25,912 matches
-
corp/ ne spălăm pe fata cu o foarte rece muzică și porneam la lucru" (Interregn: ceva istorie și geografie, obiceiuri, descriere corporală). Unitatea eului creator se dovedeste o pură convenție, căci spre versurile emise de acesta se repezea, multiplicîndu-l "o mulțime de înși fără realitate" (ficțiunea textuala își fictionalizează receptorii), iar eul parazitează, ca atare, pe seama celuilalt: "eu locuiam în ochii cuiva". Dezolarea are ca rădăcina o astfel de inconsistenta a eului. Procesul de descompunere a eului e bivalent, deoarece se
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
curînd resignata în receptarea urîțeniei decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
în care se narează viața falsă a călugărilor dominicani, urgisiți de mai marii ordinului. E adus în scenă Mateo Cipriani care îl ucide, la Livorno, justițiar, pe trădătorul patriei. După romanțioasa incursiune în viață eroului, urmează execuția să, în aclamațiile mulțimii care îi cer eliberarea. Și, firește, ca în orice narațiune romantică, ea vine prin grațiere. Dar, nenorocire, rană i se redeschide și, după ce își revede mama necunoscută și iubita, moare, totuși, înmormîntat fiind, odată cu mama și iubita, sub aceeași piatră
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
a traversat perioadă de suferință? "La Maica Tereza. Am avut, tot timpul, la mine, un mic talisman, o medalie, pe care mi-a trimis-o pe vremuri"... Un serios sprijin moral i-au fost scrisorile de încurajare, primite de la o mulțime de necunoscuți: "Pur și simplu m-au amețit... Era ca și cînd aș fi băut ceva. E o senzație plăcută să știi că există oameni care se gîndesc la tine... Am obiceiul să dramatizez, să fac din țînțar armăsar; apoi
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
Vasile Dorobanțu Zona gri Cam asa a fost caracterizată această parte a lumii în care domiciliază România. O mulțime de politicieni, jurnaliști, comentatori, sau simpli chibiți s-au îmbufnat superior, s-au indignat major, sau pur și simplu s-au resemnat mioritic pentru această categorisire. Îmbufnații: nu credeam că occidentalii sunt capabili de așa ceva după toate eforturile pe care
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
veniseră țintit la biserică. Nu ca să vadă și să fie văzuți, ci pentru a lua parte la slujbă. Grupurile de băieți și fete nu-și mai făceau simțită prezența, cele mai multe, se pulverizau într-o însingurare a fiecăruia, ascultînd slujba în mulțimea care aproape că blocase bulevardul. O multime prin care troleibuzele se strecurau fără să claxoneze, iar mașinile mici își făceau loc că pisicile. În adolescență mea, cînd preotul începea să cînte Hristos a înviat din morți..., lumea din curtea bisericii
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]
-
acorde o atenție cu totul exagerată studiului limbii române vechi" (p. 89). Confuzia fatală dintre lucrarea de popularizare și cercetarea științifică transpare chiar în observațiile și obiecțiile de detaliu: "Numai un om cu pregătire specială putea să se orienteze în mulțimea de prescurtări, trimiteri, care împînzesc Dicționarul" (p. 75). în domeniul limbii se manifestă deja puternic pudibonderia regimului, care va împiedica în mod constant dezvoltarea unor cercetări asupra limbii vorbite, populare, reale; sînt condamnate acele "preocupări minore și uneori chiar nedemne
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să înțelegi și să concepi dimensiunile spațiale, modul tău de articulare și plasare în lume depinde, pînă la urmă, o întreagă viziune teoretică aplicabilă la o mulțime de alte concepte din diverse domenii. Acesta și este motivul pentru care arhitectură, prin anumiți reprezentanți ai ei, a determinat direcții interesante de cercetare în postmodernism. Pentru o aducere a arhitecturii în peisajul contemporan de gîndire, chiar pentru un fel
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
peste timp între autoare și Mihai Eminescu. Textele care compun cea mai mare parte a cărții sunt cele selectate de poet "prin semnul creionului sau roșu" în manuscrisul lui Golescu, patru dintre istorioare ("Țăranul ministru", "Câinele credincios", "Trei tovarăși" și "Mulțimea doftorita") fiind destinate de Eminescu proiectatei sale "Cărți de lectură". În stil oarecum romantic reverențios, textele alese de Mihaela Constantinescu-Podocea însăși sunt grupate într-o addenda la selecția poetului. Istorioarele sunt savuroase în primul rând pentru că mizează pe apetitul cititorului
