873 matches
-
seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
față de Republica Moldova, ci foarte interesați ca Moldovei să-i fie bine”. O mare parte dintre cititorii noștri sunt români de peste Prut și ar fi foarte interesați să vă cunoască opinia, cu atât mai mult cu cât sunteți ieșean și sufletul moldav vă este bine-cunoscut. În ce direcții credeți că nu am reușit să sprijinim mai mult și mai eficient pentru ca Moldovei să-i fie, într-adevăr, mai bine? Mihai-Răzvan Ungureanu: Relația cu Republica Moldova reprezintă o relație privilegiată, prin prisma istoriei, tradițiilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fost coordonator SECI la Viena, emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a fost premiat în Danemarca, Germania, Israel. Zigzagul pe meridiane nu îi diminuează plăcerea de a se întoarce în Iașul său natal, la molcomul ritm moldav... Brândușa Armanca: Aveați 21 de ani la Revoluție. La 36, erați deja ministru de Externe. Vă întâlniți des cu omologi atât de tineri? Mihai-Răzvan Ungureanu: Într-adevăr, în 1989, eram în anul al doilea de facultate, la Universitatea „Al.I.
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în umbrele rămase aci.../ Doar dacă-n vis le mai poți auzi.// (Casa din Mangalia). Evident, nu poate fi vorba de pastișe, ci de cîteva puncte de inserție ale unei structuri psihice similare, cu deschidere mai mult spre infinita contemplație moldavă decît spre nervozitatea valahă căreia ar fi trebuit să-i aparțină Vinea prin obîrșiile sale danubiene. Spre deosebire însă de Bacovia care se prăbușește fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Mircea Mihăieș Despre Piatra-Neamț am auzit, ani în șir, doar cuvinte laudative. Promoții întregi de actori au găsit în urbea moldavă o oază culturală și un exil aurit. După 1990, ca mai toate orașele de provincie, Piatra-Neamțul s-a scufundat în aerul de mizerabilitate care, dinspre margine spre centru, a cuprins întreaga țară. Și iată cum dintr-un spațiu privilegiat al
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
nota esențială a unei personalități, a unei formule stilistice, enunțată concis și câteodată plastic: Ghica scrie „cu o pană veritabilă de romancier obiectiv”, C. A. Rosetti „apare în lumina crudă a confesiei lucide”, tânărul B. P. Hasdeu e „un Peciorin moldav, cu porniri de iunker”, Radu Rosetti este „un Ghica moldav”, C. Argetoianu are „totdeauna la îndemână un ac ironic”, E. Lovinescu „n-a cruțat pe nimeni, în schimb i-a nemulțumit pe toți”, Ionel Teodoreanu „are parcă mereu o psihologie
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
concis și câteodată plastic: Ghica scrie „cu o pană veritabilă de romancier obiectiv”, C. A. Rosetti „apare în lumina crudă a confesiei lucide”, tânărul B. P. Hasdeu e „un Peciorin moldav, cu porniri de iunker”, Radu Rosetti este „un Ghica moldav”, C. Argetoianu are „totdeauna la îndemână un ac ironic”, E. Lovinescu „n-a cruțat pe nimeni, în schimb i-a nemulțumit pe toți”, Ionel Teodoreanu „are parcă mereu o psihologie de nepot al bunicilor”, Petre Pandrea „are gura rea, căzând
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând pentru țara ta și să știi că hotarul ei se poate apăra Numai cu plânsul paloșului. Drept în stirpea ta voievodală să fii Ștefane putând... răbdând... plămădind... în pământul moldav evlavie, orizonturi, bărbăție. Sfânt, sfânt vei fi Ștefane, puternice viteaz acum și-n vecii vecilor. Vasile BARBU
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la 1846, si gazetarului moldav Th. Codrescu. Vedea în Germania "țara cea serioasă", învățătorii și filosofii ei "profunzi", poeții "cei mai mari" și deși deosebea între nordul sumbru și partea de miază-zi "mai zîmbitoare și mai însuflețita", țara toată nu putea să "se disfacă de
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
răniți. Ceilalți participanți la protest au fugit în Bulgaria și în Rusia, de unde au cerut guvernare directă a Bugeacului de la Istanbul, iar către cancelariile diplomatice au redactat proteste și au publicat broșuri precum "Atrocitățile cârmuirii moldovenești" (""Les atrocités du gouvernement moldave"", 1861). Ele au fost primite cu indiferență pentru că între timp, guvernul român a renunțat la incorporarea etnicilor bulgari și a emis un decret ce întărea drepturile acestei minorități, astfel că tensiunea a dispărut. Anii 1860-1870 ani ai secolului al XIX
