883 matches
-
a fi fost cel mai mare scriitor britanic de literatură de călătorie, vizitând și el în 1934 Muntele Athos, declara că a descoperit că vestitul complex mânăstiresc este o "elaborată organizație homosexuală". Scriitori francezi precum François Augiéras ("Un voyage au Mont Athos", Grasset 2006) descriu și ei cu (adesea un mult prea mare) lux de amănunte aventurile lor homosexuale printre călugării din "Grădina Fecioarei". Comentând mărturiile de voiaj ale scriitorului francez de literatură de călătorie Jacques Lacarrière, Francis Martens constată în
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
și podișuri — cu 37% — și munți — cu 6% din suprafața totală. Altitudinea medie este de 320 de metri, aceasta fiind cea mai mică, relieful încadrându-se între -28 de metri, în Marea Caspică, și 4807 metri, în Munții Alpi, vârful Mont Blanc. Per ansamblu, altitudinile mai mici de 500 metri (câmpii, podișuri, dealuri) se întind din estul Munților Alpii Scandinaviei până în vestul Munților Urali și din nordul Munților Pirinei și al Mării Negre până la țărmulul Oceanului Arctic. Din punct de vedere tectonic
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
mai mare depreciere (aproape 10%) din ultimii 30 de ani. Statele membre ale UE acoperă un teritoriu de 4.423.147 kilometri pătrați. Uniunea este mai mare decât orice stat cu excepția a șase țări, iar cel mai înalt vârf este Mont Blanc din Alpii Graici care măsoară 4.810,45 metri deasupra nivelului mării. Cel mai jos punct din UE este Zuidplaspolder în Olanda, la 7 metri sub nivelul mării. Peisajul, clima și economia UE sunt influențate de coastă, care măsoară
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
limbile latine europene precum franceza (alpinisme), spaniola (alpinismo) sau italiana (alpinismo). Termenul provine de la ascensiuni în munții Alpi (alpi+nism), fiind promovat în special de francezi, pentru a rămâne în istorie că această activitate a apărut în Alpii francezi (masivul Mont Blanc), în anul 1786. În limba spaniolă din America de Sud nu se folosește termenul european, ci echivalentul ”andinism” (ascensiuni în Anzi). În limbile anglo-saxone (engleza și germana) se folosesc termenii ”mountain-eering” (UK) și ”berg-steigen” (D) care au ca rădăcină termenul ”munte
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
Marino () și Vatican (), ambele enclave, reprezintă restul de lungime de frontieră. Italia are în total de graniță terestră. Munții Apenini formează coloana vertebrală a peninsulei și Alpii formează frontiera nordică, unde se află și cel mai înalt punct al Italiei, Mont Blanc (4.810 m). Padul, cel mai lung curs de apă din Italia (652 km), curge din Alpi de la frontiera vestică cu Franța și traversează Câmpia Padului în drumul său spre Marea Adriatică. Cele mai mari cinci lacuri sunt: Garda (), Maggiore
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
multor episoade tectonice, în special în orogeneza hercinică din paleozoic, care stă la originea masivelor Armorican, Central, Morvan, Vosgi, Ardeni și Corsican. Munții Alpi, Pirinei și Jura sunt mult mai tineri, și sunt mai puțin erodați — Alpii ating altitudine în Mont Blanc (cel mai înalt punct al Franței). Deși 60% din comunele Franței sunt clasificate ca având risc seismic, acest risc rămâne unul moderat. Aceste masive delimitează mai multe bazine sedimentare, cele mai mari fiind bazinul Aquitaniei în sud-vest și Bazinul
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
și alte materiale: ipsos, calcar, ciment, marmură. Încă de acum 4.000 de ani pe văile Tigrului și Eufratului s-au succedat civilizațiile sumeriană, akkadiană și babiloniană. Aceștia utilizau ca materiale de sculptură: bazalt, diorit, gresie, alabastru. Ca inserții și monturi se utilizau materiale mai valoroase ca: cupru, aur, argint și pietre prețioase. Piatra era rară și era adusă din zone mai îndepărtate. Figurile umane aveau ochii mari, privirea fixă și bărbile lungi. Printre lucrările rămase de la sumerieni se remarcă reprezentările
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
a fost episcop de Avranches (Manche), care a fondat Mont Saint-Michel. A murit prin 720 - 725. Sărbătoarea este fixată pe data de 10 septembrie. În timpul regelui franc Childebert al IV-lea (695-711), episcopul Aubert de Avranches a primit de la Arhanghelul Mihail ordinul să întreprindă construirea a ceea ce va deveni Mont
Sfântul Aubert () [Corola-website/Science/317540_a_318869]
-
Mont Saint-Michel. A murit prin 720 - 725. Sărbătoarea este fixată pe data de 10 septembrie. În timpul regelui franc Childebert al IV-lea (695-711), episcopul Aubert de Avranches a primit de la Arhanghelul Mihail ordinul să întreprindă construirea a ceea ce va deveni Mont Saint-Michel. Hagiografia ne spune că în luna octombrie a anului 708, episcopul Aubert a avut o viziune în care Arhanghelul Mihail i-a poruncit să edifice o biserică pe insula stâncoasă aflată la vărsarea râului Couesnon, insulă cunoscută pe atunci
Sfântul Aubert () [Corola-website/Science/317540_a_318869]
-
Aubert a trimis călugări să aducă de la sanctuarul de la Muntele Gargano, aflat în sudul Italiei, dedicat Sfântului Arhanghel Mihail, moaște ale locului. La 16 octombrie 709, episcopul a sfințit biserica nou-construită pe insula stâncoasă și a instalat acolo doisprezece canonici. Mont Saint-Michel luase naștere.
