2,147 matches
-
poți crea. E o tâmpenie să te gândești că ai putea tu să creezi ceva. Doar să fii recunoscător că ți s-a oferit prilejul să asiști la un fapt interesant. Dacă te apuci să creezi, îți ies niște aberații monstruoase și deopotrivă caraghioase. Lumi false, anapoda întocmite și care nu exprimă nimic până la urmă. Dau lecții. Nu e bine. Dar sunt niște lucruri pe care abia acum le-am aflat și de-aia mă grăbesc să vi le spun. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să cred că îmi făcea curte cu asta, deși poate era doar datoria ei, avea în fișa postului trecută să ne dea speranțe. Pregătire psihologică. Multora le e frică de mine. Nu pentru că aș avea nu mai știu ce moacă monstruoasă. Dar scriu - și asta e deja subversiv. Nu mă pot supraveghea, verifica. Pot face ceva fără ca ei să intervină. Să mă cenzureze. Sunt periculos, monstruos, pentru că acolo, în text, sunt singurul meu stăpân. Îi pot face în toate felurile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
după ce este scrisă ea se eliberează de orice mărginire și nu mai aparține cuiva anume. Vorbesc despre Poezie. Și despre POEȚI. Nu despre altceva! Voi încheia! Te rog mult să-mi scrii repede! Trebuie să limpezesc ceea ce [D] murdărește cu monstruoasă ipocrizie. Toate aceste lucruri și încă altele (dureroase și grave) i le-am scris și lui dar mă evită de luni de zile. De parcă eu aș fi vinovat de crizele-i de cleptomanie pe care nu i le pot ierta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
evenimente și oameni pe care le descompune profanator pentru a le conferi apoi un sens generalizator (necesar alegoriei), prin recompunerea cu ajutorul nenumăratelor sentenții și cugetări. Cantemir se delectează deformând cu precădere în latura negativă a urâtului augumentat până la a deveni monstruos, rizibil sau/și înspăimântător. Grotescul implicat în deformarea aberantă este dublu: . Realul capătă la Cantemir fiorul fantasticului, iar grotescul se manifestă simultan ca o negare a frumosului și ca o jinduire după frumos. Urâtul se convertește mereu în sublim și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Pământul era un cernoziom gras, bun, productiv iar murii beneficiau de toate îngrășămintele și toți azotații împrăștiați pe suprafața lui pentru a-i stimula creșterea producției la hectar. Așa că rugii ăștia erau crescuți, supraetajați și încolăciți între ei precum colcăiala monstruoasă și respingătoare a reptilelor cavernicole în perioada reproducerii. Era suficientă o clipă de neatenție când vârful piciorului intra sub rugi iar în virtutea inerției corpul o lua înainte pe câtă vreme tu, cu piciorul devenit prizonierul rugilor învingători, te trezeai azvârlit la pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din zăpada scorțoasă. Mănușile se udau; ne opream pentru a bate palmele una de alta; frecam alternativ când o mână când cealaltă pentru a pune sângele în circulație. Cu degetele înghețate plângeam de durere și continuam această activitate diabolică și monstruoasă, pe lângă care adunarea tizicului, vara, mi se părea o joacă de copil agreabilă și plină de surprize minunate. Copilăria... Care copilărie?? Ajunși acasă, lăsam sacii la locul lor, iar mama îmi punea într-un vas apă rece în care introduceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de păr din capul lui. Nu l-a trimis la camera de gazare. Nu. De ce, Doamne, de ce ești bun cu ticăloșii acestui pământ și-i persecuți pe cei nevinovați? Dar de Ante Pavelić înfiorătorul și abominabilul criminal croat vă amintiți? Monstruoasa creatură scotea ochii victimelor punându-i într-un coș pe biroul lui drept trofeu. 18 kilograme!! Optsprezece kilograme de ochi omenești te priveau, Doamne, din coșul ăla sinistru. Cum, Doamne, nu te-ai cutremurat de atâta sălbăticie, de asemenea fapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
curios. Ce experiență interesantă!" Să înțeleg din cele spuse de dumneavoastră, stimată doamnă Condor că eu îi consider pe copiii mei un fel de cobai pe care testez sau experimentez ca într-un laborator imaginar cel mai diabolic și mai monstruos sistem de ucidere lentă, dar sigură a propriilor mei copii nevinovați, prin înfometare??! Luați aminte, doamnă, că ceea ce gândiți ori spuneți despre mine și despre copiii mei este și neadevărat și mai ales profund jignitor și impardonabil. Da, doamnă, camera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
