1,579 matches
-
locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
5.214 români (87,76%), 609 germani (10,25%), 107 evrei (1,80%), 10 ruteni și 1 cehoslovac. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 5.167 ortodocși (86,97%), 422 romano-catolici (7,10%), 193 evanghelici (luterani) (3,24%), 107 mozaici (1,80%), 12 baptiști, 4 adventiști și 36 fără religie (liber-cugetători). Etnicii germani au fost mutați în anul 1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
58%), 213 evrei (7,12%), 159 polonezi (5,31%), 42 cehi și slovaci, 22 unguri, 15 ruteni, 10 ruși și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.705 ortodocși (57,02%), 1.002 romano-catolici (33,51%), 214 mozaici (7,15%), 35 evanghelici (luterani) (1,17%), 18 greco-catolici, 13 fără religie (liber-cugetători) și 3 din alte religii și secte. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
au declarat: ruteni (3 persoane), ruși (3 persoane) și evrei (8 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,49%), dar existau și romano-catolici (1,69%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane), baptiști (3 persoane) și mozaici (8 persoane).
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (12 persoane), ruteni (3 persoane), sârbi\croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane), baptiști (18 persoane), altă religie (10 persoane), fără religie ( 3 persoane).
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
diferitelor comunități musulmane, în principal datorită influxului de imigranți din Turcia, Bosnia-Herțegovina și Kosovo. Circa 180.000 de persoane aparțin bisericilor ortodoxe (în special sârbi), circa 21.000 de persoane sunt martori ai lui Iehova și circa 8.100 sunt mozaici. Comunitatea evreiască din 1938—doar în Viena erau peste 200.000 de evrei—s-a redus la circa 4.500 în timpul celui de al Doilea Război Mondial, circa 65.000 de evrei austrieci fiind uciși în Holocaust iar 130.000
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
una de evrei (1,44%). Alte persoane s-au declarat: germani (19 persoane) și armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (92,66%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,2%), romano-catolici (4,14%), mozaici (1,44%) și greco-catolici (1,56%).
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
pe lângă români și evrei, iar la 1930 compoziția etnică era următoare: 1530 de români, 159 de evrei și un rus. În ceea ce privește structura confesională, în același an 1930 greco-catolicii, în număr de 1526 erau majoritari, fiind urmați de cei 159 de mozaici, 3 ortodocși și 2 baptiști. În sat s-au mai păstrat instituții importante cu valoare istorică: biserica din lemn, construită probabil în anul 1531, cu modificări majore în secolele XVIII-XIX și fosta școală confesională greco-catolică.
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
1936 prin concursul primăriei de atunci. Casa parohială a fost construită în 1930 în stil românesc și are parter și etaj. În decursul anilor, biserica a fost tencuită în praf de piatră, iar pardoseala din interior a fost înlocuită cu mozaic tip venețian. În 1997 s-au făcut lucrări de supraînălțare a gardului ce împrejmuiește curtea bisericii și de înlocuire a porților, lucrare din fier forjat cu un model care imită spicele de grâu și strugurii simboluri euharistice. În anii care
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
datelor recensământului din 1930 populația județului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
25%) și una de evrei (0,75%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (1 persoană), [ruși]] (1 persoană) și ruteni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,7%), dar existau și baptiști (1,45%) și mozaici (0,75%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (9 persoane), romano-catolici (9 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de Sus) se ridica la 1670 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,36%), cu o minoritate de germani (0,84%) și una de evrei (1,8%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,47%), dar existau și mozaici (1,8%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (11 persoane), baptiști (15 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
baza concepțiilor rasiale ale nazismului. Scopul legislației naziste era purificarea rasială ceea ce a dus la o definiție criminală, arbitrară și inumană a iudaismului prin includerea unor persoane care nu erau de proveniență iudaică deplină sau renunțaseră în prealabil la religia mozaică. Legislația rasială a regimului nazist a ignorat dreptul uman minimal de libertate religioasă a omului. Conform legislației rasiale naziste din 1935, Friedrich Wolf ar fi fost clasificat ca „evreu plin” ("Volljude"), iar fiii săi „jumătate evrei” ("Halbjuden"), cu toate că nici unul dintre
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
7,8%) și una de români (12,07%). Alte persoane s-au declarat: germani (4 persoane), ruși (4 persoane), turci (2 persoane) și polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (83,75%), dar existau și mozaici (12,62%) și greco-catolici (2,75%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (6 persoane) și musulmani (2 persoane).
