1,501 matches
-
și sub care se află fixată catapeteasma s-au pictat 24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
secol. Anatol Dominic Vancea Voinov nu mai poate aștepta! Are nevoie de o provocare, un subterfugiu nevrotic. Acum, mai bine acum, în acest con încins și strâmt, numit joi. Grăbit, ațâțat, amestecă sucește truchează zarurile. Trișează frenetic, orbit, în transă. Mistica derizoriului va îngădui acest nou artificiu! Nu e decât o imperceptibilă dereglare. Iată, zarul: s-a acceptat trucul. Am scris vineri, e vineri, în loc de joi. Azi e vineri și mâine tot așa, vineri, ni se îngăduie sporul de zădărnicie. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la Ierusalim, le dau imediat ajutoare În bani, Îi găzduiesc, Îi instalează În incinta vechiului Templu al lui Solomon. Și iată-i că devin Cavaleri ai Templului.” „Cine sunt ei?” „Probabil Hugues și primii opt sunt niște idealiști, cuceriți de mistica cruciadei. Dar mai pe urmă vor fi și tineri Înrolați În căutare de aventuri. Noul regat al Ierusalimului este Într-un fel California acelor timpuri, acolo se mai poate face avere. Acasă n-au prea multe perspective, poate printre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Sunt cei care se disociază de infama comedie a procesului. Prin urmare, se vorbește aici de cavalerii din Provins, relapsi, gata pentru ce anume? Puținele litere pe care le avem la dispoziție sugerează vainjance, pentru răzbunare.” „Ce răzbunare?” „Domnilor! Toată mistica Templului, de la proces Încolo, se concentrează În jurul proiectului de a-l răzbuna pe Jacques de Molay. Eu nu prea mă dau În vânt după riturile masonice, dar ele, caricatură burgheză a cavaleriei Templului, sunt totuși un reflex, oricât de degenerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
confundați umbanda cu ceea ce se cheamă candomblé. Acesta din urmă e ceva cu totul autohton, afro-brazilian, cum se spune de obicei, În timp ce primul e o floare destul de târzie, ivită din transplanturi de rituri indigene pe cultura esoterică europeană, cu o mistică pe care aș numi-o templieră...” Templierii mă găsiseră iarăși. I-am spus lui Agliè că lucrasem la ceva despre ei. Mă privi cu interes. „Curioasă conjunctură, tinere prieten. Aici, sub Crucea Sudului, să găsesc un tânăr Templier...” „N-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prin exercițiu niște calități superioare și chiar cucerirea nemuririi, dar e ceva intim, secret. Nu se manifestă În exterior, e pudică și, mai ales, e făcută din luciditate și din detașare. De aceea Stăpânii Lumii sunt inițiați, dar nu cedează misticei. Misticul e pentru ei un sclav, locul unei manifestări a numinosului, cu ajutorul căruia se cercetează simptomele unui secret. Inițiatul Îl Încurajează pe mistic, se servește de el cum te servești dumneata de un telefon pentru a stabili contacte la distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să fie! se frământă el, nedumerit. ... observați (custodele Georgescu abuza de acest verb, exhibându-l într-un veritabil tic, după socoteala Poetului) decorațiunile heraldice interesante de pe câmpul scutului, caracteristice sigiliului familiei nobiliare a Corvineștilor. Mai cu seamă, observați (iar...?) misterul, mistica simbolisticii numerelor patru, reprezenând pământescul, teluricul, profanul, omenescul; și cinci, reprezentând dezideratul transcendentului, al destinului, desăvârșirea, cerescul, orizontul, spiritualitatea și sacralitatea. Of, of, of și-un pantof! Apoi..., apoi ochii Avocatului îi fug iarăși acestuia, cruciș și curmeziș, stabilizându-se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
suprem și etern al fiecăruia, astfel încît toți vor avea măcar un moment în viața lor în care să simtă că „viața e în altă parte”, vorba lui Kundera. Individului nu-i rămîne astfel decît fie să se solidarizeze cu mistica sistemului, găsindu-și un rost colectiv în aceasta, fie să reziste pe cont propriu sistemului, oricare ar fi acesta. Din acest punct de vedere, se poate spune chiar că moralitatea unui sistem se măsoară după oportunitățile legitime de a-l
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dimensiune comunitară, constitutivă persoanei, nu constă într-o simplă deschidere la relația cu ceilalți, ci este comuniune, adică o unitate trăită ce tinde să se împlinească într-o fuziune a sufletelor. Această situație existențială de plinătate are origini teologice și mistice îndepărtate: să ne gândim la învățătura paulină despre «Corpul mistic»; pe noi însă ne interesează să ne oprim asupra a două exemplificări paradigmatice prezente în cadrul culturii contemporane: «comunitatea personalistă» a lui Emmanuel Mounier și «grupul în fuziune» a lui Jean
