951 matches
-
lui Petru unde scrie la 5,2: ,,Păstoriți turma lui Elohim care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bună voie, după voia lui Elohim; nu pentru un cîștig mârșav, ci cu lepădare de sine.” Ți-ai găsit milostenie, totul este numai lepădare de bani în pungile amăgitorilor, pentru un cîștig mîrșav și o robie veșnică. Pentru că nu se lăsau de aceste apucături mișele, Petru revine cu A doua epistolă sobornicească a lui Petru probozîndu-i la 2,1: ,, În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o parte a celor din Roma sînt suspectați de gînduri negre și alungați din porunca împăratului Claudiu. În mijlocul acestor evenimente Saul își începe plăsmuirile cu pretenții de adevăruri sacre trimise pe capul lui chiar de către Iahwe, într-o clipă de milostenie față de ,,poporul ales” și oaia rătăcitoare și mare behăitoare de minciuni. După pretinsa întîlnire cu Iahwe pe drumul Damascului nu se întoarce la Ierusa- lim la cei care au fost apostoli înaintea lui ci pleacă în Arabia să-și curețe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
recunoașterea păcatului, mărturisirea lui cu căință și hotărârea de a nu mai păcătui. Cel ce face acestea și urmează canonul primit, primește iertarea și mântuirea de la Hristos, prin Hristos (prin duhovnic), așa cum a primit Zaheu. Iar faptele pocăinței sunt postul, milostenia și toate lucrările bune care umplu golul din suflet și răscumpără vremea petrecută în păcat. Cred că nu este nici un creștin care să nu fi simțit greutatea și răspunderea păcatului, durerile unei conștiințe chinuite de remușcări, zbuciumul lăuntric al inimii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în locul lor. Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trei, nouă și patruzeci de zile, la șase luni, un an, șapte ani, după moarte. Apoi, în pomenirile și rugăciunile de la Sfânta Liturghie, la sâmbetele morților din Postul Paștelui, la moșii de iarnă și de vară. La acestea se adaugă milostenii și jertfă de hrană dăruite săracilor pentru amintirea și iertarea păcatelor celor morți. Modul cum Dumnezeu dă iertare păcatelor, cum influențează asupra sufletelor celor din iad, a căror situație o ușurează în urma rugăciunilor noastre, nu îl cunoaștem. Este taina lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pedagog pentru mântuirea noastră. De aceea, să profităm și să agonisim cât mai mult din ceea ce ne oferă ea: duhul rugăciunilor bisericești, duhul sfințeniei și toate celelalte ce sunt dăruite celor ce se ostenesc în rugăciuni și în fapte de milostenie. Așadar, să iubim biserica din tot sufletul nostru, să fim cucernici și cu bunăcuviință când ne rugăm în lăcașul de cult, fiindcă de aici izvorăște viața, sfințenia, puterea, ajutorul, slava noastră și ca o încununare a tuturor acestora, vine viața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noastră”, nu „pâinea mea”, pentru că cerem pâine pentru toți, adică pentru cei care sunt lipsiți de posibilitatea de a munci, cum sunt cei bolnavi, imfirmi, bătrâni, invalizi sau alți oameni care nu pot munci. Cei sănătoși sunt datori să facă milostenie cu aceștia, mulțumind lui Dumnezeu că le-a dat putere de muncă. Pâinea este unul dintre darurile pe care creștinul îl aduce la biserică ca să mulțumească lui Dumnezeu pentru tot ajutorul primit din partea lui. La Sfânta Euharistie aducem jertfă pâinea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
intru în comuniune de rugăciune cu aproapele meu și cu Dumnezeu. Prin fapte noi ne oferim mai mult unul altuia și lui Dumnezeu. De aceea, rugăciunea pentru celălalt trebuie să fie unită cu fapta pentru el și, atunci când trebuie, cu milostenia. „Milostenia și iubirea de aproapele produc lumină în suflet și astfel cunoaștem pe Dumnezeu și pe om.” Dar pentru ca iubirea către aproapele să fie deplină și rugăciunea primită, trebuie să ne cercetăm, să vedem slăbiciunile noastre, să trezim în noi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în comuniune de rugăciune cu aproapele meu și cu Dumnezeu. Prin fapte noi ne oferim mai mult unul altuia și lui Dumnezeu. De aceea, rugăciunea pentru celălalt trebuie să fie unită cu fapta pentru el și, atunci când trebuie, cu milostenia. „Milostenia și iubirea de aproapele produc lumină în suflet și astfel cunoaștem pe Dumnezeu și pe om.” Dar pentru ca iubirea către aproapele să fie deplină și rugăciunea primită, trebuie să ne cercetăm, să vedem slăbiciunile noastre, să trezim în noi conștiința
