1,033 matches
-
2003, pp. 121-152. 10 Ibidem. 11 Ibidem, p. 227. 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 228. 14 Ibidem, p. 229. 15 Ibidem, p. 230. 1 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ți. Dar abia sub Filip al II-lea (1556-1598) modelele clasice invadeaz? arhitectură spaniol? ?i pe cea a Portugaliei, anexat? de Spania �n 1581. Extremă severitate a clasicismului de la Escurial, provenit? din rigoarea român? (Bramante), din spiritul Contra-reformei ?i din misticismul lui Filip al II-lea, reune?te, pe un plan �n form? de gril?, un palat regal ?i o m?n?știre cu o biseric? de plan central. �nceput �n 1562 de J. B. de Toledo ?i terminat �n 1582
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
despre Evul Mediu, conduc, c?tre 1750, la o arhitectur? pitoreasc?. H. Walpole, diletant cultivat, pune s? i se construiasc? Strawberry Hill (1753), un conac �gotic� imit�nd cu rigurozitate Antichitatea. W. Beckford, personalitate singular?, purtat de gustul ?i de misticismul s?u, �i comand? lui J. Wyatt, cunoscut pentru eclectismul s?u virtuos, Fonthill Abbey (1796-1817), o imens? cas? de ?ar? �n form? de m?n?știre gotic?, �n parte ruinat?. �n primele decenii ale secolului al XIX-lea, acest
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
378: "L'esprit emprunte à la matière leș perceptions d'où îl tire să nourriture, et leș lui rend sous forme de mouvement, où îl a imprimé să liberté". Din acest motiv, arta, are afinități cu orice sistem explicativ dualist - misticismul creștin, platonismul, ocultismul, gnosticismul, Romantismul german etc. Categoriile și conceptele lor pot servi drept metafore explicative pentru ceea ce se întâmplă în creația lui Ion Barbu". 10 Henri Bergson, "L'évolution créatrice" [1907], în Oeuvres, 1970, p. 629: Cuvântul are o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nebun creator. *44 Cu toate acestea, poetul primitiv poate compune farmece și incantații, iar poetul modern poate, ca Yeats, recurge la folosirea magică a imaginilor - a imaginilor verbale - ca mijloc de a pune imaginile magice-simbolice în slujba poeziei sale. *45 Misticismul adoptă atitudinea contrară : imaginea este un simbol creat de o stare de spirit ; ea este o imagine expresivă, nu cauzală, și nu este neapărat necesară stării respective, deoarece una și aceeași stare de spirit se poate exprima și prin alte
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
război, va schimba criteriile de judecată a istoriei, politicii, culturii, o generație care deschidea în fapt ciclul unei alte mentalități. Cu momentele spiritual și nespiritual prin care a trecut, cu înrîuririle hibride venite asupra ei fie dinafară (succesivele mode ale misticismului, comunismului sau național-socialismului), fie dinspre două modele culturale: Vasile Pârvan și Nae Ionescu, cu sporul de creștere pe care-l aducea o "vastă țesătură de asociații" (Criterion este aici vîrful de lance), generația tînără a participat la "marele proces de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trecut, reflecția culturală din spațiul românesc era preocupată de starea credinței noastre religioase. Și Eliade, în Itinerariu spiritual, făcuse dintr-un atare fapt de gîndire un reper fundamental pentru noua generație și tocmai de aceea arunca priviri critice asupra teozofiei, misticismului și ortodoxiei. Experiențele trăite de români în plan religios, autenticitatea trăirii actului religios reprezentau semne identitare 32 extrem de importante pentru procesul limpezirii de sine în care se angajase România Mare după 1918. Cum formulam într-un alt demers 33, preconizata
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
demontate și ridiculizate de J. Maritain, de Scheller sau de H. Massis, care au dat în vileag simulacrul și sterilitatea unor atare teorii. Nici cultura română, spune Vulcănescu, nu este străină de o asemenea confuzie. E direcția dată de acel misticism vag, de așa-zisul complectitudinism (pe care Vulcănescu îl denumise, în 1922, viață integrală), de mistica incoloră, un fel de vague à l'âme numit de Nae Ionescu Schwärmerei. Un astfel de integralism i se părea lui Vulcănescu pur și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poeți în toate. Și rezolvăm mult prea multe, încă, doar prin intuiții și imagini. Avem nevoie de o nouă cultură: teoretică, mai sistematică, mai rece, mai raționalistă, mai pătrunsă de spirit critic, de luciditate, de un superior bun simț. Iraționalismul, misticismul au făcut destule ravagii și la noi. Avem prea mulți filozofi-mit, profeți, egumeni-mesianici (Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Petre Țuțea etc.). Nu de sentimentul tragic al vieții (care și în Occident este o raritate) avem în primul rând nevoie, iarăși, ci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
