910 matches
-
moment din acea zi m-a făcut să simt pentru omul acela un respect pentru ceea ce îl frământa, pentru ceea ce știa, pentru ceea ce mi-a spus. După ce am trecut de majorat, am înțeles că pentru a nu fi prins în mrejele periculoase ale singurătății și tristeții, trebuie neapărat să ai familie. Și am înțeles bine pentru că familia te determină să muncești, să lupți pentru o cauză a vieții, să fii tot timpul însoțit de speranțe, te face să uiți de greutăți
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
femeile reduc totul la o singură formulă: "mariajul" și că în orice caz Irina este "prea neînsemnată" pentru el, care "nefiind ca toți oamenii" nu-și poate lua "obligații". Situația ar deveni profundă într-un roman, când bărbatul, căzând în mrejele unei femei inferioare, cu care speră relații superficiale, nu izbutește să-și recapete libertatea, stânjenit de milă. Dar Anton Holban nu e în stare a crea femeia vulgară, cu toate încercările lui subliniază mai degrabă snobismul și egoismul eroului. Irina
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mea, prefăcându-i pe unii în măslini, palmieri, cedri, pe alții în fântâni adânci sau chiar în fiare sălbatece. Și tu, nobile cavaler, pe care întâmplarea te-a adus pe această insulă fermecată, ferește-te să nu te prindă în mrejele ei, căci vei fi prefăcut, ca și noi ,într-un copac, fântână sau stâncă. Rogero a fost foarte uimit când a auzit toate acestea. Iar Astolfo a adăugat că insula se afla în mare parte sub puterea Alcinei. Cu ajutorul surorei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a-și uita onoarea și setea de glorie. La vederea Melissei, chipul Bradamantei s-a iluminat de bucurie și nădejdea a renăscut în ea. Melissa nu i-a ascuns nimic, ci i-a spus că Rogero se afla căzut în mrejele Acinei. Bradamanta a fost cuprinsă de mâhnire și de teamă; dar buna vrăjitoare a liniștit-o, i-a risipit îngrijorarea și i-a făgăduit că în câteva zile avea să-l aducă pe paladin la picioarele ei. Fata mea, îi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cu cătușe la mâini. Avea în față imaginea unui tânăr care își spulberase viitorul în cele patru vânturi și dacă lucrurile nu s-ar fi curmat brusc, ar fi putut tot așa de bine să fie și ea prinsă în mrejele preocupărilor lui. În goana nebună după bani dobândiți fără efort, tineri ca el trăiesc mirajul unei lumi ce nu poate fi a lor. Ei, ignorând legea, se aventurează în pericole pe care deși le bănuiesc, le tratează cu indiferență, bravând
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Botezătorul. Irod s-a tulburat auzind aceasta, dar ca să nu se facă de rușine pentru cele ce a făgăduit, a dat totuși poruncă să fie tăiat capul lui Ioan și adus pe tipsie. Pe Salomeea o putem compara cu o mreajă a păcatului care dansează în fața noastră zilnic, încercând să ne ademenească în ale ei ritmuri pierzătoare. Dansul a reprezentat o invitație la păcat, invitație care se perpetuează în toate timpurile. Din ale lui valuri amețitoare puțini sunt cei care îl
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
hieroglifică. Dacă scrisoarea era gata [putea] fi colorată prin colori naturale. Hieroglifele au propriul ca prin puține trasuri să conceapă lucrurile în câteva linii acute foarte caracteristice. Corpul omenesc foarte caracteristic: deci figura o[mului] și a animalelor într-o mreajă de cuadrate. Maeștrii dăduse modele, meseriașii în arte se țineau de determinările propuse în acele cuadrate. Proporțiuni determinate. Corpul omenesc în 6 părți, cam un picior de lungi. Se numără de la talpă până la ceafă (începutul părului). Trebuie să fi avut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
încet... Când se ivesc zorii unei idei, se nasc noi speranțe. Pădurea templul natural al omului; să avem grijă de ea ca de ochii din cap. Chinurile iubirii macină atâtea inimi și minți ale nenumăraților „amatori”! Cei care cad în mrejele iubirii găsesc răspunsuri nu la „obiectul adorației” dar în lumea plantelor și a celorlalte vietăți, zburătoare ori nu.... Mulțimea gândurilor naște griji, neliniști, chiar stări de nefericire! Să mai gândim, să nu mai gândim?!... Femeia ar fi „stâlpul” Universului, fiindcă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