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
la tot felul de conferințe literare, de arte plastice, la expoziții, la cenacluri literare. L-am cunoscut pe Toni Gheorghiu, scenograful care a debutat cu mine, mai tîrziu, pe Ruxandra Oteteleseanu, care era o femeie cu totul remarcabilă, știa o mulțime de limbi străine, avea patru-cinci licențe, era un remarcabil critic de artă. La București, totul avea un ritm foarte alert. Era un chef de a ști. Cînd mă gîndesc cîte săli de conferințe am colindat, cîte biblioteci, anticariate, cîtă lume
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
v., o lectură de tip deliberativ, cu momente de reflecție și de firească îndoială asupra chipului în care trebuie găsit cel mai bun drum prin labirintul ofertelor t.v. de tot felul, avem o posibilă explicație a dispariției unei mari mulțimi de cititori. Aceiași cititori care cu prilejul tîrgurilor de carte apar pe la ștanduri sau care știu ce cărți au apărut în ultima vreme, dar care mărturisesc că mai au de citit cărți cumpărate înainte și rămase nedeschise din diverse motive
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
numai estropiații, trîntorii și pezevenghii, ei sînt vătafii și vechilii regimului". Pentru exemplificări, Vasile Băncilă își fișase citate din "Scînteia" și "Timpuri noi". * La fel de libere și curajoase, paginile de jurnal din 1954-'60 și din '72-'73 conțin și o mulțime de însemnări despre scriitori cunoscuți, dispuși sau constrînși la compromisuri. Între ei, Beniuc, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Arghezi (în 1957, cînd poetul "reabilitat" a fost întrebat de ce scrie în presa doar articole scurte, ar fi răspuns: "fiecare face pisălăul cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
ispășitor își are regimul propriu, își păstrează identitatea, suferă o pedeapsă personalizată, încă îi mai și arde să stea de vorbă cu câte un rar vizitator! Aici, unde spațiul nu este, ca în infern, încăpător, daca nu supradimensionat, o incredibilă mulțime omenească, jefuită de orice personalitate, tentează eseul imposibil de a se înghesui într-un ocol în care n-ar putea paste șase oi, de fiecare iesitor bulucindu-se câte cinci nou veniți, în timp ce gloate agitate se apropie din toate punctele
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și păcat. Unde morală monastica atinge limită misticismului, gestul e chiar anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
fantastice de muribunzi, de leproși, de bătrîni și cerșetori - venind să-și încheie ceasul din urmă pe treptele de marmură ale ghet-ului. Valurile fluviului spală neodihnit treptele albe ce coboară de pe mal pînă în adînc. Întîlnești aci cea mai multicolora mulțime a Orientului". Evident - se putea? - în apropiere e un templu. Și, de acolo, spre Gange e un loc unde se ard (adică se "înmormîntează") cadavrele. Terifiantă e descrierea ceremoniei, cu oamenii deloc triști care așează cadavrul, înfășurat în cîrpe albe
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
anterioare, precum Midnight^s Children (Născuți la miezul nopții - 1981) sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficientă. Rushdie se întoarce din nou la orașul în care coordonatele spațio-temporale reale sunt răsturnate în fantezii și halucinații, unde o mulțime de religii, naționalități și limbaje coexista într-un flux multisecular al politicului, unde binele și răul se suprapun în dorințele fantasmagorice ale excesului și perversiunii. Orașul nu mai este o entitate geografică bine delimitata, un punct concret în spațiul asiatic
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Mama lui Moraes, Aurora Zogoiby, este, evident, regina orașului, identificată cu metropola întâi când îi inhalează aromele fetide pentru a le reda în picturile sale, apoi prin dânsul anual, în care, fiind aleasă orașului, aduce ofrande zeilor indieni în fața unei mulțimi prosternate în adorație. Datorită Aurorei, istoria și familia, politică și fantezia se încrucișează într-un peisaj urban romantic și atrăgător. Dar, tot prin ea, orașul își dezvăluie și fațetă să întunecată, crudă. Moraes se teme de însingurarea amândurora, de diferențele
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