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
în România (1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața Universității, 1990. Este autorul unor cercetări și studii de etnologie, antropologie și folclor, vizând în principal configurarea unei "etnologii a libertății". s-a născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini moldave și aromâne. Tatăl său, Vladimir Munteanu (1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul Ismail), iar mama, Maria Munteanu, profesoară de limba română, este născută în 1940, în Piatra Neamț, județul Neamț, fiind descendentă, pe linie maternă
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
(n. 2 aprilie 1931, Timișoara) este un profesor, inginer și chimist român, membru titular al Academiei Române. Are contribuții deosebite privind grafurile chimice și marcare izotopică. Alexandru Balaban provine dintr-o familie moldavă cu adânci rădăcini în intelectualitatea românească. Tatăl său, Teodor, născut în comuna Bălăbănești, a studiat la Politehnica din București, bunicul său fiind învățător, iar unchii săi profesori de liceu. Mama, învățătoare, născută la Iași, avea ca unchi pe arhimandritul Iuliu
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
latini”), 1964. 1927 - «L'Architecture roumaine», în "L'Architecture, "vol XL, nr. 10, Paris. 1931 - «Paul Henry: Les églises de la Moldavie du Nord des origines à la fin du XVIᵉ siècle. Architecture et peinture. Contribution à l'étude de la civilisation moldave», recenzie, în "Revista Istorică Română, "vol. I, nr. 4. 1933 - «Considération générales sur la genèse de l'art moldave», în "Revista Istorică Română, "vol. III, nr. 1. 1934 - «Tendances dans l'Architecture Roumaine», în "L'Architecture d'Aujourd'hui, "nr.
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
de la Moldavie du Nord des origines à la fin du XVIᵉ siècle. Architecture et peinture. Contribution à l'étude de la civilisation moldave», recenzie, în "Revista Istorică Română, "vol. I, nr. 4. 1933 - «Considération générales sur la genèse de l'art moldave», în "Revista Istorică Română, "vol. III, nr. 1. 1934 - «Tendances dans l'Architecture Roumaine», în "L'Architecture d'Aujourd'hui, "nr. 5. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 7. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
al Editurii Edinter, București. 1991, Coeditor al suplimentului LAI al ziarului Cotidianul, București. 1993 - 1994, Director literar, Editura Amadis, Lisabona. 1995 - 1998, Director fondator al editurii PUP - Publicações Universitárias Portuguesas, Lisabona. 2004, Colaborator al ziarului cultural bilingv Diaspora Româna și Moldavă, Lisabona. Din 2005, invitat special și colaborator permanent al revistei de artă Niram Art, Spania (critică de artă la numerele 2, 3, 5, 7, sub pseudonim). A publicat, începând cu anul 1971, diverse studii, articole, eseuri, critică de artă, critică
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
decernat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, 2007; ● Premiul pentru roman al revistei Poesis, Casa din întuneric, 2008; ● Premiul „Opera Omnia pentru poezie”, Festivalului româno-canadian „Roland Gasparic”, 2009 În volume (selectiv): - Sorin Alexandrescu, în „Une anthologie de la poésie moldave”, ediție bilingvă, versiune franceză de Odile Serre și Alain Paruit, versiune engleză de Cornelia Golna, Editura L’Esprit des Péninsules, Paris, 1996; - Nicolae Țone, în Aura Christi, Nu mă atinge, Ed. a II-a, Editura Vinea, 1999; - Marin Mincu, Poeticitate
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Puterilor Locale și regionale din Europa și de vicepreședinte al Grupului Parlamentar al Democrațiilor Europene în Consiliul Europei. Ca o recunoaștere a meritelor sale, i-au fost conferite următoare distincții: "Medalia de aur" a Asociației Primarilor din Franța, Medalia "Crucea Moldavă" a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Premiul "Steaua de aur" acordat de Comisia Europeană pentru deschidere și cooperare europeană (Finlanda, iunie 2000), Medalia "Sf. Andrei" oferită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I - Patriarhul Constantinopolului, "Medalia Golden Jubilee" oferită de Regina Elisabeta a II
Constantin Simirad () [Corola-website/Science/306819_a_308148]
