3,075 matches
-
orașul cu veri, doar în gând. Mi te las să mă uiți, dacă ai amintiri Te ucid și te sorb dintr-o cană de ger Îmi beau viața cu spini și cu lanțuri de fier Și iubirile ning pe doi miri... (Camelia Radulian) Referință Bibliografică: Cana de ger / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591, Anul V, 10 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CANA DE GER de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368008_a_369337]
-
ce-i de folos ne-A spus ! ................................... Sf.Ap.Mc.Simon Zilotul. Galilean, dintre cei "doișpe", la Nunta din Cana, Martor Cu Ucenicii și Fecioara, a fost lângă Mântuitor ! După ce-a văzut Minunea făcută de IISUS CHRISTOS Cu vinul...el fiind mire, de-atunci fu Ucenic zelos ! De-aicea cele două nume : de Zilot și Canaanit Ce le-a dat Caana, dăruirea și Credința în Slujit ! El și-a părăsit trecutul și-un om nou a devenit Într-un bun "Pescar de
SF.PROOROC MC. ISAIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368027_a_369356]
-
Un vers? Sunt eu, poemul? Durere și delir. Iubire sau otravă. Sunt spinul însoțind un trandafir Sunt giuvaier sau marfă de tarabă? Sunt un poem nescris. Cu mâna tremurând mă caută poeții ani în șir. Neliniștea mi-e leagăn, neantul - mire, Când sabie, când vânt, când scalp, când strălucire, când diavol sunt din iad și când un strop de mir. Sunt mângâiere și cuțit. Cu buzele pot risipi doar miere, dar la un semn pot semăna durere, eu sunt și pomul
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
vor să ne încânte Și altele ce-nvață aerul să cânte Ori păsări ce-învață albastrul să zboare. Un el și o ea sunt puși pe hârjoană În crângul ce plin este azi de nuntire Curând el îmbrăcă veșmântul de mire Și ea îi va fi a sa Cosanzeană. Acum, pofticios, el vrea fata să culce, Frumoasa îi scapă râzând din strânsoare. - Așteaptă, maică, după-nsurătoare! Strigă o babă... și își face cruce. 20. Codana Printre flăcăi tu treci cu teamă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
din frați nu a avut pe cine să invite, mulți erau prin pușcării sau tolăniți la umbră, pe prispa casei, mahmuri de băutură. Atât socru cât și fata au înțeles foarte bine situația, până la urmă important era ginerele și, desigur, mirele. După câțiva ani, George Aaron - graficianul - s-a întâlnit cu profesorul Macovei la Londra. Era acum doctor în biologie. Lucra într-unul din marile laboratoare de biologie ale lumii. Au trecut ani și ani din viața noastră. Familia Macovei, împreună cu
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
așteptăm ", a spus proaspăta doamnă Nisbett. Prințul Fermecat Nunta a avut loc la Grace Lutheran Church, din Tallahassee. Mireasa a purtat rochie albă, perle și voal și a fost condusă la altar de fiul ei, Terry Holder. La finalul ceremoniei, mirele a sărutat îndelung mireasa, după care a exclamat plin de entuziasm: “Wow!” O săptămână mai târziu, Molly s-a mutat în locuința soțului său, în Navarre, Fla. Mariajul lor este unul modern - Molly pregătește cina, iar Edward se ocupă de
LOVE STORY CU MOLLY ŞI EDWARD de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366804_a_368133]
-
momentul oportun de preotul Popescu, i-au deschis lui Mitică un drum spectaculos în doi, el, alături de domnișoara Nicole. Trei luni mai târziu Au urmat planurile de nuntă. Tradiția spune: „Cununia este a miresei, iar fericirea familiei este în mâna mirelui”. Evident că părinții miresei au dorit și au încercat să organizeze ceremonia la biserica de care aparțineau, încercând să respecte vechile obiceiuri care spun că orice fată onorabilă trebuie să poarte rochia albă de mireasă și voalul în fața comunității care
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
nici o excepție de la regulă. Așa că nea Mitică și Nicole i s-au adresat din nou părintelui Popescu, care le-a oficiat cununia religioasă în tradiția ortodoxă, în Biserica Ortodoxă din Montreal. Trecuseră deja trei luni de la discuția pe care viitorii miri o avuseseră în supermarket. Un Papă înțelegător Adevărata provocare a apărut după ce nea Mitică s-a însurat cu domnișoara Nicole în religia ortodoxă. Refuzul bisericii catolice de a oficia cununia a fost un șoc puternic pentru ea. În plus, faptul