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
el, ca să mă pot dezbăra și eu de dragoste. Știam că în clipa când voi vedea cu certitudine o preferință, dragostea mea se va nărui fără nici o șovăire. Îmi spuneam că, dacă Maitreyi nu poate opune magiei lui Uday Shankar mistica dragostei noastre, nu merită decât să fie părăsită ca cea din urmă femeiușcă. Am ieșit întîmplător pe coridor și am văzut-o pe Maitreyi șezând lângă Uday, întrebîndu-l foarte sfioasă lucruri pe care nu le puteam auzi. M-a mirat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
începuturi de luciditate ci ambiția narcotică a obținerii unei victorii consolatoare printr-o nouă încercare. Un cerc al pierderii de sine își manifestă dinamica necruțătoare ca resort al inconștientei alergări odată cu lumea și în sensul pragmaticului din ea. Începutul experienței mistice individuale evocată mai sus constă tocmai în miraculoasa oprire a pasului alert dictat de ritmul social, în staționarea bruscă și nefirească pentru cotidian a spiritului care își asumă o chemare luminată ce irumpe trezitor din adâncuri depărtate. Asumarea acestei chemări
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cei care, disprețuitor sau cu aciditate, i-au fost denigratori energici. Lucrul este înțeles! Nu mai putem nega, fie și numai pentru a-i regreta efectele, că tendința este de a nu exista numai în raport cu celălalt. Conform adagiului pe care mistica renană îl aplica zeității: ich bin du, wenn ich bin, sunt tu când sunt eu. Asistăm, în perioada contemporană, la renașterea unei astfel de interpenetrări a conștiințelor. Doar că zeitatea respectivă va fi comuniunea tribală, comuniunea cu natura, sau chiar
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
practicile alternative care parcurg, în profunzime, modurile de a fi și de a gândi postmoderne. În fenomenele istorice despre care tocmai a fost vorba, ca și în situațiile contemporane, ceea ce este în joc este chiar ceea ce se poate numi o mistică a relianței. A fi legat de lume și de ceilalți într-o reversibilitate fără sfârșit. Trebuie să înțelegem prin asta fără scop precis, fără finalitate. Ceea ce este tocmai obiectivul esențial al moralei raționale și al legăturii sociale pe care înțelege
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
catolicism, alături de Biserica oficială, alături de Biserica lui Petru, Biserica lui Ioan, prima privilegiind puterea, instituția, înscrierea în lumea temporală, a doua punând accentul pe puterea spiritului. Este acest phylum "johannic" pe care îl vom regăsi în cultele de mistere, în mistică, în bresle, într-o francmasonerie simbolistă și în alte societăți secrete. Este chiar ceea ce am numit eu "centralitate subterană" sau "socialitate", integrând dimensiunile onirice, imaginare, ludice, imateriale ale datului mundan, contra aspectului pur "pozitiv" al unui social rațional și contractual
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Astfel, ca ilustrare, pentru a clarifica triburile noastre postmoderne, putem face referire la "frații și surorile Liberului Spirit" care, începând cu secolul al XIII-lea, au făcut să se vorbească mult despre ei și au neliniștit Biserica instituțională. Marguerite Porète, mistică arsă pe rug în piața Grève la Paris în 1310, făcând tocmai o distincție între Biserica instituțională și cea a inimii. Sau, mai mult, între "Sfânta Biserică cea mare" guvernată de dragoste și "Sfânta Biserică cea mică", aceea a moralei
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un proces de „căutare a sufletului care vrea să-l întâlnească pe Absolutul divin”, atunci, acest lucru se întâmplă în mod evident și în cadrul celebrării sacramentale. În măsura în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se concentrează cu intenție și asupra acestui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
altă stare, de comuniune cu Dumnezeu, care îi dăruiește harul iertării și al păcii. În momentul în care harul sacramental se revarsă în viața și în ființa sa, el începe să trăiască un moment special, pe care îl putem numi mistică sacramentală. 1.2 Trăirea misticii sacramentale Aplicată celebrării reconcilierii sacramentale, noțiunea de „mistică sacramentală”, poate fi înțeleasă din două perspective: fie reprezentând un drum de viață sacramentală care îl conduce pe om la o comuniune cu Dumnezeu, fie reprezentând deja