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acestei țări? Aproape toți săraci: „cei relativi săraci care au mijloace de supraviețuire dar nu se pot dezvolta” și „cei absolut săraci, încadrabili în sărăcia extremă, locuind în «pungi de sărăcie», nu au surse de venit altele decât ajutoarele sociale, milostenia, cerșitul, micul furtișag”. Majoritatea românilor trăiesc în una din cele două situații. Sărăcia este cea mai gravă problemă din România și cea mai puțin dezbătută. Este o problemă pe care politicienii nu o semnalează pentru că ar fi somați să-și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin vânzarea unui suflet. Comorile bune/curate pot fi ursite "să joace" atunci când se află în preajmă cel care trebuie să le găsească, iar dobândirea lor - dificilă, ca orice apropiere de sacru - este condiționată de îndeplinirea unor sarcini (facerea de milostenii etc.) sau jertfe; știma acestor comori este un om îmbrăcat în alb ("Îngerul" sau "Omul ăl alb"), un bărbat cu barba albă sau o femeie cu cosițe albe. Culoarea flăcării comorii, precum și timpul în care ea arde arată că e
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rugăciunile personale, participarea la deniile din săptămâna mare (a patimilor) au stat mereu în atenția sătenilor. Zilele bucuriei creștine le-au trăit cu mare intensitate. Bucuria acestui praznic se reflectă și printr-o masă mai bogată, prin curățenia sufletului și milostenie. Sufletul fiecărui creștin este inundat de lumina și bucuria iubirii lui Dumnezeu, iubire care ne mișcă și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acumulat mai târziu, la diferitele școli pe care le-am urmat, s-a așezat și s-a clădit firesc pe temelia trainică fixată de mama. Dacă biserica ortodoxă română ar fi monitorizat activitatea strict religioasă a mamei noastre, actele de milostenie, binefacere și iubire a semenului său, ar fi avut motive temeinice s-o considere ca pe un neobosit și vajnic misionar. Mama a scos mai întâi cuțitul din sacoșă, apoi pâinea cea mare primită de la nana Floarea crescută și frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
țărână sufletul nostru, lipitu-s-au de pământ pântecele noastre. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă și ne izbăvește pe noi, pentru numele Tău. (Psalmi 43, 25, 26, 27, 28) 22. MOARTEA UNUI CÂINE DE PAZĂ sau DEVOTAMENTUL ORB ȘI MILOSTENIA ORTODOXĂ În curtea bunicilor își făcea veacul un dulău impresionant: un mioritic solid și lățos, cu părul spălăcit spre gri și cu ochii ascunși sub smocuri mici de păr ondulat. Într-un cuvânt, era unul din acele exemplare canine asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
autorul Moromeților: Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Dar din dar se face rai. Iată una dintre cele mai fericite expresii, care cuprinde, într-o formă lapidară și de o frumusețe inegalabilă, chintesența învățăturii hristice: iubirea semenului tău și milostenia față de cel căzut în suferință. Pachetele aduse de doamna Sabina și de domnul Sandu erau acolo, unul lângă altul, și ne atrăgeau privirile exact cum atrage magnetul pilitura de fier. Mama, ca un bun psiholog ce era și având un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
18) Textul acesta îți aparține, Doamne, nu? Să vedem, mai departe, ce spune alt text: Îndurat și milostiv este Domnul, îndelung-Răbdator și mult Milostiv. Nu până în sfârșit se va iuți, nici în veac se va mânia. (David 102) Unde sunt milostenia și îndelunga-răbdare? Unde? Sunt complet tulburat, Doamne! Ajută necredinței mele! Luminează-mă! ... Se lăsase întunericul peste țară și peste sufletele noastre debusolate. Era liniște în colivia noastră cu gratii; nu se auzea decât lătratul sacadat, ritmic și obstinat al roților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