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
își pot permite o nuntă așa cum tradiția kabylă o cere* ca ea să se petreacă și, în cele din urmă, ar sfârși cu toții prin a fi marginalizați și umiliți. Căsătoria cea mai apreciată în societate ar fi desigur cu verișoara mirelui (fiica fratelui tatălui său) binecunoscută încă din copilărie dar, din fericire, astăzi lucrurile și în satul lor s-au cam schimbat. Așa că, lipsa căsătoriei religioase a lui Ahmed a trecut aproape ca un fapt neobservat pentru alții. Nici el și
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
pentru mântuirea universală. „Rostind în rugăciunea lui Iisus „miluiește-ne”, ne amintim că nu te mântuiești de unul singur, ci numai în măsura în care devii o persoană în comuniune, care nu mai e despărțită de nimic. Cel care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
-ne”, ne amintim că nu te mântuiești de unul singur, ci numai în măsura în care devii o persoană în comuniune, care nu mai e despărțită de nimic. Cel care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
ne-am luat rămas bun și am făcut cale întoarsă, de la căldura poeziei, în arșița verii... Dar, parcă în mod special, pentru a nu ne întrista și a ieși total din farmecul poeziei, pe una din aleile Parcului Cișmigiu, doi miri erau fotografiați de o armată de nuntași. M-am "înrolat" imediat pentru a vă oferi un moment din bucuria acestora... Casă de piatră! Să fiți fericiți și voi, dragi cititori! A consemnat pentru dumneavoastră, Marian MALCIU
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
zălude Ce, parcă, astăzi nu-mi mai aparțin, Trădându-mă asemeni unor Iude, Căci toate ți se dăruiesc din plin. Te-ai răsfirat din roza fericire Pe talpa dragostei lin m-ai pășit, Îmi spui că ești al vieții mele mire Eu, diamantul tău neșlefuit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Simțiri zălude / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SIMȚIRI ZĂLUDE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367522_a_368851]
-
Mie când mi-e greu, mă arunc în inima lui Iisus care nu are nici un fel de colț. L-am visat azi-noapte, în noaptea de Crăciun, fața lui era acoperită de fulgerele luminoase , iar în păr avea stele. Părea un mire universal și am căzut fulgerată în adorație de la impulsul electric care transcendea între noi. Era un înger învăluit în raze solare în noapte de Crăciun. Se apropie Crăciunul, sufletele voastre răzvrătite ar trebui să se împace. (Undeva se aud acordurile
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
în raze solare în noapte de Crăciun. Se apropie Crăciunul, sufletele voastre răzvrătite ar trebui să se împace. (Undeva se aud acordurile unui pian). Sofia : Iisus, mi-a dăruit un trandafir roșu de Crăciun . Ne simțeam într-adevăr ca doi miri într-o călătorie prin cosmos, fericiți că vor poposi pe insula fericirii promise. Vedeam îngeri plângând, cu lacrimi de mir. În vârful unui munte, o bisericuță ca o mireasă a Domnului ne aștepta luminată de lumânări magice. Miriade de stele
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
mir. În vârful unui munte, o bisericuță ca o mireasă a Domnului ne aștepta luminată de lumânări magice. Miriade de stele făceau ca imaginea cerului să fie sfântă. Dar, acum, visul s-a terminat! Am buzele crăpate, sângerate de la sărutul mirelui. Pe aici, nu-mi găsesc locul. Eu nu mă simt tocmai bine pe lumea asta! (Apare criticul literar absolut, într-o totală discreție) Serafim, care-l observă primul, intervine ironic: Serafim (poetul): --Ho, ho, critica care împarte și desparte, fără
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
câte unui bulb.Ce frumos înflorea pământul! Fiecare căscat era toropit de iubirea cu care Dumnezeu le atingea sufletul.Copacii își dezmorțeau gândurile sub privirea mugurilor,gângurind a prunci. O simfonie de dragoste necoaptă plutea în aerul cu sărutări de miri.Din loc în loc vedeai exersându-și zborul amorțit de ospățul iernii,tot felul de insecte,mândre de fâlfâitul cu care îngenuncheau măreția aerului.Peste tot licăriri de fire înverzite își țeseau habotnic arborele genealogic,în care aveau să-și lase
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
