128,051 matches
-
actelor de studii; g elaborează și propune proiectul de buget pentru învățământul superior, ca parte a bugetului educației și bugetului cercetării; h verifică și gestionează sistemul de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior și bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii; i susține realizarea de studii și de cercetări în învățământul superior; j publică anual un raport privind starea învățământului superior. Art. 217 (1 Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, a Consiliului Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior. Art. 218 (1 Consiliul Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori. (2 Consiliul de Etică și Management Universitar se pronunță asupra litigiilor de etică universitară și are ca principale atribuții: a monitorizarea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori. (2 Consiliul de Etică și Management Universitar se pronunță asupra litigiilor de etică universitară și are ca principale atribuții: a monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învățământ superior; b auditarea comisiilor de etică din universități și prezentarea unui raport anual privind etica universitară. Acest raport se face public; c constatarea încălcării de către o instituție
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în atribuții elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică și coordonarea sistemului de biblioteci din învățământul superior. (Pentru considerente deja exprimate, se impune completarea textului, după cum urmează: „... Universitare, denumit în continuare, în cuprinsul prezentei legi, CNBU, are...” Art. 220 (1 Pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii, se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții: a elaborarea strategiilor și politicilor naționale în domeniul educației, al formării profesionale, al cercetării, tineretului și sportului; b elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea și funcționarea sistemului de educație din România; c monitorizarea, evaluarea și controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcționării sistemului educațional și a furnizorilor de educație; d stabilirea mecanismelor și a metodologiilor de validare și recunoaștere a rezultatelor învățării; e elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a politicilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
vieții: a elaborarea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a politicilor și a strategiilor naționale privind formarea profesională a adulților; b reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; c monitorizarea, evaluarea, acreditarea și controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ; d alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării profesionale. Art. 338. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 359. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza și prognoza activităților de învățare pe tot parcursul vieții. TITLUL VI: Răspunderea juridică Art. 360 (1 Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează: a nerespectarea dispozițiilor art. 86 alin. (3, din culpa părintelui sau a tutorelui legal
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
război crâncen împotriva lui. Într-o zi, agenții lui ne-au spart sistemele de apărare computerizată. Creșteau Gloomi și i-au încărcat cu zecile, milioane de pești, în litere și cuvinte, pe care le-au trimis în sistemele noastre de monitorizare a limbajului. Bătrânul părea zăpăcit, vlăguit. — Eu am fost singurul Shotai-Mu care a supraviețuit și asta doar mulțumită ție. — Ai venit aici. — Departamentul ăsta fusese abandonat cu mult timp în urmă și oamenii lui Ward nu știau nimic de existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bunele relații au contribuit și cei peste 400.000 de evrei proveniți din România. În calitate de Ambasador, în Etiopia, după revoluție, nu a avut satisfacția amplificării relațiilor bilaterale, datorită schimbării orientării politicii externe românești. Activitatea a fost cu precădere orientată pe monitorizarea evoluției politice și economice interne, ținând seama de faptul că țara a cunoscut un lung război civil, soldat cu alungarea președintelui Mengistu și cu desprinderea Eritreii de Etiopia și proclamarea independenței Eritreii, în anul 1993. În noiembrie 1993, din împuternicirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și neguvernamentale ale Oficiului european al O.N.U. de la Geneva pentru susținerea eforturilor interne de consolidare a statului de drept și edificare a unei economii de piață moderne și funcționale în România. O atenție specială s-a acordat activității monitorizării din Geneva a situației respectării drepturilor omului în România, demonstrării disponibilității de colaborare a noilor autorități de la București pentru înscrierea în standardele internaționale în acest domeniu, încheierea cu succes a acestui proces în 2005, fiind de natură să transmită un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de O.N.U.D.I. în țările respective și a negociat acordurile de cooperare dintre O.N.U.D.I. și aceste țări. A promovat strategia O.N.U.D.I. pentru dezvoltarea industrială durabilă îndeplinind responsabilități în formularea, programarea, realizarea și monitorizarea activităților de protecție a mediului prin proiecte în cadrul Protocolului de la Montreal de trecere la tehnologiile care nu distrug stratul de ozon din atmosferă, al Protocolului de la Kyoto pentru controlul și micșorarea emisiilor de gaze (efectul de seră) și elaborarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