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
analizată, aceștia au fost în majoritate alături de biserică greco-catolica până în anul 1948, după care, în condițiile istorice cunoscute, au trecut la ortodoxism. De asemenea, alături de alte religii (romano-catolici, reformați, unitarieni) se observă existența în sat și a unei mici comunități mozaice, incepand cu anul 1869.
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
301 polonezi (3,03%), 17 țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. În anul 1940, majoritatea germanilor au emigrat
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]
-
Tratatul de la Trianon sau după Revoluția Maghiară din 1848). Mulți dintre ei sunt de origine panonică, transilvăneană, secuiască, dar există și mici grupuri de ceangăi (moldoveni). O mare parte a comunității maghiaro-americane este de origine evreiască sau maghiari de religie mozaică. Mai ales credincioșii neologi se declară maghiari încă din sec. XIX., dar sunt și mari comunități hasidice sătmărene în Brooklyn și Kiryas Yoel ("Orașul lui Joel Teitelbaum"), care sau de origine maghiară. Comunitatea maghiară a dat societății americane numeroși actori
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
sociale mai sărace și needucate (țărani, foști iobagi și orășeni săraci). În cadrul acestui val au sosit aproximativ 650 000-700 000 de maghiari. În cadrul celui de al treilea val (în timpul celui de Al Doilea Război Mondial) au sosit refugiații evrei (și mozaici sau sâmbotași maghiari), socialiști și liberali maghiari. Ei s-au stabilit mai ales în Statul New York, în Brooklyn, Boro Park, Kiryas Yoel, etc. și sosirea lor a continuat până la sfârșitul anilor '40. Cel mai renumit grup al lor este comunitatea
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
at University of Texas (Austin, Texas), Hungarian Multicultural Center (Dallas), Hungarian American Cultural Association Houston (Huston), USA - American Hungarian Educators Association (engleză), Hungarian American Association of Washington (Seattle), etc. Majoritatea maghiarilor americani aparține la una dintre următoarele religii: reformată, romano-catolică, mozaică, batistă, greco-catolică, unitariană sau evanghelică. Cea mai puternică comunitate maghiară este cea reformată (deși în cadrul două biserici diferite). Procentul maghiaro-americanilor vorbitori de limba maghiară (ca limba maternă sau ca a doua limbă) este cea mai mare între credincioșii reformați (apoi
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
este Biserica Baptistă Maghiară din Alhambra, aceasta fiind una independentă de alianța sus-menționată. În istoria mozaismului maghiar neologia este acel curent care a avut încă din secolul XIX o ideologie maghiarofilă. În conceptul neologiei credincioșii se autodefinesc maghiari de religie mozaică (și nu ca fiind etnici evrei) - timp ce în conceptul ortodox "poporul ales" înseamnă și un grup etnic (nu numai religios). Bineînțeles, apariția sionismului le-a modificat puțin aceste concepții dar vechile diferențe între ei nu au dispărut. De la începutul
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
Pentateuch" este termenul grec referitor la primele cinci cărți ale Vechiului Testament. Etimologic, noțiunea de Tora este complexă și include "înțelepciune", "învățătură" precum și un sens arhaic de "lege". Textul talmudic explică aplicarea practică a celor 613 porunci, care formează cultul mozaic. În alte scrieri, unul dintre înțelepții din Talmud spune: "Să vină sfârșitul zilelor, dar poate noi nu vom trăi ca să îl vedem, pentru că va fi plin de atât de multe conflicte și suferințe." Potrivit tradiției evreiești, cei care vor fi
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). Deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]