Sfântul Aubert () [Corola-website/Science/317540_a_318869]
-
oară, Camera de Aur fiind declarată "Capelă Regală". Caseta octogonală din argint are o greutate de 561 g. Ea era înfășurată în drapelele englez și român și introdusă în caseta mai mare, de 8,1 kg, din argint aurit, cu monturi de platină și 307 pietre prețioase (briliante, safire și rubine). Cele două casete au fost realizate cu mult timp înainte de către bijutierul Maurice Frement. Pe o față, caseta poartă inscripția "Alteței sale Regale, Principesei Maria a României - Doamnele române", iar
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
capitala Regatului lor, numit în continuare „Regatul Ierusalimului”. Ea a rămas capitala vreme de un secol, până în anul 1291. Orașul s-a extins în această perioadă spre nord și i s-a adăugat un teritoriu în formă de triunghi, denumit Mont Musard. În anul 1229 Cavalerii Ospitalieri , cunoscuți și că Ioaniți, au obținut controlul în oraș. De aceea orașul a început să fie numit Sfanțul Ioan din Acra, Saint Jean d'Acre. Au fost reluate mari lucrări de construcții, în jurul portului
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
de abur, mult mai mari, iar volumul de apă care era în instalație la un moment dat era mai mic. Țevile cu diametru mic explodau mai greu, justificând afirmația inventatorilor. În 1918 locotenentul de marină american inginer Walter Douglas La Mont depune cererea de brevetare a unui generator de abur cunoscut actual drept "cu circulație forțată multiplă", pentru care obține în 1925 patentul USP 1545668. Aproape simultan, în 1922 inginerul sudet de origine germană Mark Benson brevetează un generator de abur
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
l-a câștigat la o altă ediție a acestui Festival, în 1971, cu melodia „Rak Hayareah” („Doar Luna”) compusă de Dani Amihud pe versuri de Shimrit Or. La Festivalurile cântecului ebraic ea a interpretat cântece precum „Ahavata shel Theresa du Mont” („Dragostea Therezei Du Mont”), „Im ipol hakokhav sheli” („Dacă îmi va cădea steaua”), „Shir shel Yom Holin”. În 1973 a luat parte la concursul Eurovision la Luxemburg și a ocupat locul al patrulea cu șlagărul „Eysham” (Undeva) al compozitoarei Nurit
Ilanit () [Corola-website/Science/320023_a_321352]
-
o altă ediție a acestui Festival, în 1971, cu melodia „Rak Hayareah” („Doar Luna”) compusă de Dani Amihud pe versuri de Shimrit Or. La Festivalurile cântecului ebraic ea a interpretat cântece precum „Ahavata shel Theresa du Mont” („Dragostea Therezei Du Mont”), „Im ipol hakokhav sheli” („Dacă îmi va cădea steaua”), „Shir shel Yom Holin”. În 1973 a luat parte la concursul Eurovision la Luxemburg și a ocupat locul al patrulea cu șlagărul „Eysham” (Undeva) al compozitoarei Nurit Hirsh, care a și
Ilanit () [Corola-website/Science/320023_a_321352]
-
Roleplaying", publicat de Phage Press. Având în vedere interesul academic manifestat de Roger Zelazny privind perioada medievală a Europei, este posibil să fie inspirat de lucrările autorului american Henry Brooks Adams cu privire la construcția Catedralei de Chartres și amenajarea stâncii de la Mont Saint-Michel. Există în Catedrala de Chartres, desenat în mozaic pe podea, reproducerea unui labirint pe care credincioșii îl traversează într-o stare de meditație și rugăciune intensă. Mulțimea descrierilor și detaliilor cu privire la aceste clădiri au fost capabile să-l inspire
Cronicile Amberului () [Corola-website/Science/320369_a_321698]
-
progrese semnificative culminând cu ceea ce avea să fie denumită "Ziua Neagră" de către armata germană. Ofensiva a continuat timp de patru luni iar în timpul celei de-a doua bătălii de pe Somme Corpul Australian a luptat la Lihons, Etinehem, Proyart, Chuignes și Mont St. Quentin înainte de confruntarea finală de la Montbrehain din 5 octombrie 1918. AIF era scoasă de pe linia frontului atunci când a fost declarat armistițiul de la 11 noiembrie 1918. Un total de 416.806 australieni au fost înrolați în timpul războiului iar 333.000
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
a poreclit "Cornul de piatră", apoi "Cornul de bour", ca să se potrivească mai bine cu Partidul Preistoric. Brassens va folosi această porecla în titlul unei melodii, compuse în semn de răzbunare pentru că Miramont i-a lăsat baltă. 10. ↑ 13-15, strada Mont Cenis. 11. ↑ Este vorba de orchestră lui Leo Clarens, care-i acompaniază la imprimarea unui disc Philips în care ei cântă în duet Maman Papă și La Légende de la nonne. 12. ↑ Acesta este al șaselea disc vinil 78 rpm, cu