soliditate și asigură adevărata identitate unei mari și adevărate culturi. Elogiul muncii intelectuale organizate, al științei și metodei îl făceau, de altfel, între cele două războaie, și Mircea Eliade și Constantin Noica. De ce am prelua de la ei doar iraționalismul și misticismul să spunem și nu aceste mesaje intelectuale, într adevăr constructive și de prim ordin? Trei defecte culturale curente se observă de la distanță, cu ochiul liber. Cel dintâi, cu totul frecvent în publicistică, este de a nu avea nici un proiect, nici un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să arate că este posibilă o anume cunoaștere sau înțelegere dincolo de această limită, unde formula antinomică devine semnificativă, plină de sens. Același gen de critici au plasat ideile acestea ale lui Blaga în zona iraționalismului 101 sau în cea a misticismului 102. Apropierea lui Blaga de misticism era, se pare, un curent dominant în perioada interbelică. Din păcate, această apropiere este exagerată. Unul din cei care au făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea filosofului român și curentul mistic a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
anume cunoaștere sau înțelegere dincolo de această limită, unde formula antinomică devine semnificativă, plină de sens. Același gen de critici au plasat ideile acestea ale lui Blaga în zona iraționalismului 101 sau în cea a misticismului 102. Apropierea lui Blaga de misticism era, se pare, un curent dominant în perioada interbelică. Din păcate, această apropiere este exagerată. Unul din cei care au făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea filosofului român și curentul mistic a fost Mircea Vulcănescu 103. Un altul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia ca obiect de studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre misticismul lui Blaga voi discuta într-una din secțiunile capitolului următor. În privința acuzei de iraționalism, voi încerca să judec lucrurile acum. Este adevărat că obiectul ecstaziei intelectului este de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind și miza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
elemente și tendințe variate și contradictorii, ca și de "vederea posibilului acord" între acestea 415. Această dimensiune a fost pusă în legătură cu situația istorică a omului de aici, plasat într-un "spațiu-punte" între Orient și Occident 416, între raționalismul occidental și misticismul oriental 417. Ideea echilibrului între antiteze, pe care Ion Heliade-Rădulescu și-a construit sistemul de gândire, exprimă tocmai "simțul de echilibru al poporului nostru"418, marca spiritului românesc. Echilibrul sau spiritul de conciliere ("armonismul") a fost chiar apreciat drept "caracteristica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947. Florian, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. Florian, Mircea, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992. Florian, Mircea, Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968. Florian, Mircea, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Frăteanu, Vasile, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 398. 99 Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003, pp. 81-84. 100 Vezi Hans Veihinger, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. 101 Mircea Florian, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992, p. 61. 102 Mircea Florian, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993, p. 49. 103 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996, secțiunea intitulată "Blaga: "Eonul dogmatic"". 