Și tot ca în poveste zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de durere. Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
săvârșită pe piepturile martirilor și a mucenicilor încă nemartirizați. Mucenicul este în acest sens o anamneză vie, o memo �rie comunitară, dar și o sete epectatică, aspirând spre veșnicie, după cum se poate observa în troparul la Sfintele mucenice: "Pe tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine, căutând să mă chinuiesc, ca să împărățesc întru Tine". Singurul care-i poate potoli setea este Iubitul veșnic. "Eu sunt grâul lui Dumnezeu, zicea Sfântul Ignatie Teoforul, și doresc să fiu măcinat de din �ții
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
cărui împărație nu este din această lume, El fiind Dumnezeul real și personal. Trecerea sa din această lume înseamnă întâlnirea sa cu cel prețuit, iubit și dorit atât de mult, cum se arată în troparul de la sfintele mucenice: "pe Tine, mirele meu, te iubesc și pe tine, căutând, mă chinuiesc". Ca să ne dăm mai bine sea �ma de această nazuință sufletească, ne ducem cu mintea la strămoșul nostru Adam care, înainte de căderea sa în păcat, trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
se face pasăre cu urechile oarbe ne așteptăm după ziduri viitorul după unghiuri ascuțite și puncte ne refacem de la degetele picioarelor până la sprânceana îngerului începutul lumii e contemporan cu sâmbăta asta cu mașinile care au legate prosoape la oglinzi cu mirii încercând să evite locul cuibului de șarpe somnul pândește veghea să cadă cu bărbia din ceruri unde o trâmbiță de aur așteaptă semnalul. Prefacere aplecat eram, Doamne, peste frunzele primordiale în acel ceas de cunoaștere când ne-au înviat păpădii
CUMINECARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367046_a_368375]
-
de accente personale sau individualiste - al Liturghiei Euharistice, pe de o parte, și pentru a menține și consrva totuși legătura indisolubilă dintre Cununie și Euharistie (Împărtășire), pe de altă parte, încă din primul mileniu creștin Biserica a optat pentru Împărtășirea mirilor în cadrul Cununiei, cu Sfintele Taine păstrate de la o Liturghie precedentă, conferind acestei slujbe caracterul unei Liturghii a Darurilor Înaintesfințite. Mai mult decât atât, această slujbă permitea căsătoria prin încununare și a celor ce erau opriți de la împărtășire, formularul și alcătuirea
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
Potir cu Darurile Înaintesfințite și exclamă: „Cele mai înainte Sfințite Sfinte, Sfinților”. Și toți răsound: „Unul Sfânt, Unul Domn...”, căci numai Acesta este sfințirea, pacea și unirea robilor Săi care se însoțesc unul cu altul. Apoi preotul îi împărtășește pe miri, dacă sunt vrednici. Într-adevăr, aceștia trebuie să fie pregătiți să primească Împărtășania, pentru ca încununarea lor să fie cu vrednicie și căsătoria lor legiuită. Căci Sfânta Împărtășire este desăvârșirea și pecetea tuturor dumnezeieștilor Taine. Și bine face Biserica atunci când pregătește
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
trebuie să fie pregătiți să primească Împărtășania, pentru ca încununarea lor să fie cu vrednicie și căsătoria lor legiuită. Căci Sfânta Împărtășire este desăvârșirea și pecetea tuturor dumnezeieștilor Taine. Și bine face Biserica atunci când pregătește Dumnezeieștile Daruri pentru curățirea și binecuvântarea mirilor; căci Iisus Hristos Însuși, Cel ce ne-a dat aceste Daruri și Cel ce este aceste Daruri, a venit la nuntă pentru a-i aduce unire cu pace și bună înțelegere; astfel, cei care se căsătoresc trebuie să fie vrednici
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
aceea preotul le dă, de asemenea, să guste din paharul de obște; și se cântă „Paharul mântuirii voi lua...” Acestea se fac din cauza Preasfintelor Daruri și ca semn al bucuriei care vine din dumnezeiasca unire și din pricina faptului că fericirea mirilor vine din pacea și înțelegerea pe care am primit-o.” Mai mult, această rânduială este întâlnită și într-un molitfelnic românesc tipărit în secolul al XVII - lea , precum și într-un manuscris românesc, la începutul secolului al XVIII-lea . Nu insistăm
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]