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcii. În momentul în care harul sacramental se revarsă în viața și în ființa sa, el începe să trăiască un moment special, pe care îl putem numi mistică sacramentală. 1.2 Trăirea misticii sacramentale Aplicată celebrării reconcilierii sacramentale, noțiunea de „mistică sacramentală”, poate fi înțeleasă din două perspective: fie reprezentând un drum de viață sacramentală care îl conduce pe om la o comuniune cu Dumnezeu, fie reprezentând deja un moment de aprofundare a comuniunii omului cu Dumnezeu, care îl conduce către
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
drum de viață sacramentală care îl conduce pe om la o comuniune cu Dumnezeu, fie reprezentând deja un moment de aprofundare a comuniunii omului cu Dumnezeu, care îl conduce către sacramente. Dacă reconcilierea sacramentală conduce penitentul către un moment de mistică, acest lucru nu trebuie înțeles ca o fiind o trăire asemănătoare „misticii medievale” și nici ca o stare de extaz sau viziune pe care unii sfinți privilegiați au avut-o. Ea trebuie înțeleasă mai degrabă ca o „irumpere” a lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
făcându-l pe acesta să trăiască o experiență care îl eliberează de mizeria păcatului și a morții. O asemenea stare mistică este recunoscută de unii autori și în momentul botezului, ca și în cadrul celebrărilor euharistice sau al altor acte penitențiale. Mistica este rodul unei experiențe de credință trăite și realizate în mod deplin în sacramente; în speță, ea este prezentă și în sacramentul reconcilierii, moment în care Duhul Sfânt revarsă asupra penitentului iertat un influx bogat de daruri specifice. De aceea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credință trăite și realizate în mod deplin în sacramente; în speță, ea este prezentă și în sacramentul reconcilierii, moment în care Duhul Sfânt revarsă asupra penitentului iertat un influx bogat de daruri specifice. De aceea, se afirmă că „nu există mistică creștină care să nu se înrădăcineze în misterele sacramentale, care să-i fie sursă și a dezvoltării și a îndeplinirii acestora”. Fenomenul mistic din ambientul sacramentului reconcilierii este realizat în plan transcendental, pentru că aceasta nu poate veni dintr-o căutare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sentimentalism religios fals, cu nuanțe intimiste și egoiste. Este de ajuns doar să trăiască în mod real implicarea sa în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, prin care îi răspunde total misterului lui Cristos. Dacă sacramentul reconcilierii conduce penitentul spre această stare de mistică sacramentală, atunci aceasta implică un nou mod de a înțelege reconcilierea. Pentru a conștientiza această experiență a misticii sacramentale, este necesar ca el să reușească să citească sacramentul reconcilierii în „cheie mistică”, acordând dialogului cu preotul-confesor un rol particular. Intervenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acordând dialogului cu preotul-confesor un rol particular. Intervenția confesorului îl poate ilumina și îl poate ajuta să interpreteze întreaga celebrare ca un moment de întâlnire cu Dumnezeu, ce culminează cu primirea iertării și cu revelarea milostivirii divine veșnice. De aceea, mistica sacramentală nu este doar o expresie admirabilă a forțării ascetice din partea penitentului în căutarea primirii iertării lui Dumnezeu, ci presupune să fie acceptată mai întâi inițiativa și puterea divină în viața acestuia. În realitate, drumul mistic este un drum progresiv
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parcurs, într-adevăr, de penitent, dar ajutat de darul lui Dumnezeu, care, prin reconciliere sacramentală și prin acțiunea Duhului Sfânt - care lucrează și prin confesor -, îl conduce pe același penitent să trăiască din plin bucuria întâlnirii sale cu Dumnezeu. Uneori, mistica sacramentală poate avea manifestări destul de misterioase în viața penitentului. De exemplu, se poate întâmpla ca el să simtă o slăbiciune datorită limitelor sale și totuși să dorească primirea harului iertării. În acest caz, confesorul îl poate ajuta să fie conștient
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și va dori cât mai mult să se conformeze vieții sale. Valoarea misticii nu se măsoară prin intensitatea experienței trăite, ci prin adevărul obiectiv la care această experiență se raportează; nu interiorizarea în sine însăși salvează, ci însuși Cristos. Dacă mistica creștină „izvorăște, crește și se consumă în ambientul vital al sacramentelor, unde credința ne introduce și ne face să participăm”, atunci, mistica nu poate fi decât în mod vital sacramentală. De aceea, „viața mistică creștină nu se poate deschide decât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]