împart lumina ca o ploaie fină fiecare fulg alungă neputința învăț să cânt psalmi de mulțumire las să curgă prin mine glasul îngerilor aprind flacăra. e vie... Adam si ...Eve erai atât de bine conturat în gândurile mele încurcat prin mrejele visului ce-mi străbăteau identitatea până am înțeles să amestec trăirile lăsându-le fără culoare aruncate pe tabla de joc asemeni zarurilor (așa cum au venit) la noroc în zbateri de puls prin urechile timpului să le strecor pe falii mișcătoare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
din râs și, scoțându-și batista din buzunar, începu să se șteargă plin de demnitate și de eleganță pe obraji. De ce râzi, Vianule?... se prefăcu nedumerit profesorul Barbilian. Ai uitat că din cauza ta m-am încâlcit atât de tare în mrejele poeziei, că era să ajung din om neom?... Poezie, literatură..., mofturi! Matematica e singura care contează!... Dacă n-am dreptate, ai măcar tăria să mi-o spui verde-n față! Verde-n față!... Ha-ha-ha..., începu din nou să hohotească, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
va bate la Ușa Adolescenței, va intra într-o lume necunoscută, iar stăpâna acestei lumi îl va înfășura ușor într-un sac transparent care îl va despărți de lumea reală, iar el va deveni visător și vulnerabil. Va intra în mrejele dragostei și va înțelege ce este iubirea. Va simți fluturași în stomac, dar totodată va suferi, fiindcă băiatul sau fata pe care o va plăcea nu-l va baga de fiecare dată în seamă. Și tot acum, va vărsa primele
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
amiezii. M-a dezlegat un pescar, ce s-a oprit la sfârșitul zilei să adune niște raci. Tulburat de goliciunea mea a făcut dragoste cu mine deasupra coșului cu raci. O aspidă nu are voie să cadă ea însăși în mrejele iubirii, cu alte cuvinte am căzut în propria mea plasă. M-am metamorfozat în brațele lui, reluându-mi înfățișarea de aspidă, căci nu mai puteam să-mi mențin forma umană și m-am strecurat subtil înapoi între răchite, la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în uniformă erau de milioane. Era cuplarea a doi deșănțați recunoscuți, futangii conștienți că nu le va fi niciodată mai bine cu altcineva. Madeleine îmi spuse că joaca ei de-a Dalia fusese o strategie menită să mă prindă în mreje. În noaptea aceea mă văzuse în mașina parcată și a înțeles că o seducție gen Betty Short mă va aduce în brațele ei. Dorința din spatele acestei înscenări m-a mișcat, deși minuțiozitatea șiretlicului îmi provoca silă. În acea primă zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mare cum e cerul. El era zeul lui Avraam, Isaac și Iacob și ar fi vrut ca fiii lui să-l accepte de asemenea pe El ca zeul lor. Iacob era un vrăjitor al vorbelor și își prindea ascultătorii în mrejele poveștii, spunându-le despre reflexul luminii în lama cuțitului, despre ochii lui Isaac măriți de groază. Salvarea a venit în ultimul moment, când cuțitul se lipise de gâtul lui Isaac și o picătură de sânge alunecase pe piele exact așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
se îndepărteze de un closet. 184 DANIEL BĂNULESCU Și, chiar de la primul pas schițat pe coridorul Prefecturii, zvîîr! o poteră de 20 de voluntari căzu, de pretutindeni dimprejur, asupra lui, și-l înfășură într-o plasă. Chiar așa, într-o mreajă, într-un năvod, într-o plasă de pești. Nu părea asta o arestare de profesioniști, dar nici poliția, în seara aceea, nu era în apele ei. Fiecare gest era un rezultat al dezorientării generale. Descoperiseră, cu ajutorul Dorinei, un fragment de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
facă vreun gest inutil. Râde ciob de oală spartă, răspunse vocea. Tanda și Manda. — Asimilarea unui limbaj rudimentar nu conferă vreun soi de libertate, zise Virgil. Orice intelect care se izolează în structuralism, e sortit să rămână prins în propriile mreje. Cuvintele nu-ți servesc decât ca să țeasă coconi în jurul propriei tale irelevanțe. Era ceva ce i se întâmpla lui Virgil Jones atunci când se enerva: vorbele-i deveneau pompoase și încâlcite. Asta îi venea din teama de a nu trăda faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
țeseau vraja și-l legau cu funii de mătase. Ele făceau confereau realitate orașului K pentru el. în ciuda teoriilor lui Gribb, în ciuda lui Moonshy și, da, în ciuda lui Virgil. Poate că acceptarea venise din partea lui Cerkasov, dar atracția și primele mreje în care îl prinsese K veneau de la aceste două femei care se roteau, se tot roteau, molii în jurul flăcării sale. Privirea cea verde și privirea cea gri se amestecau între ele pe măsură ce se îndepărtau. Elfrida cea pură, Irina cea pătată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
