11,461 matches
-
de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den vatra satului, cu tot locul și cu tot vinitul. Această moșie o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și cuconilor dumisale și să aibă a-și face și diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit de locurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai] dumnealui. Pentru acesta ca să-i fie dumisale dreaptă ocină și moșie și giupînesei dumisale și cuconilor dumisale și să aibă a-și face și diresi domnești pre acest moșie. Ilie Vraciu (n. 1935) Viorica Vraciu, decedată în 1995 La cei 74 de ani, Ilie Vraciu rămâne același entuziast, îndrăgostit de locurile natale, de Dobreana lui cu casa părintească, de locurile copilăriei și tinereții, de coală și terenul de fotbal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grijă și interes. Pot spune despre Ilie Vraciu că este animatorul acelui grup de entuziaști care cred posibilă scrierea și apariția monografiei satului, pentru care își merită calitatea de colaborator cu autorul. Cap. III - Boierii din familia Rosetti, proprietari ai moșiei Filipeni III. 1 Cei dintâi Rosettești și urmașii lor Potrivit unei tradiții înregistrată de Radu Rosetti în lucrarea „Familia Rosetti”, neamul Roseteștilor ar fi originar din Genova, de unde un Ioan Rosetti ar fi venit la Constantinopol în secolul al XIII
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiii lui Lascaris (1580-1646), care au venit în Moldova înainte de 1672 și se presupune că Antonie a fost domn al Moldovei între anii 1675-1678 (Antonie Vodă din Popești). Veniți în șările Române, familiile grecești de la Constantinopol nu primescă de la început moșii și funcții, dar prin căsătorii cu fete din marile familii boierești ajung, în scurt timp, să stăpânească și moșii întinse și divanul domnesc, încât nu e de mirare că a fost o mișcare antigrecească pornită din partea boierimii românești. Despre frații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al Moldovei între anii 1675-1678 (Antonie Vodă din Popești). Veniți în șările Române, familiile grecești de la Constantinopol nu primescă de la început moșii și funcții, dar prin căsătorii cu fete din marile familii boierești ajung, în scurt timp, să stăpânească și moșii întinse și divanul domnesc, încât nu e de mirare că a fost o mișcare antigrecească pornită din partea boierimii românești. Despre frații Iordache și Manolache Roset (Ruset) știm că sunt veniți în Moldova în 1665 cu Duca Vodă, primul, Iordache, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iordache și Manolache Roset (Ruset) știm că sunt veniți în Moldova în 1665 cu Duca Vodă, primul, Iordache, se căsătorește în 1675 cu Maria Dabija, iar Manolache s-a căsătorit cu Irina Buhuș de la care primește ca zestre mai multe moșii. Iordache și Manolache sunt fiii lui Constantin Cuparul, mai cunoscut fiind Manolache (înainte de 1650-1716) care a avut patru copii cu Irina Buhuș: Nastasia, Anița, Ștefan și Ileana. A îndeplinit funcția de jitnicer (avea grijă de recoltele domnești și de depozitele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndeplinit funcția de jitnicer (avea grijă de recoltele domnești și de depozitele de cereale) între anii 1669-1672 și de mare comis (avea în subordine grajdurile domnești și hergheliile de cai) din 1672, iar în 1672 cumpără în Moldova mai multe moșii, ajungând în 1682 postelnică (onul de taină al Domnitorului, cel care avea grijă de dormitorul domnesc). Alături de domnitorul Gheorghe Duca participă la asediul Vienei din 1683, unde turcii sunt învinși și siliți să se retragă pierzând mai multe bătălii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe bătălii și teritorii - Ungaria și Transilvania - prin pacea de la Karlovitz din 1699. Manolache Roset a fost un om sprinten, bun călăreț și mânuitor de arme, neastâmpărat, îndrăzneț, iute la mânie și fudul. A acumulat o mare avere constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru a proteja familia Anghelușei. înaintea Anghelușei, proprietarul satului și moșiei Filipeni, cel care a cumpărat părțile de moșie de la răzeși, a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea, a uzat de influența sa (se zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru a proteja familia Anghelușei. înaintea Anghelușei, proprietarul satului și moșiei Filipeni, cel care a cumpărat părțile de moșie de la răzeși, a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea, a uzat de influența sa (se zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea, a uzat de influența sa (se zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească zeci de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății birurilor, pentru a-și putea procura hrana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească zeci de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății birurilor, pentru a-și putea procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai bogați boieri ai țării. Numai în 1697, în timpul lui Antioh Cantemir, cumpără 13 moșii și sate, iar domnul îi dăruiește pentru „ dreaptă și cinstită slujbă” mai multe sate, chiar și sate desprinse din domeniul domnesc, o dovadă a influenței la care ajunsese Iordache Roset. în secolul al XVII-lea situația internă din șările Române
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cantacuzinii, Ghiculeștii, Duca, Mavrocordații, au ajuns domni, fiind schimbați de turci dintr-o țară în alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția moșiilor răzășești, acaparate de marii boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția moșiilor răzășești, acaparate de marii boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția moșiilor răzășești, acaparate de marii boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]