3,037 matches
-
mic cost total (least-cost). În cazul leziunilor complexe este posibil de a suplini detectorul de contur cu aproximarea localizării extremităților leziunii (SDS). CAAS (supervizat de prof. Reiber) utilizează MCA (Minimum Cost Algorithm) și GFT (Gradient F eld Trasform) pentru cuantificarea morfologiilor complexe. Metodele geometrice de detectare a conturului sunt considerate mai bune decât cele densitometrice (Di Mario, 1992) dar densitometria deține un avantaj potențial în cazul leziunilor excentrice sau a leziunilor complexe (centrul vasului este transformat într-un profil de absorție
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este direcția semnalului Doppler? Cele mai multe sisteme folosesc următoarea convenție: roșu - fluxul care se îndepărtează de transductor, albastru fluxul care vine către aceasta. Corelația modificărilor de formă a undei Doppler și leziune este de 96% pentru arterele iliace. O undă cu morfologie trifazică este normală; o undă monofazicăeste patologică. Examinarea se efectuează în ax longitudinal și în ax transversal. Diagnosticul de ocluzie arterială: absența fluxului luminal codat color folosind imagini de flux la nivelul cel mai redus al PRF (pulse repetition frequency
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și ultrasonografia intravasculară constatăm următoarele (Fitzgerald, 1992): Actualmente există preocuparea pentru fuzionare datelor oferite de angiografie cu cele provenind din ultrasonografia intravasculară (sisteme ANGUS). Angiografia proiectează doar lumenul vascular neoferind informații despre pereți; informații despre traiectul vasului. USIV acuratețe pentru morfologia ariei de secțiune; nu dă informații despre traiectul vasului analizat. Angiografia și USIV sunt explorări complementare, prin combinarea lor putând fi generate imagini 3-D geometric corecte și adecvate cuantificărilor. În acest sens sunt de reținut lucrările lui Wahl în domeniul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
porumbului” apărută sub coordonarea academicianului Traian Săvulescu, a fost realizată cu aportul celor mai binecunoscuți specialiști în domeniu. În cadrul acestui volum, Mihai Cristea a elaborat șase capitole, care au ca subiect istoria și economia culturii, originea porumbului, rasele de porumb, morfologia, anatomia și fiziologia porumbului, precum și perspectivele acestei culturi. Monografia aceasta poate fi considerată un adevărat monument închinat porumbului plantă, am putea spune miraculoasă, fiind una din speciile vegetale cu cel mai mare coeficient de utilizare a energiei solare (plantă C4
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
mai profund dispreț"124. În opera sa capitală Declinul Occidentului (Der Untergang des Abendlandes), care a fost editată în două părți la sfârșitul războiului (1918-1922) și a avut imediat un uriaș succes de public, el a pus la punct o "morfologie a istoriei universale" în care succesiunea diferitelor civilizații, considerată fiecare în parte ca un organism cu o "formă" proprie și închisă în propriul orizont, este determinată nu de proiecte și finalități raționale, ci de ritmul vital care le diferențiază și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de discurs. (Ricœur, 1980: 3) Povestirea este unitatea textuală căreia i s-a acordat cea mai mare atenție în tradiția retorică de la Poetica lui Aristotel la Eseu asupra povestirii de Bérardier de Bataut (1776) și în naratologia modernă 11 de la Morfologia basmului lui Propp (1928) la Timpul și povestirea lui Paul Ricœur (1983-1985). Există astăzi numeroase prezentări și sinteze ale tuturor acestor lucrări și ale celor care au fost orientate, în ultimii ani, înspre psihologia cognitivă (Fayol, 1985). În ceea ce privește povestirea, a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Perspectives on Identity and Alterity. A participat la numeroase conferințe internaționale și are publicații importante în domeniul imaginii, identității și comunicării. Este evaluator al lucrărilor congresului internațional Strangers, Aliens and Foreigners, organizat anual la Oxford de către InterDisciplinary.Net. Corina Daba-Buzoianu, Morfologia imaginii (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DABA-BUZOIANU, CORINA Morfologia imaginii / Corina Daba-Buzoianu ; pref.: acad. Teodor Dima. Iași : Institutul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
