1,516 matches
-
care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de forme neregulate. Transmitere-răspândire. Descrierea se găsește la bolile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a tulpinii, se observă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se vede și în secțiunile efectuate în cozile frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz (fig. 106-d). Ofilirea este produsă și datorită toxinelor produse de ciupercă. În condiții nefavorabile, pe spori apar celule de rezistență globuloase sau ovoide, negre, care vor asigura transmiterea ciupercii. Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă în resturile vegetale din sol sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis apoi galbene, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se usucă sau, se acoperă cu mucegai fin albicios. Uneori pe zonele afectate se grefează ciuperci ca, Alternaria capsici-annui. Sămânța din fructele atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar conține miceliul infecțios al ciupercii. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face fie prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Zona atacată se brunifică, tulpinița se subțiază și după câteva zile plantele se ofilesc, cad pe sol și putrezesc. Chiar și rădăcinile se brunifică și dispar. Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe, atacul apare mai târziu, sub formă de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au coaja crăpată și prin crăpături apare un puf albicios. Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide și numai în condiții de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc. Dacă simptomele apar la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice (fig. 118-b). Țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continua deprecierea fructelor, mai ales dacă umiditatea atmosferică se menține ridicată. Transmitere răspândire. Ciuperca evoluează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125). În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc, iar plantele se usucă. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea și pe fructele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/t. În timpul lucrărilor se va evita rănirea plantelor. Soiurile Romito și Djanga F1 avizate în ultimii ani manifestă o toleranță față de acest patogen. 8.6.11. Alte boli ale cepei, usturoiului și prazului Mana prazului; putregaiul verde al bulbilor; mucegaiul negru al cepei; tăciunele cepei; mucegaiul măsliniu; antracnoza; putrezirea roșie a rădăcinilor; rugina cepei. 8.7. Boli la morcov, pătrunjel, mărar,păstârnac, țelină, leuștean Viroze 8.7.1. Mozaicul țelinei Celery mosaic virus Boala descrisă în 1938 de V. Severin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evita rănirea plantelor. Soiurile Romito și Djanga F1 avizate în ultimii ani manifestă o toleranță față de acest patogen. 8.6.11. Alte boli ale cepei, usturoiului și prazului Mana prazului; putregaiul verde al bulbilor; mucegaiul negru al cepei; tăciunele cepei; mucegaiul măsliniu; antracnoza; putrezirea roșie a rădăcinilor; rugina cepei. 8.7. Boli la morcov, pătrunjel, mărar,păstârnac, țelină, leuștean Viroze 8.7.1. Mozaicul țelinei Celery mosaic virus Boala descrisă în 1938 de V. Severin și C. Freitag, este acum destul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste boli apar dacă planta nu este bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium spp.; tifoza Typhula sp.; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea. 8.8. Bolile spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste boli apar dacă planta nu este bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium spp.; tifoza Typhula sp.; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea. 8.8. Bolile spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atac prin șanțuri la distanță de 2 m de focar (când cultura se efectuează în straturi plane). Se evită umiditatea ridicată. Este necesar să se respecte toate etapele de dezinfecție a substratului și a sălilor de cultură. 8.10.3. Mucegaiul verde-cenușiu Chaetomium olivaceum Boala este cunoscută încă din 1878 în Franța iar, la noi N. Mateescu o observă în 1967. Simptome. Substratul nutritiv invadat de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru acest patogen. 8.10.6. Cocleala Myceliphthora lutea Această boală este cunoscută în ciupercăriile lumii; la noi ea a fost semnalată de E. Docea și col. în 1961. Simptome. În stratul superior al substratului de cultură, patogenul dezvoltă un mucegai pufos, albicios sau gălbui, mucegai ce se poate confunda chiar cu miceliul ciupercii de cultură, căruia îi dă sterilitate. În perioada de sporulare a patogenului, țesuturile capătă o culoare verde-cenușie ca și cocleala. Transmitere-răspândire. Lipsa de aerație și umiditatea excesivă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