7. Matricea evaluării riscurilor .................................................. .................................................. ...... 251 Figura 3.8. Structura riscului .................................................. .................................................. ...................... 253 Figura 3.9. Stabilirea obiectelor auditabile .................................................. .................................................. . 255 Figura 3.10. Evaluarea riscurilor pe obiecte auditabile .................................................. ................................ 256 Figura 3.11. Roluri și responsabilități în managementul riscurilor .................................................. ............... 260 Figura 3.12. Monitorizarea riscurilor .................................................. .................................................. .......... 263 Figura 3.13. Modelul de management al riscurilor - ERM .................................................. ........................... 272 Figura 3.14. Modelul COSO - ERM .................................................. .................................................. ........... 280 Figura 3.15. Modelul general al managementului riscurilor .................................................. ......................... 294 Figura 3.16. Răspunsurile la riscuri oprite de COSO - ERM .................................................. ....................... 303 Figura
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
guvernanței corporative, reprezintă asigurarea integrității, sincerității, transparenței și responsabilității, în condiții de performanță. În practică, orice organizație își dorește implementarea acestor trei idealuri, respectiv guvernanța corporativă, administrarea riscurilor și sistemul de control intern, iar auditul intern reprezintă acea componentă-cheie a monitorizării acestora. Mai mult, auditul intern are un rol în educarea managementului de conducere, în găsirea unor soluții eficiente și în asistarea procesului de implementare și dezvoltare a tehnicilor și instrumentelor necesare în acest domeniu. De aceea, auditorul intern trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
activitatea de furnizare a serviciilor din fonduri publice. În mod similar, Uniunea Europeană așteaptă ca proiectele pe care le finanțează să fie gestionate la cele mai înalte standarde profesionale. Conceptul de conducere corporativă se referă la transparența tranzacțiilor și la necesitatea monitorizării sistemului de control intern în vederea asigurării capabilității acestuia de evaluare a riscurilor posibile care să dea un plus de siguranță managementului organizațiilor. Pentru a evita o guvernanță necorespunzătoare, managementul de vârf trebuie să aibă preocupări deosebite pentru realizarea de strategii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ansamblu 14; conducerea corporativă reprezintă: − un set de relații între managementul societății, Consiliul de admi nistrație, acționarii săi și alte grupuri de interese în societate; − structura prin care se stabilesc obiectivele societății și mijloacele pentru realizarea acestor obiective și pentru monitorizarea performanțelor; − sistemul de stimulente acordate Consiliului de administrație și conducerii pentru a mări obiectivele care sunt în interesul societății și al acționarilor și pentru a facilita monitorizarea, încurajând în acest fel firmele să-și utilizeze resursele într-un mod cât
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care se stabilesc obiectivele societății și mijloacele pentru realizarea acestor obiective și pentru monitorizarea performanțelor; − sistemul de stimulente acordate Consiliului de administrație și conducerii pentru a mări obiectivele care sunt în interesul societății și al acționarilor și pentru a facilita monitorizarea, încurajând în acest fel firmele să-și utilizeze resursele într-un mod cât mai eficient 15; 11 Cadbury Report, Report of the Committee on the Financial Aspects of Corporate Governance, 1992. 12 Asociația Națională a Directorilor de Corporații, SUA. 13
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