organizat anual la Oxford de către InterDisciplinary.Net. Corina Daba-Buzoianu, Morfologia imaginii (c) 2013 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DABA-BUZOIANU, CORINA Morfologia imaginii / Corina Daba-Buzoianu ; pref.: acad. Teodor Dima. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-922-4 I. Dima, Teodor (pref.) 659.122 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Teodor Dima. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-922-4 I. Dima, Teodor (pref.) 659.122 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CORINA DABA-BUZOIANU MORFOLOGIA IMAGINII Prefață de TEODOR DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (Teodor Dima) / 7 Introducere / 9 Cap. I. O teorie despre imagine, o teorie despre om / 19 I. 1. Imagine și natură umană / 19 I. 2. Abordări ale imaginii / 45 I.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sa se află la nivelul maturității intelective a cercetării, probată prin modul euristic de consultare a bibliografiei și prin stilul precis, clar și elaborat al redactării. Felicităm Institutul European pentru inițiativa editării acestei sugestive lucrări. Acad. TEODOR DIMA Introducere Lucrarea Morfologia imaginii abordează problematica imaginii în încercarea de a analiza structurile acesteia, procesele care stau la baza ei, elementele care o influențează, dar și de a identifica o posibilă legitate a imaginii. Analiza are în vedere dimensiunea epistemologică a imaginii, însă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestea, așa cum vom vedea în primul capitol, O teorie despre imagine, o teorie despre om, pot fi reunite sub generoasa umbrelă a imagologiei, al cărui caracter interdisciplinar oferă posibilitatea investigării imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
multe planuri de referință, valorizând în final perspectiva interdisciplinară a imaginii. Fiind, în același timp, o încercare de a identifica o anumită legitate a imaginii, de a descoperi mecanismele care stau la baza acesteia, lucrarea stă sub tutela investigației epistemologice. Morfologia imaginii reprezintă un punct de plecare în ceea ce privește studiul imaginii, aceasta din urmă fiind o permanentă căutare a sensului. Din acest punct de vedere, deși imaginea poate fi abordată dintr-o multitudine de perspective, lucrarea de față se referă la analiza
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate fi înțeleasă drept o "formă instituționalizată a unei religii invizibile"66, mai exact, totalitatea formelor prin care se dezvăluie și poate fi comunicată lumea simbolică a semnificațiilor a lui Claude Lévi-Strauss. I. 2. Abordări ale imaginii Căutând să descifreze morfologia imaginii, lucrarea de față are în vedere și investigarea principalelor abordări ale imaginii, cu scopul de a putea evidenția legăturile dintre structurile imaginii. În acest sens, este fundamentală analiza disciplinelor socio-umane și umaniste care au căutat răspunsul la întrebarea ce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
având avantajul unor instrumente care nu rămân tributare unui singur domeniu. În fond, o abordare interdisciplinară a imaginii oferă posibilitatea de a vedea imaginea în ansamblul ei și în toate formele ei de manifestare de la reprezentare mentală la imagine vizuală. Morfologia imaginii ar fi o încercare de a găsi un liant între teoriile despre imagine, de a identifica mecanismele acesteia și o eventuală legitate care o guvernează. Aceasta din urmă este legată, în principal, de relația de interdependeță dintre structurile imaginii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
37 memorie istorică, 38 memorie socială, 43 memorie-imagine, 50 mentalitate, 20, 61, 85 meta-imagine, 17, 64, 251 mit, 25, 95, 99, 100, 101, 104, 105, 107, 110, 111, 114, 115, 116, 124 model reprezentațional, 61, 87, 127, 136, 219, 246 morfologia imaginii, 10, 45 motive mitologice, 87, 91 natură umană, 5, 19, 139 om, 5, 10, 11, 19, 20, 27, 29, 30, 32-35, 37, 65, 92, 94, 103, 105, 106, 118, 119, 125, 127, 186, 189, 200, 248, 263, 289 pattern
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
schimbări: în 1988 pe primele trei locuri erau menționate cinstea, hărnicia și ospitalitatea, iar în 1993 ospitalitatea, hărnicia și omenia". (Septimiu Chelcea, Personalitate și societate în tranziție: studii de psihologie socială, București, Editura Știința&Tehnica, 1994, p. 255). -----------------------------------------------------------------------4 1 MORFOLOGIA IMAGINII Fundamente ale imagologiei Introducere O teorie despre imagine, o teorie despre om Imaginea între inconștient și conștient Identitate, alteritate, imagine Imagine, reprezentare, stereotip Concluzii Summary Résumé Bibliografie Indici de termeni Indici de nume Izvoare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Poghirc, sanscrita - cu prof. SerJiu Al-George, sanscrita și hindi - cu prof. Prabuddh Vidyasagar (eyderabad). învață greaca, araba și ebraica; lingvistica generală și 164 limbile romanice, precum și cultura indiană. Citește scrieri semnate de M. Eliade, precum și tratate despre yoga și despre morfologia sacrului. încurajările marelui profesor îl determină pe studentul Culianu să se consacre istoriei religiilor. Luând în considerație și debutul literar al lui Culianu (elev, în ultimul an de liceu), în revista “Cronica”, nr. 9 /sâmbătă 4 martie 1967, la rubrica