6. Cocleala Myceliphthora lutea Această boală este cunoscută în ciupercăriile lumii; la noi ea a fost semnalată de E. Docea și col. în 1961. Simptome. În stratul superior al substratului de cultură, patogenul dezvoltă un mucegai pufos, albicios sau gălbui, mucegai ce se poate confunda chiar cu miceliul ciupercii de cultură, căruia îi dă sterilitate. În perioada de sporulare a patogenului, țesuturile capătă o culoare verde-cenușie ca și cocleala. Transmitere-răspândire. Lipsa de aerație și umiditatea excesivă a substratului sunt condiții favorabile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aduse în cultură odată cu substratul insuficient dezinfectat. Transmiterea patogenului, a sporilor, se face prin intermediul nematozilor, insectelor, curenților de aer sau apa de ploaie. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente și în acest caz. 8.10.9. Mucegaiul de gips brun Papulaspora byssina Simptome. Pe substratul de cultură apar pete mici de 15-30 cm, albe, strălucitoare, alcătuite din micelii întrețesute. În câteva zile (4-8) miceliul ia un aspect granulat, capătă culoarea brună, apoi brună roșiatică. Schimbarea culorii petelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fragmente de miceliu sau sporii duși de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile de igienizare a spațiilor ca și tratamentele succesive prevăzute (vezi 8.10.4. ) previn atacul ciupercii patogene. 8.10.11. Alte boli ale culturilor de ciuperci mucegaiuri verzi Trichoderma sp., Penicillium sp.; mucegaiuri cenușii Aspergillus sp., Rhizopus sp.; pânza de păianjen Dactylium dendroides. CAPITOLUL IX BOLILE POMILOR ȘI ARBUȘTILOR FRUCTIFERI 9.1. Bolile mărului și părului Viroze 9.1.1. Mozaicul mărului Apple mosaic virus Mozaicul la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile de igienizare a spațiilor ca și tratamentele succesive prevăzute (vezi 8.10.4. ) previn atacul ciupercii patogene. 8.10.11. Alte boli ale culturilor de ciuperci mucegaiuri verzi Trichoderma sp., Penicillium sp.; mucegaiuri cenușii Aspergillus sp., Rhizopus sp.; pânza de păianjen Dactylium dendroides. CAPITOLUL IX BOLILE POMILOR ȘI ARBUȘTILOR FRUCTIFERI 9.1. Bolile mărului și părului Viroze 9.1.1. Mozaicul mărului Apple mosaic virus Mozaicul la măr este o boală frecventă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate cât și pe flori apar mici "pernuțe" de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc și flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distruse, nu se pot obține vinuri roșii de calitate; se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai nobil". Pe vreme secetoasă, în urma infecțiilor, miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Galet, 1991). O altă măsură este folosirea de material altoi sănătos, recoltat din plantații neafectate de excorioză și ca măsură suplimentară, lemnul altoi trebuie dezinfectat înainte de a fi folosi, în soluții de fungicide. Rezultate bune s-au obținut în combaterea mucegaiurilor de pe materialul altoi, cu produsele: Fundazol 0,1 %, Rovral 50 PU-0,1 %, Ronilan 50 PU 0,1 % (C. Tică, 1990). Tratamentele de iarnă trebuie efectuate la 2-3 săptămâni după tăieri pentru evitarea introducerii produsului în rănile de tăiere și 2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tolerante (soiuri rezistente nu există) se observă îngălbenirea parțială a frunzelor și o încetinire a creșterii. În secțiunile practicate în tulpinile plantelor bolnave, se observă o brunificare a vaselor conducătoare. În condiții de umiditate mare, pe organele atacate apare un mucegai alb-roz (fig. 199). Transmitere-răspândire. Ciuperca prezintă mai multe căi de răspândire în cursul perioadei de vegetație și de la un an la altul. Se poate transmite prin spori și prin miceliu în cursul vegetației, iar de la un an la altul rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
65 WP-0,1%. 11.1.11. Putregaiul cenușiu al plantelor floricole Botrytis sp. Simptome. Atacul se manifestă pe flori și cozile acestora în condiții de umiditate atmosferică mare. Organele atacate se brunifică, țesuturile se înmoaie și se acoperă cu un mucegai fin gri (fig. 200). Bobocii florali și florile atacate se desprind de pe plantă. Atacul este foarte periculos, când se manifestă în seră pe butașii puși la înrădăcinat. Ciupercile genului Botrytis evoluează la temperaturi optime de 15-20șC și umiditate ridicată 98
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.sp. lilii (vezi 11.1.10.) 11.8. Bolile narciselor Viroze 11.8.1. Narcisele pot fi atacate de o serie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]