auditul intern al companiei era serios deteriorat și a fost criticat pentru concentrarea asupra maximizării profitului, reducerea costurilor și îmbunătățirea operativității. Grupul a efectuat audieri și proiecte care erau privite mai degrabă ca o creștere a valorii companiei, decât pentru monitorizarea și adecvarea controlului intern în reducerea riscurilor. În ciuda liniei duale a acestui raport, auditul intern a raportat și a răspuns în fața managementului de conducere, dar controlorul financiar-șef și directorul executiv erau implicați în fraudă. Managementul a atribuit proiecte speciale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Auditors - Institutul Auditorilor Interni. Guvernanța corporativă 44 P 3. Evitarea concentrării excesive a puterii la vârful organizației. P 4. Componența echilibrată a consiliului. P 5. Un consiliu director foarte implicat. P 6. Independența puternică la nivelul consiliului director. P 7. Monitorizarea cu eficacitate a activităților de către consiliul director. P 8. Evaluarea permanentă a competenței și angajamentului salariaților. P 9. Evaluarea riscurilor și instrumentelor de control intern utilizate. P 10. Prezența puternică a auditului intern în organizație. Inițiativele europene 33 includ apariția
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar trebui să asigure o dezvăluire a informațiilor, promptă și fiabilă, referitoare la toate problemele materiale ce privesc corporația, inclusiv situația financiară, performanța, proprietatea și conducerea companiei. P6. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure îndrumarea strategică a companiei, o monitorizare eficace a managementului de către Consiliul de administrație, precum și responsabilitatea Consiliului de administrație în fața acționarilor și față de companie. Principiile OECD sunt recunoscute de Forumul pentru Stabilitate Financiară ca fiind unul dintre cele 12 standarde de bază pentru sisteme financiare solide. Ele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
că printre subiectele recomandate de aceste coduri este crearea comitetelor de audit la nivelul firmelor (Hampel din Marea Britanie, codurile similare emise în Franța și Olanda), formate din directori independenți, care să fie responsabili de raportarea financiară a firmei și de monitorizarea auditul intern și auditului extern al acesteia. De altfel, comitetele de audit au devenit o trăsătură comună a firmelor europene, fapt care reflectă tendința de perfecționare a structurii de administrare a companiilor. În unele țări ale UE, o componentă a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un model pentru o guvernanța corporativă eficientă intitulat „Controlul Intern - Cadrul Integrat”, cunoscut, de asemenea, prin acronimul COSO. Modelul COSO are o structură ierarhică alcătuită din cinci componente: mediul de control, evaluarea riscului, activitățile de control, informarea și comunicarea și monitorizarea. Mediul de control - aflat la nivelul inferior al modelului, este acela pe baza căruia o organizație stabilește standarde și obiective pentru sistemele sale de control și includ: integritatea, valorile etice, competența managementului și rolul managementului superior. Evaluarea riscului este, în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
surse interne (informații de contabilitate și evidențe operative) sau din surse externe (directive guvernamentale, legi și analize ale competitivității) și comunicarea operativă a acestora asigură eficientizarea managementului. 58 Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway. Capitolul 1. Guvernanța 65 Monitorizarea este probabil cel mai important element al acestui model. Aceasta asigură revizuirea periodică a sistemelor de control intern și plasarea lor sub un management corespunzător pentru a nu-și pierde abilitatea de a influența corect operațiunile unei organizații. Modelul COSO
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a nu-și pierde abilitatea de a influența corect operațiunile unei organizații. Modelul COSO arată cum o organizație trebuie să-și clădească sistemele de control pornind de la bază spre vârful organizației, cu aplicare specifică mai mult pentru auditul intern, iar monitorizarea să fie asigurată de la vârf spre bază, folosind comunicația și informația, obținute de auditorii interni, pentru a asigura managementul de conformitatea și eficacitatea operațiunilor efectuate. În 2004, COSO a publicat un nou model intitulat Cadrul de Management al Riscurilor Întreprinderii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
parte integrantă a managementului riscurilor într-o organizație. În concordanță cu versiunile adaptate ale modelului COSO, prezentăm principiile și elementele componente ale guvernanței corporative, care are în vedere construirea unui sistem solid de control intern de jos în sus, în timp ce monitorizarea și conducerea se vor realiza de sus în jos în cadrul organizației, conform figurii 1.3. În continuare prezentăm elementele componente ale guvernanței corporative, în versiunea modelului COSO, a lui K. H. Spencer Pickett, structurate pe cei șapte piloni, după cum urmează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda, ediția a doua, 2004, p. 24. 65 Ibid., p. 23 Capitolul 1. Guvernanța 81 Preocupările esențiale ale comitetului de audit sunt concentrate în direcția organizării și asigurării bunei funcționări a sistemului de monitorizare a riscurilor și a controlului intern, a implementării și funcționalității auditului intern și colaborarea cu auditul extern. Membrii comitetului de audit nu sunt auditori interni și nu trebuie să se confunde cu aceștia, cele două activități fiind total diferite. Calitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]