uneori fapte - răutăcioase. La fel și totuși nu la fel. Asemeni, diferit, precum Axona și K. Trăise timp de câteva zile doar pentru clipa prezentă, lăsând evenimentele să-și urmeze cursul și ascultând impulsurile emoților sale necontrolate, și, prins în mrejele lor, lăsase deoparte toate gândurile legate de Grimus, de Prepelicar și de Virgil. Fuseseră destule până atunci... A trăi pentru clipa prezentă - o frază ciudat de potrivită. Mai târziu își va aminti spusele lui Virgil: — O viață are întotdeauna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
voie să-l țină ocupat pe curățătorul de caldarâm, chiar dacă asta însemna o încălcare a regulilor Casei, iar în timp ce Iocasta se întorcea cu fața la perete, Media își folosea orice fărâmă de experiență pe care-o avea ca să-l țină prins în mreje pe Piatră, primul ei bărbat de o eternitate, suficient de mult timp pentru ca Vultur-în-Zbor să-și poată duce la bun sfârșit evadarea plănuită încet și minuțios. Virgil Jones a părăsit bordelul chiar înainte de ivirea zorilor, cu melonul pe cap, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vomită din nou, cu sălbăticie, În repetate rânduri, o pastă groasă, vineție, amestecată cu așchii mari de os. Apoi, rămase așa mult timp. Un timp care nu mai era al lui... Azi, după ce medită Îndelung și se pierdu apoi În mrejele unui somn chinuit, hotărî să se studieze atent. Era foarte important să afle mai mult despre stupizenia aceea care i se Întâmpla. Se simțea golit și acum Îl durea totul pe dinlăuntru, ca și cum cineva Îi umbla pe acolo, răscolindu-i
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și aruncă unu-ntr-altul umbra neagră dintre ei. Stelele în cârduri blonde pe regină o urmează, Aerul, în unde-albastre, pe-a lor cale scânteiază Și rămân întunecate nalte-a cerurilor bolți; Doma strălucește-n noapte ca din marmură zidită, Prin o mreajă argintoasă ca prin vis o vezi ivită, A ei scări ajung din ceriuri a stîncimei negri colți. Iară fluviul care taie infinit-acea grădină Desfășoară-în largi oglinde a lui apă cristalină, Insulele, ce le poartă, în adîncu-i nasc și pier
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
troiene de ninsoare, care roză strălucește, Pe când sălcii argintoase tremur sânte peste râu. Aeru-i văratic, moale, stele isvorăsc pe ceruri, Florile-isvorăsc pe plaiuri a lor viață de misteruri, Vîntu-ngreunînd cu miros, cu lumini aerul cald; Dintr-un arbore într-altul mreje lungi diamantine Vioriu sclipesc suspinse într-a lunei dulci lumine, Rar și diafan țesute de painjeni de smarald. {EminescuOpIV 127} Pe când greeri, ca orlogii, răgușit prin iarbă sună, De pe-un vârf de arbor mândru țes în nopțile cu lună
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
palate, ce din verzile grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmure ca ceara în lungi bolte se îmbin. Pe-a ferestrelor mari laturi sunt lăsate largi perdele, Mreje lungi de aur rumăn - au țesut ani mulți la ele Mînile surorei albe. Aeru-i de diamant, El plutește-n unde grele de miroase-mbătătoare Peste văile ca râuri desfășurate sub soare, Pe dumbrăvi cu rodii de-aur, peste fluvii de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de flori și miroasă; Și verzile lanuri se leagănă-n lună Și lacuri cadența cântărilor sună. Subțirile neguri păreau pânzărie De brum-argintoasă, lucind viorie; Și florile toate sub ea-ncremenite Respiră bogate miroase-adormite. Pe-al codrilor verde, prin bolțile dese, Prin mreje de frunze seninul se țese; Și apele mișcă în păture plane - 140În funduri visează a lumei icoane. Și unde-n dumbravă-i săpată cărare, O mândră femee s-arată călare, Pe calul ei graur se-nvîrtește-n laturi, De dulcea-i privire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
SBOAR-AL NOPȚII NEGRU FLUTUR Sboar-al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă tainic să pătrunză. Prin a ramurilor mreajă, Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă, De sub teiul nalt și vechiu. Iară sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept: Nu mai cugeți înainte Nici nu cauți îndărăpt, Ci asculți de păsărele Ciripind în verde crâng, Cum de-amoru-ne-ntre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]