918 matches
-
cultural actual. Nu trebuie să uităm o clipă că economia de stat reprezintă încă realitatea dominantă; că privatizarea și economia de piață reprezintă basme, care nu mai adorm nici măcar pe funcționarii financiari internaționali. Ei nu au experiența unei astfel de mistificări. Și cum ar putea deveni, pe de altă parte, și mai ales peste noapte, economiștii formați în spiritul socialismului, adepți convinși și activi ai economiei capitaliste, oricât de adaptabili ar fi românii tradiționali? în fața acestei dure realități, spiritul alternativ este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o problemă de clarificare ideologică, educație și deprindere, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Învățat norma supunerii și a atacului.fără menajamente. Și a fost animat de o nemăsurată „apetență pentru putere”, cum scrie Pavel Câmpeanu, sprijinită pe o netăgăduită iscusință În dobândirea și exercitarea ei. A utilizat toate strategiile, de la lingușirea superiorilor la mistificarea fără rușine a faptelor. El a ridicat lupta Împotriva celor capabili la rangul de normă instituțională. Regula era desființarea fondatorilor și constructorilor, a celor ce voiau să facă sau să schimbe ceva. Reușita altuia constituia un afront personal. Norma aceasta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu s-ar fi dedicat trup și suflet activității politice, ar fi trebuit să-și onoreze datoriile de cadru didactic universitar. Domnia sa afirmă azi că „istoria trebuie cunoscută și asumată” și că „viitorul nu poate fi construit prin falsuri și mistificări”. Așa este, dar de ce o trezire atât de tardivă din somnul indiferenței? Astăzi, premierul acceptă surâzător mesajul prin care i se transmite României că nu poate fi primită în structurile NATO „cu Antonescu pe steag”. Mintea românului de pe urmă. Unde
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pe care nu le poți dezvălui în toată goliciunea lor, mai ales când orice jurnal, oricât de intim ar fi, poate deveni într-o zi public, cuvântul scris fiind cel mai bun martor al unor crâmpeie de viață. Cu oricâte mistificări, însemnările își au rostul lor în întregirea unor profiluri, sunt o altă modalitate de exprimare în cadrul aceluiași cod, se pot constitui uneori într-o " entreprise de salut ", cum aprecia Maurice Blanchot.1 Nu este vorba nicidecum de supraviețuirea operei propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
capitalismului patriarhal-rasist, cum ar fi inegalitățile flagrante de putere și bogăție din cadrul unei societăți presupus egalitariste și suferințele grupurilor sau indivizilor subordonați. Așadar, această abstractizare este în mod fundamental legată de trăsăturile-cheie ale ideologiei, cum ar fi legitimitatea, dominarea și mistificarea, iar trasarea de "granițe" între sisteme, grupe, valori presupuse superioare, respectiv inferioare, joacă un rol esențial în acest proces. Menținerea acestor granițe (între bărbați și femei, capitaliști și muncitori, albi și oameni de culoare, americani și restul lumii, capitalism și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un rol esențial în acest proces. Menținerea acestor granițe (între bărbați și femei, capitaliști și muncitori, albi și oameni de culoare, americani și restul lumii, capitalism și comunism etc.) servește intereselor de dominație socială ca și funcției de legitimare și mistificare a realității sociale. Susțin deci că funcțiile de "distorsionare", "mistificare", "mascare" ca și alte funcții asociate în mod obișnuit cu ideologia sînt legate de un anumit tip de abstractizare și de un gen specific de granițe ideologice, care legitimează dominația
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bărbați și femei, capitaliști și muncitori, albi și oameni de culoare, americani și restul lumii, capitalism și comunism etc.) servește intereselor de dominație socială ca și funcției de legitimare și mistificare a realității sociale. Susțin deci că funcțiile de "distorsionare", "mistificare", "mascare" ca și alte funcții asociate în mod obișnuit cu ideologia sînt legate de un anumit tip de abstractizare și de un gen specific de granițe ideologice, care legitimează dominația grupurilor sociale conducătoare. O formă a studiilor culturale care să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formă a studiilor culturale care să fie critică și multiculturală trebuie așadar să realizeze o critică a abstracțiunilor, a reificării și a ideologiei care să urmărească categoriile și granițele trasate pînă la originile lor sociale și care să critice distorsiunile, mistificările și falsificările. Ca urmare, una din funcțiile principale ale culturii media este să mențină granițele și să legitimeze dominația forțelor hegemonice ale diferenței de