-
datează din anul 1856, din dorința caimacamului Theodor Balș de a se opune Unirii Principatelor. El spera astfel că, prin prezentarea lui Ștefan cel Mare ca simbol al trăiniciei și puterii Principatului Moldovei, ar fi exacerbat naționalismul local de principat moldav și ar fi demonstrat inutilitatea Unirii cu Țara Românească. În acest scop, el a numit o comisie formată din spătarul Mihai Cantacuzino, postelnicul Gheorghe Asachi și postelnicul Nicolae Istrati, care a început o campanie de strângere de fonduri. Gheorghe Asachi
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Romanului și PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, înconjurați de un sobor de 45 de preoți și diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea Moldavă“ - pentru clerici starețului Nicodim Gheorghiță, precum și mai multe distincții pentru cei care au sprijinit construcția noii biserici: „Crucea Moldavă“ - pentru mireni pentru familiile lui Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea și Cezar Cobuz și distincții de vrednicie altor
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea Moldavă“ - pentru clerici starețului Nicodim Gheorghiță, precum și mai multe distincții pentru cei care au sprijinit construcția noii biserici: „Crucea Moldavă“ - pentru mireni pentru familiile lui Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea și Cezar Cobuz și distincții de vrednicie altor binefăcători ai așezământului monahal. În prezent, la Mănăstirea Hadâmbu viețuiește o obște de 10 călugări, care împletește rugăciunea cu
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice - transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice -, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București. Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
face artă lui, și trăiește în așa fel că să o poată face. Deși are o adolescentă prelungită, acum, cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere, va ajunge la maturitate. Îi doresc tinerețe eternă”. „Marele sculptor (și pictor, măcar în schițe moldave) Marcel Guguianu, este născut în fabulații voevodale. Privindu-l (s-ar putea ca optică să fie deformata de prietenie), Marcel Guguianu are vârstă eternilor îndrăgostiți de toată curbura Munților Carpați, de Iașii Teiului eminescian, de triunghiul Bârladului care duce în
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
din poarta căreia pornea Ulița Veche, prima mare arteră a orașului, astăzi strada Costache Negri, care făcea legătura cu Dealul Sărărie. Pe această uliță, numită mai târziu după pavare, Podu Vechi, câțiva călugari veniți de la Ierusalim, dar originari din ținuturile moldave, au întemeiat ajutați de populația creștină localnică, în jurul anilor 1330, așezarea monahală cu numele "Mănăstirea călugarilor de la Sf. Sava”. Despre acest așezământ, Episcopul Narcis Crețulescu, egumenul lavrei între anii 1877-1880, ajuns ulterior episcop vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, scria
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
R.S.S. Moldova / colectiv de autori, inclusiv Vl. Pohilă. - Chișinău: Lumina, 1990. - 208 p. Buczkowski, Leopold. Torentul negru: roman / Leopold Buczkovski / trad. din polonă și pref. de Vl. Pohilă. -Chișinău: Lit. Artistică, 1986. - 251 p. Grafica de carte moldovenească = Kniznaâ grafika Moldavii / alcăt. R. Akulova, trad. din rusă de Vl. Pohilă. - Chișinău: Lit. Artistică, 1986. - 180 p.; il. Milev, Iordan. Domnul Tine-mi Umbrela: povestiri despre Ghidușel: [roman pentru copii și adolescenți] / trad. din bulgară de Vl. Pohilă. - Chișinău: Lit. Artistică, 1987
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
comentarii de Vl. Pohilă. - Chișinău: Lit. Artistică, 1981. - 182 p. Sultanov K. Omar Khayyam: [biografie romanțată] / K. Sultanov, Ș. Sultanov; trad. din rusă de Vl. Pohilă. - Chișinău: Cartea Moldovenească, 1989. - (Col. “Oameni de seamă”). Tarasenco, Larisa. Moldova: secvențe cinematografice = O Moldavii âzykom kinematografii = Moldavia, Introduced to Cinematograpfy / Larisa Tarasenco; trad. de Vl. Pohilă. - Chișinău: Timpul, 1984. - 116 p. Pohilă, Vlad. Basarabenii în URSS: străini în țara străină...: [studiu etno-sociologic] / Vlad Pohilă // Timpul de dimineață. - 2005. - 3 iun. - P. 14-15; 17 iun.
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]