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu: a) aspectualizării și tematizării; b) asimilării și transferurilor izotopice; c) selecției lexicale. Aceste puncte pot fi reperate în extrasele următoare: Textul A: Morfologia și anatomia Corpul, a cărui lungime variază de la unu la doi milimetri, de exemplu la Erigone și nouă centimetri, la Migalele braziliene, se compune din două părți: cefalotorax (sau prozom) și abdomen (sau opistozom), legate printr-un pedicul subțire. Abdomenul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol.I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române vol. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu În curs de apariție: Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și-și formează deprinderi de scriere și citire corectă în limba română. Însușirea vorbirii și scrierii corecte în limba română constituie un obiectiv prioritar al învățământului primar, realizabil prin dobândirea conștientă, pe suport creativ, a principalelor noțiuni de fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă, ortografie, ortoepie și punctuație. Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I și a II a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de politețe, conversație telefonică; să elaboreze compuneri după structuri date, cu note de creativitate și originalitate; să scrie corect, lizibil, respectând alineatul și încadrarea în pagină; să recunoască, să analizeze și să introducă în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
materne: -școlarii încep să învețe organizat limba maternă, pornind de la conținutul informațional și de la aspectele limbii vorbite la intrarea în clasa I; -realizând trecerea de la limba literară, ei conștientizează necesitatea utilizării limbii literare; -percep interdependența dintre compartimentele limbii (lexic, fonetică, morfologie, sintaxă și ortografie, ortoepie, punctuație); -realizează studiul fenomenelor de limbă în sistem concentric, ceea ce oferă suficiente posibilități de aprofundare și operaționalizare. În acest context, rolul învățătorului, pe tot parcursul micii școlarități, este acela de a-i oferi școlarului exemple de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și capacităților ortografice elevii trebuie să observe, să analizeze, să compare, să deducă prin transfer de cunoștințe, să sintetizeze și să generalizeze. Dacă însușirea ortoepiei implică noțiunile de lexic, iar însușirea ortografiei implică, în mod deosebit, cunoștințe de fonetică și morfologie, învățarea regulilor de punctuație este dependentă de sintaxa propoziției sau frazei, deoarece punctuația se constituie într-un „sistem de semne convenționale care au rolul de a marca în scris pauzele, intonația.” Astfel sensurile propozițiilor și raporturilor dintre părțile ce alcătuiesc
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
particularități lingvistice sesizate la intrarea în clasa I privesc : pronunția : copiii evită vocalele în hiat, absorb consoanele în interiorul cuvântului sau între cuvinte, extrag consoanele finale, e inițial din cuvinte îl pronunță diftongat (,,iel’’ pentru ,,el’’), folosesc eronat accentul fonetic etc.; morfologia : modifică deseori formele flexionare ale pronumelui relativ care sau formele articolului și adjectivului demonstrativ, omit sau ,,absorb’’ articolul hotărât din finalul unor substantive, folosesc curent forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de formarea deprinderilor de exprimare corectă, oral și scrisă, constituie obiective primordiale specifice atât disciplinei limba română, cât și ale procesului de predare - învățare, în general. În clasele primare, în paralel cu însușirea unor cunoștințe de fonetică, vocabular, sintaxă și morfologie, școlarii dobândesc și principalele norme de ortografie și de punctuație, multe din acestea însușindu-se pe baza unor modele ortografice, prin rezolvări situaționale, pe cale intuitiv operațională; în clasele III-IV, motivația ortografică capătă valențe noi, în raport cu determinările gramaticale, intervenind, într-o
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]