clasă, sex sau rasă. Marxismul, feminismul și teoriile multiculturale urmăresc să realizeze o critică a acestor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la unii neo-marxiști. Aș înclina așadar să-l aprob pe Thompson în privința necesității de a uni conceptul de ideologie cu teoriile despre hegemonie și dominație și de a delimita astfel aplicarea sa cu privire la idei și poziții care servesc la legitimarea, mistificarea și dominația de clasă care asigură dominația clasei, sexului ori rasei conducătoare asupra altor clase sau grupuri în cadrul societății, mai degrabă punînd sub semnul egalității ideile sau pozițiile politice cu ideologiile (vezi Kellner, 1978, pentru o prezentare mai veche a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
confruntărilor sociale și al dezbaterilor politice și nu văzute doar ca simpli furnizori de conștiințe false, a căror falsitate este, la rîndul său, demascată, denunțată de critica ideologiei. Deși demistificarea reprezintă o parte însemnată a criticii ideologiei, simpla expunere a mistificării și a dominației nu este suficientă; este necesară o privire aruncată dincolo de suprafața ideologică pentru a vedea forțele și conflictele sociale și istorice care generează discursuri ideologice și este nevoie să examinăm aparatul și strategiile cinematografice care fac aceste ideologii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitalism (sau în socialism). De-a lungul întregii sale vieți, Bloch a susținut faptul că marxismul ca doctrină este viciat de o abordare unilaterală, neadecvată și negativă a ideologiei. Ideologia este pentru Bloch un "Ianus-bifrons", este ambivalentă: ea conține erori, mistificări, tehnici de manipulare și dominație, dar și un potențial rezidual de utopie, un surplus care poate fi orientat spre critica socială sau emanciparea politică. Bloch considera că pînă și creațiile ideologice conțin expresii ale unor dorințe și articulări ale unor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și discursuri care să se adreseze acelei dorințe pentru o viață mai bună pe care o are oricine. Ideologiile oferă cheia spre posibilitatea viitoarei dezvoltări și conține un "surplus" sau un "exces" care nu poate fi epuizat de procesul de mistificare sau de legitimizare. Ideologiile pot conține, în plus, idealuri normative prin intermediul cărora se poate aduce o critică societății existente, dar conține și modele alternative pentru această societate. Bazîndu-se pe ideile lui Bloch, Jameson sugerează faptul că adesea textele culturii de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și știință sau teorie sau dintre ideologie și utopie ar trebui supuse unui proces de deconstrucție 3. Ideologia trebuie să prezinte anumite trăsături cognitive sau utopice pentru a prezenta interes. Dacă ideologia nu ar fi nimic altceva decît minciuni și mistificări, nu ar avea nici o influență asupra experienței de viață a indivizilor; de asemenea, dacă n-ar avea nici un element de atracție, oamenii nu ar răspunde la ea. Textele ideologice au adesea un conținut cognitiv și elemente de utopie pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui, nici dacă ar fi morți, pentru că face anumite experimente pe ei și primește în schimbul mostrelor de țesut recoltate foarte mulți bani...’’ Nu știu... Probabil simple legende! * * * Ca în orice ,,societate’’ închisă, se nasc și se perpetuează diverse legende, diverse mistificări ale realității. Realitatea e deformată se transformă în poveste, fiind transmisă pe cale orală de către oamenii simpli care trec pragul acestei instituții de recuperare a sănătății. ,,Piticu’’ trebuia să-și impună și să și mențină autoritatea în vreun fel, altfel s-
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Restaurarea icoanei „Maica Domnului cu pruncul” Multă vreme ignorată, neînțeleasă sau contestată, În ciuda unui trecut marcat de prezența ei, icoana autentică este redescoperită astăzi de către omul modern, căruia Îi revelează adevăratul chip al lui Dumnezeu, prea multă vreme ascunsă de mistificările artei religioase antropomorfe. În avalanșa de reprezentări vizuale ce Îl asaltează, icoana, echivalentul vizual al Evangheliei, este alternativa ce Îl deschide pe om spre absolut și Îi amintește frumusețea paradisului din care a plecat, dar În care poate și este