104 Iosif Brucăr, "Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teoretice de nedepășit, întrucât prin această mișcare teoretică este pierdută posibilitatea identificării unor temeiuri de tip rațional în justificarea unor preferințe în defavoarea altora. Bunăoară, teoria valorii intrinseci a fost criticată pe motivul că ar duce, în cele din urmă, la misticism și iraționalism 52. Dar se poate susține că dihotomia dintre teoria instrumentală a valorii și teoria valorii intrinseci este falsă 53. Teoria instrumentală reduce valorile la ceea ce are un caracter instrumental în raport cu un anumit scop. Iar acest scop poate fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vede chipul. Omul completează universul, nu doar trăiește în el. Passmore consideră că cele două tradiții explică atitudinea occidentală față de natură. O schimbare a acestei atitudini trebuie să se facă fără a respinge ideea că știința, iar nu superstițiile și misticismul, ne poate ajuta să găsim răspunsuri la întrebările noastre. Bazele noii filosofii a naturii au fost puse de diversele forme ale naturalismului. Biologia darwinistă reduce straneitatea naturii prin aceea că naturalizează omul, îl apropie mai mult de natură, iar nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
interconectivitate, ceea ce ar favoriza o perspectivă integrativă asupra a trei componente care sunt separate în paradigma tradițională, și anume, Dumnezeu, natura și omul. Filosofia imanentistă a lui Spinoza a fost cel mai des invocată în acest sens. Aș adăuga și misticismul de factură hegeliană al lui McTaggart. 4. A patra sursă o reprezintă ecologia ca știință, așa cum s-a dezvoltat aceasta ca știință a complexității. • A cincea sursă este reprezentată de artiștii și operele de artă în care locul natural este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu fermitate, practicile empirice, mistice și vrăjitorești, care pot fi extrem de dăunătoare În elaborarea unui diagnostic corect și a unui tratament benefic. Realitatea practicii terapeutice demonstrează Însă că utilizarea plantelor medicinale, cu o experiență multimilenară, nu a avut nimic cu misticismul și vrăjitoria și a fost rodul creației tuturor popoarelor de pe meridianele globului, fiecare aducându-și contribuția În funcție de bogăția covorului vegetal din zonă. În ultimele două secole, medicina naturistă a beneficiat de numeroase studii aprofundate de biochimie asupra complexului de principii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pu?în �n scrierile sale. Totodat?, el supune sociologia noii religii pe care pretinde s? o instaureze, cu toat? condamnarea din partea primilor s?i adep?i, precum Littr�, care nu accept? nicicum că pozitivismul s? dea �n religiozitate, chiar �n misticism ?i, mai mult, s? fie pus �n serviciul unei politici autoritare ?i reac?ionare. O asemenea alunecare este �ns? evident? �n Catehismul pozitivist (1852), �n care Comte dezvolt? ideea c? omul ar fi incapabil s? accead? la cunoa?terea suprem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
clar?, c? dou? g�ndiri au dominat secolul al�XIX-lea �n ?tiin?ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
catolicismul a încercat să recîștige regiunile devenite protestante, prilej cu care s-a creat Ordinul călugărilor iezuiți (Societas Jesu), întemeiat de Ignatius de Loyola. Iezuiții au creat și un nou stil artistic caracterizat printr-un amestec de sensibilitate și de misticism. Ofensiva catolică împotriva protestanților nu a avut însă rezultate notabile și, de aceea, a început să se îndrepte, în cazul Imperiului Habsburgic, care ajunsese la o mare extensiune -cuprinzînd teritorii din vestul, centrul și estul european-, spre zonele ortodoxe pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perioadelor de creștere și descreștere spirituală. Marile influențe care au fost hotărâtoare asupra generației tinere: cea a războiului marii Uniri și cea a doi oameni remarcabili Vasile Pârvan și Nae Ionescu. Dar Mircea Vulcănescu amintește și de influențele din afară: misticismul orientalizat german, maurrasismul francez, fascismul italian, comunismul rus, marxismul german și național-socialismul german. Generația tânără a cunoscut momentul culminant al Asociației "Criterion" (1939). Și ce generații s-au mai remarcat după toate acestea? Desigur, nouă ieșenilor ne face mare plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]