covor aștern, Văd c-am trecut odată și eu acest infern!" (Nicolae Labiș) Eram șase copii fără tată, având-o alături doar pe mama, care se străduia din răsputeri să ne asigure traiul zilnic. Tata era chinuit pe nedrept! în monstruoasele închisori comuniste. Credeți că dispunea de telefon mobil și televizor cu plasmă? Nu! Iată cele patru chinuri la care erau supuși bieții oameni în cadrul infernalului regim comunist de exterminare rapidă: munca forțată, până la epuizarea fizică, frigul, foamea și bătaia sălbatică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cea mai mică șansă de apărare. Ajută-mă, Doamne! Amin. În clasă era o liniște înghețată și tulbure, asemenea primei zile din "Facerea", când "pământul era netocmit și gol", neexistând încă pe suprafața lui nici un exemplar din această corcitură hibridă, monstruoasă și bestială, cunoscută îndeobște sub denumirea empirică de "Om". Doamna dirigintă, deportată, studentă în anul al cincilea la medicină, a sesizat situația îngrozitoare în care mă aflam. Tremura carnea pe mine de rușine; începusem să mă bâțâi, zgâlțâit din străfundurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
obiceiurilor șobolănești, deposedându-i de spațiul asupra căruia se declarau singurii beneficiari și proprietari absoluți. Lăsau impresia că își propuseseră nici mai mult, nici mai puțin decât eliminarea și alungarea noastră din teritoriul pe care și-l revendicau cu obstinație monstruoasă. Dacă noaptea aveau curajul să se strecoare peste noi și printre noi, provocându-ne o repulsie crescândă și o frică îngrozitoare încât adormeam cu bețele în mâini pentru ca apărarea să fie mai eficace, lovindu-i pur și simplu pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și jegoasă îndeplinind funcția de car mortuar și, ștergându-și mâinile de iarba verde și deasă, a plecat mai departe, făcându-și cunoscută prezența înfiorătoare prin intermediul sunetului pe o singură notă emis de o trompetă răgușită. Imaginile terifiante ale supliciului monstruos la care mi-a fost dat să asist fără voia mea s-au imprimat adânc în conștiință, ca un memento asupra celei mai mârșave creaturi de pe planetă: OMUL. Toboșarul... Ne-am luat sculele privind încă o dată cu satisfacție mărturisită și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
el și îl salvase, îi smulsese trupul păcătos din ghearele bolii mortale, îi luminase apoi mintea și inima, care zăcuseră atâta amar de timp în întunericul de nepătruns. Tovarășul Cameniță credea sincer că și-a aflat menirea, lupta cu sistemul monstruos, și, dacă mai avea zile, de aceea se bucura că le mai are, ca să se împotrivească răului. *** În satul său de lângă Serenite, tovarășul Cameniță era lipsit de confortul în care se lăfăise pe vremuri. Dar asta îi convenea, îi convenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
soldați exerciții de pedepsire (culcați sculați!... în ritm alert și fără pauză), iar semnalul îl dădea utilizându-și orificiul anal prin care scotea niște gâlgâituri uluitoare, scârboase. Unii ostași, în conformitate cu legile victimologiei, ajungeau chiar să-l admire pe acest ofițer monstruos care îi tortura cu o plăcere înscrisă voios pe fața lui spână. Unii îl aveau chiar ca idol. Același ins, care nu era atât de imbecil pe cât era detracat, când se afla la beție, povestea cu o patimă specială teoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Breban, în prezența mea și a dnei Gabriela Melinescu, că în hârtia dată Securității îl înfundase: romancierul ar fi declarat că editorul suedez încercase să scoată din țară manuscrisul fără acordul său, afirmație pe care René o considera „o minciună monstruoasă”. Firește, doar reproducerea textului olograf (se oferă cineva?) ne-ar putea lămuri cine minte - dl Breban ori dl Pleșiță, care va fi pus sub ochii anchetatului o falsă declarație a dlui Breban. Deocamdată, bunul-simț ne spune că e mai ușor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Profundă” ori doar „pitorească”, România este psihanalizată de către dna Petre cu morgă de Hannah Arendt, ambiții de Indira Gandhi și stofă de Ana Pauker. Finis coronat opus, dna Petre strigă „săriți, Securitatea!” din chiar ziarul unui fost informator (dovedit) al „monstruoasei instituții”. A se scuti, Stamate... (Jurnalul Național, 5 noiembrie 2004) Cleptocratul politic „Comunismul înseamnă puterea sovietică plus electrificarea întregii țări”, proclamă Vladimir Ilici Lenin. Se înșală. „Comunismul se află în conflict cu natura umană”, crede Ernest Renan. Are dreptate. Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