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dar și atunci, ca și ulterior, pe parcursul existenței mele, bunele intenții s-au metamorfozat în ratări lamentabile și acte condamnabile. Cine știe? Până la urmă, tind să accept ideea că, încă din copilărie, au existat în mine morbul distrugerii și al mistificării, ambele fiind implanturi ale medicinii luciferice. Dixit! Păcatele tinereților mele și ale neștiinței mele nu le pomeni. (Psalm 24:7) 25. ATAC LA PERSOANĂ sau PURICII DEZLĂNȚUIȚI În lumea asta sunt două feluri de oameni: bogați și săraci. Bunicii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de viață ai poetului. Au existat și există încă opoziții înverșunate. Dar contribuțiile mele, ale regretatului Ovidiu Vuia, ale lui Nicolae Georgescu, D. Vatamaniuc, Constantin Barbu, Ion Filipciuc, Călin L. Cernăianu au reușit să aducă suficiente probe pentru a spulbera mistificările istoriei literare de până acum. Pe cei câțiva eminescologi nonconformiști ne mai apropie și alte priorități, cea dintâi înființarea unui Institut Național "M. Eminescu", așa cum există institute Goethe, Cervantes etc. în Germani, în Spania etc. Un asemenea institut ar trebui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
limbii, apare la Cernăuți în 1938, Anul I de activitate (format 16x24 cm). Directorul ei - Leca Morariu. Redacția și administrația, Cernăuți strada Munteniei nr.14, unde a fost tipărită și Făt-Frumos de către același Leca Morariu. Propunându-și să pună stavilă mistificărilor, revista își lua ca sarcină, după cum spune directorul ei în editorialul „Pornind la drum, să înfrunte superficialul, impostura, improvizația care, toate „pălmuiesc opinia publică în domeniul limbii.” Învrednicindu-se să lămurească și... limita neologismului. Revista Fond și formă își mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înalta culturalitate bucovineană nu ne iartă să stăm locului!” * Fond și formă, critică generală și specială. Specificul și pitorescul limbii - director Leca Morariu. Redacția și administrația Cernăuți, strada Munteniei nr.14 e o publicație program și ca atare, urmărește stăvilirea mistificărilor. După lămurirea cuprinsă în „Pornind la drum ...” neobositul director atacă legenda spațiului mioritic, publică o primă serie de documente și precizări din caracteristica și pitorescul limbii românești și prezintă germanismomașina junimistă” (Din Junimea Literară nr.1-12, 1939) * Fond și formă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel mai puțin. Dacă un cotidian ca Haaretz ar avea și o ediție în franceză, la Paris ar exista o mai mare libertate a expresiei și ar fi mai puțin antisemitism. Poate că nu atât democrația (articolul hotărât e o mistificare) merită a fi salutată, cât o frumoasă vitalitate societală. Un punct de echilibru între imperative ale coeziunii și posibilități de secesiune. Între orgoliu național și spiritul descurcăreț individualist. Legea poate fi păcălită, guvernanții disprețuiți, statul luat în derâdere ca fiind
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tuturor, comanda unei oști creștine care să îi înfrunte pe turci. Un fost coleg de grupă de la Facultatea de Istorie, îmi spunea după 1990, când începe opera de demitizare a istoriei noastre, ceea ce este, în cele mai multe cazuri, o operă de mistificare, că Dlugosz a exagerat cu laudele aduse lui Ștefan. L-am întrebat pe ce se bazează. Și-a umflat pieptul: adică știu eu, nu e nevoie să-mi spună altul. Și acum, să vedem, ce interes avea Dlugosz să îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inventat protocronismul, care încerca să demonstreze preeminența noastră culturală europeană de la Burebista la Ceaușescu... Ea a cultivat lupta generaționistă, pentru a divide și controla mai bine această breaslă care îi crea insomnii. Istoria breslei oferită de Securitate este o enormă mistificare (vezi "Cartea albă a Securității"). Puțină decență le-ar sta mai bine securiștilor, comuniștii zeloși de ieri și capitaliștii uituci de azi. O întrebare pe care am mai pus-o colegilor noștri: o generație, după părerea mea, e ca o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ploșnița e o virgulă pusă de Dumnezeu între el și om... Dar e o virgulă al naibii de sâcâitoare. Ce șanse mai acorzi cititorului de poezie? Cititorului?... Are din ce în ce mai mici șanse pentru că, dragul de el, autorul de poezie, este din ce în ce mai predispus la mistificări de toate felurile, de întins capcane. Așa că cititorul mai are o singură șansă: de a mai citi o dată. Și tot așa. Nu crezi că ar trebui să înființăm o Asociație a Cititorilor de Poezie Liberi și Independenți? Sau profesioniști...? Mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-mă cât de fals trebuie să fie trecutul dinaintea vieților noastre, cel din cărțile de așa-zisă "istorie". Cum să controlăm și cum să credem adevărul acelui trecut, când nu putem crede ceea ce se încearcă să ni se inducă prin mistificare și intoxicare, la nivel de instituții de stat, despre segmentul de timp istoric pe care l-am trăit noi înșine? Ne putem minți și automistifica chiar în halul ăsta noi înșine? Întotdeauna m-am decis foarte greu să public o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]