26,397 matches
-
de capital. Guvernul Moldovei a trebuit foarte curând să ajungă la această concluzie, după cum rezultă din faptul că a apelat la specialiști și capital străin. La 1840, Iosef Sachetti, fost viceconsul al Franței la Galați, a primit misiunea din partea statului moldovean să facă propuneri casei Sina din Viena, în vederea navigabilizării Siretului și a Moldovei. Un document, nedatat, ne continuă știrea de mai sus. Sachetti, care se ducea la Paris, a fost însărcinat de Consiliul administrativ al Moldovei să trateze cu un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Casă din Viena. Nu știm cu ce rezultate s-a încheiat activitatea inginerului. Cert este ca pe Kreutzer nu-1 mai întâlnim lucrând la proiectele mai sus amintite. Eșuând planurile de atragere a capitalului străin în opera de navigabilizare a râurilor moldovene, statul s-a văzut nevoit ca, în octombrie 1840, să alcătuiască o comisie indigenă în vederea cercetării Siretului. Din acea comisie au făcut parte: hatmanul Aslan, postelnicul Pruncu și spătarul Mihăiță. Prin studierea râului, se urmărea să se stabilească măsura în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
schimb construcția unei căi ferate pe valea cu același nume. Cam în aceiași ani, a fost elaborat un proiect de navigație pe Prut, a cărui concesie, guvernul Moldovei, de acord cu guvernatorul Basarabiei, a dat-o în 1844 unei societăți moldovene, care avea în frunte pe V. Alecsandri. „Scopul societății era de a duce mărfurile de la Galați la Sculeni și Ștefănești mai repede decât pe calea de uscat”. La 25 aprilie 1844, Duclos, într-un raport către Guizot, a notat că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de asemenea, desființarea morilor și a iezăturilor de pe acele râuri. Cererile lui au fost aprobate, dar nu cunoaștem cu ce rezultate practice s-a soldat acțiunea lui Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate mai ales pe studii nu îndeajuns de serioase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate mai ales pe studii nu îndeajuns de serioase, sunt contradictorii, cercetările au dovedit că pentru a se ajunge la navigația pe Prut și Siret era nevoie de curățirea acestor râuri, de dragarea lor, de îndiguirea lor pe anumite porțiuni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Arhivele Statului Iași și din arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României. Problema care face obiectul acestei cercetări prezintă interes și pentru că din numărul relativ mare de proiecte referitoare la îmbunătățirea mijloacelor de comunicație - chestiune care a preocupat foarte mult societatea moldoveană din acea vreme - introducerea telegrafiei a fost singurul proiect realizat. Austria avea în Orient<ul european> interese economice și politice de mare însemnătate, de care depindea însăși existența ei ca stat multinațional. Stadiul dezvoltării ei economice și sociale era inferior
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scop să stabilească condițiile de colaborare între Moldova și Austria, în vederea introducerii telegrafiei în Moldova. Austriecii și-au manifestat dorința de a avea o legătură directă Cernăuți-Iași-Galați, dar n-au acordat nici o atenție eforturilor pe care le-a făcut guvernul moldovean în vederea instalării cât mai grabnice și a altor stații în afară de Iași și Galați. Impunerea punctului de vedere austriac constituia o dovadă în plus că telegrafia, care urma să se introducă în Moldova, trebuia să servească, înainte de toate, intereselor austriece. După
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
micșorându-se numărul de aparate necesare sau înlocuindu-se aparatele prevăzute în devize cu altele mai ieftine, adică de o calitate inferioară. De multe ori s-a procedat la reducerea numărului de scule necesare lucrului etc.. Din aceeași cauză, guvernul moldovean a fost nevoit să recurgă la subscripții publice, care, adesea, au jucat un rol salvator. La un moment dat, Sfatul Administrativ nota pe marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai sus, o condiție, care, în împrejurările de atunci, nu putea fi ocolită de către Moldova. Coronini mai adăuga că ministrul de comerț austriac „...se interesează pre mult de tot ceea ce se atinge de păstrarea și siguritatea acestui așăzământ...”, explicând guvernului moldovean că cheltuielile introducerii telegrafiei în Moldova nu pot fi mari, dat fiind faptul că Moldova este bogată în păduri, iar lemnul are un preț scăzut, ceea ce prezintă o deosebită importanță, „...fiindcă stâlpii telegrafului înfățoșază cea mai înseninătoare cheltuială”. În afară de lemn