apără, afirmând că a fost urmărit informativ de Securitate și, prin urmare, nu putea fi colaborator sau angajat al ei. Eu am fost urmărit de Securitate, dispun de toate probele în acest sens și, totuși, am fost colaborator al acestei monstruoase instituții”. Concluzia? Și Voiculescu a fost colaborator al „monstruoasei instituții”. Al treilea: „Voiculescu arată că dispune de un certificat de bună purtare, emis de CNASAS, conform căruia el nu a colaborat cu Securitatea ca «poliție politicăă. Eu dispun de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și, prin urmare, nu putea fi colaborator sau angajat al ei. Eu am fost urmărit de Securitate, dispun de toate probele în acest sens și, totuși, am fost colaborator al acestei monstruoase instituții”. Concluzia? Și Voiculescu a fost colaborator al „monstruoasei instituții”. Al treilea: „Voiculescu arată că dispune de un certificat de bună purtare, emis de CNASAS, conform căruia el nu a colaborat cu Securitatea ca «poliție politicăă. Eu dispun de un certificat și mai puternic, care spune că nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
faptul că cel dintâi minte prin omisiune. „Am recunoscut public și am regretat această colaborare”, scrie Domnia sa. Adevărat. Numai că uită să adauge tocmai esențialul - a recunoscut public abia după ce dosarul său a fost scăpat „din greșeală” pe piață de „monstruoasa instiuție” pentru care a lucrat. Îi asigur pe dl Stănescu și pe admiratorii Domniei sale că, de apar probe irefutabile în legătură cu acuzațiile care i se aduc astăzi dlui Voiculescu, voi fi primul care își va scoate pălăria în fața directorului de la Ziua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
originea multiplelor renunțări la vechea credință de către magistrații laici care judecau asupra chestiunilor religioase. Votul Episcopilor a fost în cele din urmă abolit de către puterea seculară. Și după aceasta, ce minune că preoții constituționali erau prezenți în Franța în sistemul monstruos al Bisericii naționale de acolo!? 71. A venit vremea respingerii Bisericilor naționale în care episcopatul este considerat ca și cum ar fi corpul pastoral, sau consiliul de stat, sau o magistratură politică, sau un grup de curteni; și această naționalitate a Bisericii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fundalul unui curcubeu; elementele distincte apar pe profilul unor copaci, respectiv, al unor fluturi - simbol ascensional și al metamorfozei în același timp. Odă (Mihai Eminescu) vs. Pasărea cu clonț de rubin (Nicolae Labiș) - Fondul posterului e reprezentat de o apariție monstruoasă reprezentând moartea, pe laterale sus apar două reprezentări în paralel ale păsărilor-simbol din texte, în tăietura mantiei figurii centrale sunt cele trei idei comune, pe laterale jos citate din texte și idei și explicarea titlurilor cu ajutorul unui dicționar de simboluri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
Exact în ziua anunțată de Helfferich a apărut, într-adevăr, ultimatumul Vienei adresat Serbiei. Eu m-am deplasat din nou la Berlin și am declarat acolo, în prezența lui Helfferich, că găseam atât tonul, cât și conținutul ultimatumului cu adevărat monstruoase. Helfferich mi-a spus atunci că așa mi se părea mie după lectura traducerii în limba germană a documentului. El văzuse ultimatumul redactat în limba franceză și nu putea considera niciun termen al lui drept excesiv. Cu această ocazie, domnul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fi de trebuință cândva - din numărul 40, din 28 sept. 1989, al revistei Literatura și arta din Chișinău, împrumutat aproape pe furiș de la un prieten. Dup ce subliniază că „destule realități de la noi sunt, nu pur și simplu, dramatice - sunt monstruoase”, poetul adaugă: „Cred că numai faptul de a le vedea cu ochii ca martor - de a le vedea numai, fără să acționezi! este deja un eroism. Suntem cu toții niște eroi, și cei care luptă, și cei care asistă ca martori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sentiment al realității, nu ne-a implicat mai adânc în clipa de suspans (în fața plutonului de execuție nimeni nu crede până la capăt că execuția va avea loc cu adevărat, că execuția poate să aibă loc cu adevărat) și groază, dilatată monstruos, caracteristică unei asemenea încercări. Iată-l la începutul filmului Pământ pe bătrânul care moare cu ceva din măreția senină și firescul patriarhilor din Biblie, învăluit într-o lumină parcă supranaturală ce izvorăște dinlăuntrul său. Simbolurile și motivele, atât de numeroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
stranie unicitate a operei. Căci aici „strictă determinare” nu înseamnă copie, reportaj, ci creație. Fidelitatea față de temele și elementele universului artistic conferă o remarcabilă organicitate acestei opere și măsoară adâncimea obsesiilor care o constituie. Obsesia cruzimii, a violenței, a caracterului monstruos pe care îl dobândește în anumite momente ale istoriei puterea; obsesia pustei, care ajunge până-n prag, care intră în case și în suflete; obsesia lepădării veșmintelor, a despuierii, proiectând o amplă simbolistică a denudării ce trece dincolo de semnificația îngust-erotică spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]