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Rosel Zech. Actori: Herbert Achternbusch, Peer Augustinski, Harry Baer, Ekkehardt Belle, David Bennent, Wolf-Dietrich Berg, Toni Berger, Christian Berkel, Josef Bierbichler, Uwe Bohm, Markus Boysen, Klaus Maria Brandauer, Volker Brandt, Jacques Breuer, Franz Buchrieser, Rudi Carrell, Burkhard Driest, Sky du Mont, Heinz Eckner, Volker Eckstein, Christoph Eichhorn, Wolfgang Fierek, Michael Fitz, Peter Fitz, Eike Gallwitz, Herbert Grönemeyer, Matthias Habich, Raimund Harmstorf, Rutger Hauer, Reinhard Hauff, Dieter Thomas Heck, André Heller, Herbert Herrmann, Ernst H. Hilbich, Alois Hitzenbichler, Heinz Hoenig, Dominique Horwitz
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
se vorbește limba germană. Cu puține excepții locul filmărilor a fost regiunea orașului München. Robert Atzorn, Karin Baal, Heinz Bennent, Martin Benrath, Iris Berben, Christian Berkel, Monica Bleibtreu, Rolf Boysen, Klaus-Maria Brandauer, Horst Buchholz, Michael Degen, Heinz Drache, Sky du Mont, Horst Frank, Thomas Fritsch, Cornelia Froboess, Götz George, Ușchi Glas, Michael Gwisdek, Martin Held, Michael Heltau, Christiane Hörbiger, Hannelore Hoger, Brigitte Horney, Curd Jürgens, Harald Juhnke, Wolfgang Kieling, Sebastian Koch, Thomas Kretschmann, Ruth-Maria Kubitschek, Heiner Lauterbach, Ruth Leuwerik, Klaus Löwitsch
Derrick () [Corola-website/Science/322348_a_323677]
-
exarhului de Ravenna, ca și erorile strategice ale lui Guntram din trecut alimentau această atmosferă generală. În 588, Authari a reușit să îi respingă pe franci, însă în 590, unchiul și nepotul franci au condus armatele peste Alpi, respectiv peste Mont Cenis și pasul Brenner către Milano și Verona. Cu toate că Authari s-a baricadat în Pavia, francii nu au reușit să își îndeplinească obiectivul, dat fiind că trupele bizantine ale exarhului de Ravenna nu au reușit să facă joncțiunea cu ei
Authari al longobarzilor () [Corola-website/Science/324971_a_326300]
-
milimetri și câteva zeci de mii de metri. Originea cuvântului "antenă", relativ la aparatura de transmisie fără fir este atribuită pionierului italian în domeniul radio, Guglielmo Marconi. În 1895, în timp ce testa aparatura radio în Alpii Elvețieni, la Salvan (Elveția), în regiunea Mont Blanc, Marconi a făcut experimente cu antene sub forma unor fire conductoare lungi. El a folosit un stâlp vertical, de 2,5 metri, cu un fir ce lega capătul de sus de emițător, ca un element aerian de recepție și
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
(n. 1762 - d. 1834) a fost alpinist și călăuză montană în Savoia, născut ca cetățean al Regatului Sardiniei. Născut în valea Chamonix, a fost vânător de capre sălbatice și colecționar de cristale. El a efectuat prima ascensiune a vârfului Mont Blanc împreună cu medicul Michel-Gabriel Paccard la 8 august 1786. Pentru această realizare, regele Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei i-a acordat titlul onorific "le Mont Blanc". După ascensiunea reușită, Balmat a primit premiul promis cu 25 de ani
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
capre sălbatice și colecționar de cristale. El a efectuat prima ascensiune a vârfului Mont Blanc împreună cu medicul Michel-Gabriel Paccard la 8 august 1786. Pentru această realizare, regele Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei i-a acordat titlul onorific "le Mont Blanc". După ascensiunea reușită, Balmat a primit premiul promis cu 25 de ani în urmă de Horace-Bénédict de Saussure primului om care va urca pe Mont Blanc. La 3 august 1787, a urcat vârful din nou, împreună cu de Saussure și
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]
-
regele Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei i-a acordat titlul onorific "le Mont Blanc". După ascensiunea reușită, Balmat a primit premiul promis cu 25 de ani în urmă de Horace-Bénédict de Saussure primului om care va urca pe Mont Blanc. La 3 august 1787, a urcat vârful din nou, împreună cu de Saussure și alți 16 oameni. În timpul războaielor napoleoniene, Savoia a trecut sub control francez, iar a devenit membru al consiliului comunei. A efectuat o tentativă nereușită de a
Jacques Balmat () [Corola-website/Science/323321_a_324650]