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reprezentau un însemnat sacrificiu pentru Moldova, sleită de ocupația străină. Cumpărarea materialelor era făcută de către funcționarii austrieci, care dețineau posturile de conducere în telegrafia moldovenească. Prin intermediul lor nu scăpa nimic controlului austriac. La 11 august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin Focșani. La 15 februarie 1855, s-a adoptat proiectul muntean. Prin instalarea liniilor telegrafice între Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani, s-a realizat astfel o rețea unică a celor două Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă măsuri grabnice. Pe de o parte, existau mari deficiențe, ca, spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte a noastră, analoagă cu raportul teritoriului nostru către întreaga întindere ce face acele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte, a unui singur curs în contabilitatea telegrafică, cel al Vistieriei. Funcționarii trimiteau abuziv corespondențe particulare în contul statului. Furtul sârmei de pe liniile telegrafice luase proporții îngrijorătoare. Desele stricăciuni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de adaptare a regulamentelor Uniunii, cărora era greu să li se găsească o formă potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care l-au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul din 10 iunie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu scopul de a statornici în țară acest institut, era singura autorita de la care emana asemine aplicare a legiuirilor străine”. Toate birourile telegrafice districtuale erau conduse de străini, iar la Galați și directorul și cei doi subdirectori erau austrieci. Tinerii moldoveni, foști elevi ai Academiei Mihăilene, deveniți funcționari ai serviciului telegrafic, nu s-au putut acomoda cu starea de lucruri existentă. Conflictul era de neînlăturat. El izbucni în anul 1856, cu ocazia sancționării lui Corneliu Filipescu Dubău, pentru o conduită, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deschidă drum a respinge cu așa dispreț de defăimare pe un singur român” funcționar al acestei instituții. Tatăl lui Corneliu, comisul Gheorghe Filipescu Dubău, a adresat o plângere domnitorului, în care a arătat că fiul său era prigonit pentru că era moldovean. „Iar apoi - adăuga el - ceea ce este mai de luat aminte, fie-mi ertat Înălțate Doamne a zice, este, căci voește [directorul austriac Librecht] ca numai din străini să fie întrebuințați de amploaianți în această serviție, dovadă, căci prin toate birourile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cei austrieci, ceea ce n-a făcut domnitorul Ghica. De aceea, în Țara Românească, funcționarii autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar în serviciul telegrafiei. În afară de aceasta, în Moldova, nu se constată documentar încercarea austriecilor de a obține concesionarea telegrafiei pe o perioadă de 90 de ani, cum susține C. Minescu că s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționar în serviciul telegrafiei. În afară de aceasta, în Moldova, nu se constată documentar încercarea austriecilor de a obține concesionarea telegrafiei pe o perioadă de 90 de ani, cum susține C. Minescu că s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat ca, în serviciul acestui mijloc de comunicație, atât de mult folosit în perioada plină de frământări din jurul anilor Unirii, să nu fie decât funcționari de „încredere”. Or, austriecii s-au dovedit, în această privință, ca fiind singurii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care nu făceau altceva decât să sprijine politica austriacă. Odată cu realizarea Unirii, se crease o vizibilă contradicție între noua stare politică și vechea situație de la serviciul telegrafiei. Se impunea grabnic o soluție. Ea nu putea consista decât în „naționalizarea” telegrafiei moldovene, adică în înlocuirea personalului străin prin autohtoni. În acest sens s-au făcut diverse propuneri. D. P. Donici, directorul general al Departamentului lucrărilor publice, a preconizat înlăturarea tuturor străinilor, fără nici o excepție. Proiectul lui a fost respins de domnitorul Cuza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industria. Mai toți cei interesați apreciau, luând în considerație abundența și ieftinătatea materiei prime agricole și animaliere, că industria alimentară avea cele mai mari șanse de izbândă. Firește că, în această concepție, mai găsim urme ale școlii fiziocrate. Deși economiștii moldoveni, oamenii de afaceri, nu mai socoteau că agricultura este singura ramură economică productivă, ei continuau însă să privească industria ca o anexă a agriculturii. Reprezentantul tipic al acestui mod de a gândi era N. Suțu. El condiționa progresul Moldovei de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție, fără lucrători salariați. De altfel, aceste covrigarii erau foarte mici. Nici una dintre ele nu avea mai mult de un cuptor. În acest domeniu, ca și în altele, se observă o pronunțată specializare. Plăcintării, de pildă, sunt trecuți în statisticile moldovene aparte de covrigari, franzalagii etc. Un meșteșug mai evoluat era prepararea macaroanelor și a fidelii. La începutul deceniului șapte, funcționa în orașul Iași un atelier cu un cuptor în care lucrau doi lucrători, dintre care un copil. În acel atelier
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu patru lucrători. Concomitent cu creșterea volumului de lucrări edilitare în orașe, cu mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele specialități noi în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]