BAPȚEA 60 18. BUNICA ȘI NEPOATA 64 19. SPRE ALTE ORIZONTURI 70 20. SECETĂ ȘI FOAME sau MIJLOACE DE PURIFICARE DUHOVNICEASCĂ 71 21. DRAGOSTE ȘI URĂ sau INGREDIENTE LETALE 74 22. MOARTEA UNUI CÂINE DE PAZĂ sau DEVOTAMENTUL ORB ȘI MILOSTENIA ORTODOXĂ 77 23. BUNICUL ȘI NEPOTUL sau ȘTAFETA GENETICĂ 90 24. ICONOCLASTUL INFANTIL sau DIAVOLUL ȘI MIEREA DE ALBINE 97 25. ATAC LA PERSOANĂ sau PURICII DEZLĂNȚUIȚI 105 26. VIN AMERICANII! sau "MANA CEREASCĂ" 108 27. FUGARII sau SIMPTOME MALADIVE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
păcatul celui care așteaptă să i se arate recunoștința pentru binele făcut. Cine postește se cuvine să-și ungă părul și să-și spele fața. Cine se roagă să se închidă în camera sa și să încuie ușa. Cine face milostenie să nu știe stînga ce face dreapta sa. Cine e poftit la cină să se așeze la capătul de jos al mesei. Nimeni să nu silească pe aproapele său, nici măcar pentru a-i face un bine. Nici Domnul nu intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
striat de carouri. La colțul clădirii, dinspre Porțile Brandenburg, surprinzător, dăm peste un bătrânel așezat pe un scăunel rabatabil, cu pieptul încărcat de medalii sovietice, cântând la acordeon, în gura mare, Kalinka. Cutia instrumentului, desfăcută la picioarele sale, îndeamnă la milostenie. Semnificativă scenă pentru condiția celor ce își înfigeau, acum 55 de ani, drapelul victoriei în vârful „bârlogului fascist”. Omul ne spune că a participat la asaltul Reichstagului, dar a rămas fără pensie în Rusia, s-a mutat în Germania la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai cumpără nimeni; la mine vra să rămâie... E frumoasă, mi-i dragă, e ca un odor..." Într-un târziu, coborând spre Agapia din Vale și văzând tabla de zinc a acoperișurilor nouă: Apoi și eu am să umblu după milostenii, ca să învălesc bisericuța mea de la Sihăstrie că acuma acoperișul e vechi și stricat..." La arhondaricul Agapiei, maica arhondăriță îi dă să mânânce un borș cu fasole, după care, bucuros de francul pe care i l-am dat noi, pornește îndărăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
milostivit și i-au adus pe acești străini. Întemeetor Efrem Iurcu răzeș, care și-a dăruit el cel întăiu răzășia. S-au așezat aici întăiu trei călugări, care și-au făcut aici bordeiu, după care au început a umbla cu milostenia, după care au zidit bisericuța de lemn. Efrem, ca monah Efimie. Mitropolitul Iosif Naniescu a fost frate la Frumoasa el a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului. 2 August. Zi de vară la Telenești. Horă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vârfuri de munți și munțișori. Dela poiană în sus sunt Știrghinele. Frumuseța se vestezește. Lupul când îmbătrânește, toate javrele îl latră. Bătrânețele nu vin singure ci cu multe nevoi. Corabia mare și valuri mari o bat. Îi tremură mâna de milostenie. Nici lupul flămând, nici oaia cu doi mei. Porcul se-ngrașă pentru alții. Înghite la răbdări prăjite. Scrie pe ghiață. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
El, aceea să facem. Și chiar și material ne ajuta. Este iubit și apreciat de foarte multă lume. El i-a cununat pe toți cei trei copii ai mei. Și doamna preoteasă Niculina este vrednică de toată cinstea, dragostea și milostenia pe care o Împarte ca o mamă bună la toți. Părintele mi-a dat recomandarea pentru Sfintele Locuri. Pe această cale Îi mulțumesc din suflet și săi dea Domnul, pentru toată osteneala lui, sănătate și loc În Rai să le
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nu ne iubim, a dat și Poruncă să ne iubim. Dar și așa, și cu Poruncă, tot nu ne iubim. Vai, vai, ce greu va fi de dat acest răspuns. Asta pentru că suntem săraci În credință și fapte bune de milostenie. Nu vrem, nu că nu se poate. Nimic nu este imposibil dacă vrei. Și Dumnezeu te ajută. Să citim cărți de rugăciune. Decât să privim meciuri la T.V. sau alte prăpăstii care ne fură timpul și facem o mulțime de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ele au venit acolo În pelerinaj și au rămas la lucru la evrei. În Israel se plătește 10 sau 12 dolari/ora. M-a impresionat credința lor puternică și faptele lor. Acolo am văzut multă bunătate, mult respect și multă milostenie. Noi suntem foarte săraci În acestea. Am rămas corijenți la toate. Acolo toată lumea te respectă, te iubește, Îți oferă loc, Îți oferă ceva și pe deasupra un zâmbet prietenesc. Acolo toți Îți spun soră și frate. Cu adevărat de la Sfintele Locuri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]