sunt distruse într-un proces al morții triumfătoare. De fapt, creșterea necontrolată a orașului, care se extinde mult prea rapid pentru a rămâne benign, devine sinonima cu involuția metropolei înspre necropola. Decăderea, poluarea, sărăcia par inevitabile în acest oraș al mulțimilor îngrămădite, al claxoanelor asurzitoare, al pieței negre și al închisorilor înfricoșătoare. Cand, acuzat fiind de trafic de droguri, ajunge în Închisoarea Centrală din Bombay, situată undeva în subteranele orașului, Moraes înțelege că metropola nu-și arată toate secretele dintr-odată
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
mic și mai puțin curajos al lui Cosimo) sînt chiar foarte mîndri. De acolo, dintre frunze și crengi, el are aventuri amoroase cu "pămîntence" (în sensul foarte literal al cuvîntului, adică femei care trăiesc numai cu picioarele pe pămînt), conduce mulțimi, participă la aventuri de necrezut, e invitat la dineuri festive. Cu alte cuvinte, duce o viață pămînteasca fabuloasă, deși, sau tocmai pentru că el nu mai atinge niciodată pămîntul. Odată acceptată această convenție care nu te invită să plusezi prea mult
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
om politic de calibru, care stă pe picioarele proprii. De la un moment dat, însă, ignorînd creditul cu care a fost blagoslovit, a alunecat pe o pantă deloc străvezie, tergiversînd inițiativele, evitînd să se implice, lansînd cuvîntări contradictorii - performanță în care mulțimea care l-a votat, pe drept cuvînt, nu se recunoaște. Se omite însă faptul de netăgăduit că Ana Blandiana și Alianța Civică au detectat pericolul, au cerut imperios companionilor lor să se întoarcă la obiectivele inițiale și la stilul de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
reflexe și deprinderi neformate, premise care seaca izvorul inspirației (Un atest, printre altele, decupat dintr-un poem: "Și sînt străină dacă trec hotarele/ Pletelor tale obosite/ Eu numai limba ta/ O știu vorbi în vis" - Țara). Că delegata a aspirațiilor mulțimii, parte a unui întreg, nu are voie să dezerteze. În același timp, bat la ușă numeroși soli ai comunității, care au nevoie de asistență, o considera pe ea de neînlocuit în postura de emisar integru al năzuințelor lor. Și poeta
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
posibilitate oferită de limbă română, avem toate motivele să credem că resursele s-au epuizat. Șerban Foartă sfidează însă evidență și descoperă rime noi, în serie. Este ca și cum un explorator solitar ar merge acum în Alaska și ar găsi o mulțime de bulgari de aur. Și nu este vorba doar de rime. Șerban Foartă descoperă cuvinte ascunse în cuvinte, cuvinte care citite invers se transformă în alte cuvinte sau chiar posibilitatea de a face, din anumite sintagme, noi sintagme, prin redistribuirea
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
la P5; Leutu' lângă fabrică de pâine; Leutu' pe malul Dâmboviței; Leutu' luând șuturi șăgalnice, parcă date cu ăncetinitorul, semănând mai mult cu o saltare leneșa din fund; Leutu' primind mângâieri; Leutu' ănconjurat de muște; Leutu' beat crița, ăn aplauzele mulțimii; Leutu' băgat an seama de toată lumea. Dar marea lui calitate este că nu și-o ia niciodată an cap, de parcă ar mirosi cu nasul lui veșted că totul e trecător." Apologia câinelui vagabond atinge punctul culminant an momentul an care
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
fie că un cioclu, fie că un clown, asortând cravată cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal cu care l-au prevăzut profesorii de la Băneasa, fericit să se piardă an mulțime și ănghitind cu noduri, la coktailuri, sandvișuri printr-un ungher mai ăntunecat, mulțumind Cerului că nimeni nu-l ăntreabă nimic, fericit, ăn fine, ca a mai scăpat o dată, si relaxăndu-se abia la ăntoarcere, ăn avion, cănd bărbăția i-a revenit
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
tiparul ei ritmic spiritualitatea socialistă. Dintr-o pornire de umanism socialist, poetul a luat condeiul �nu o spadă�. El este îndreptat nu împotriva �dușmanilor amari�, ci a Oblomovilor, a celor rămași în coadă, a purtătorilor tuturor rămășițelor mentalității burgheze. (...) Din mulțimea caracterizărilor morale, cuprinse în rondeluri, se ridică un fierbinte elogiu închinat eticii socialiste, din partea aceluia care cândva a rătăcit dramatic prin nesfârșite spații glaciale: Să nu te uiți cu ochi de gheață/ La om, la munca lui, la tot.../ Nu
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]