani, se înscrie printre primele care sau soldat cu victime în rândul țăranilor. RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI Cei mai mulți militari din zona Pașcani au făcut parte din regimentele de infanterie fălticinene, 16 și 56. Comandantul regimentului de infanterie era colonelul Constantin Neculce, fiul primarului din Pașcani, urmaș a cronicarului Ion Neculce. Între mulți militari din zona Pașcani, care sau distins
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI Cei mai mulți militari din zona Pașcani au făcut parte din regimentele de infanterie fălticinene, 16 și 56. Comandantul regimentului de infanterie era colonelul Constantin Neculce, fiul primarului din Pașcani, urmaș a cronicarului Ion Neculce. Între mulți militari din zona Pașcani, care sau distins în luptele din timpul Războiului de întregire a neamului a fost și preotul Nicolae Oniceanu, din Heci. Preotul a fost confesor militar al regimentului „32 Mircea”. În luptele de la Mărășești, cu crucea în mână
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cedeze, ultimul, cu curaj, a trecut Siretul înot, spre a nu cădea în mâinile inamicului. Preotul Nicolae Oniceanu a fost decorat cu ordinul „Coroana României cu spade” și avansat la gradul de căpitan asimilat („Profiluri militare”, de Dumitru Stavarache - 2001). Militari lespezeni căzuți la datorie (19161918): 1. Apetrei Constantin, sublocotenent, contingentul 1908, decedat la 14 octombrie 1917; 2. Cărămidaru Gheorghe; 3. Câșligău Vasile; 4. Curcă Gheorghe; 5. Ianoș Ioan; 6. Moisa Gheorghe; 7. Pepelea Gheorghe; 8. Simileac Neculai; 9. Străchinaru Constantin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]